LEGE Nr. 227/2015 din 8 septembrie 2015 - Partea I privind Codul fiscal
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
ART. 135
Sfera contribuţiilor sociale
În sensul prezentului titlu, contribuţiile sociale definite la art. 2 alin. (2) sunt contribuţii sociale obligatorii.
ART. 135^1
Definiţii
(1) În înţelesul prezentului titlu, prin salariu de bază minim brut pe ţară se înţelege salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului sau prin alte acte normative.
(2) În situaţia în care, prin hotărâre a Guvernului sau prin alte acte normative, se utilizează, în acelaşi an, mai multe valori ale salariului minim brut pe ţară, diferenţiat în funcţie de studii, de vechime sau alte criterii prevăzute de lege, în aplicarea prevederilor art. 145, 146, 148, 151, 157^1, 170, 174 şi 180, se ia în calcul valoarea cea mai mică a salariului minim brut pe ţară, dacă prin lege nu se prevede altfel.
CAPITOLUL II
Contribuţiile de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat
SECŢIUNEA 1
Contribuabilii/Plătitorii de venit la sistemul public de pensii
ART. 136
Contribuabilii/Plătitorii de venit la sistemul public de pensii
Următoarele persoane au calitatea de contribuabili/plătitori de venit la sistemul public de pensii, cu respectarea legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, după caz:
a) cetăţenii români, cetăţenii altor state sau apatrizii, pe perioada în care au, conform legii, domiciliul ori reşedinţa în România;
b) cetăţenii români, cetăţenii altor state şi apatrizii care nu au domiciliul sau reşedinţa în România, în condiţiile prevăzute de legislaţia europeană aplicabilă în domeniul securităţii sociale, precum şi de acordurile privind sistemele de securitate socială la care România este parte;
c) persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, atât pe perioada în care persoanele fizice care realizează venituri din salarii ori asimilate salariilor desfăşoară activitate, cât şi pe perioada în care acestea beneficiază de concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate;
d) Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, prin agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene şi a municipiului Bucureşti, pentru persoanele care beneficiază de indemnizaţie de şomaj sau, după caz, de alte drepturi de protecţie socială ori de indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate care se acordă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, potrivit legii, şi pentru care dispoziţiile legale prevăd plata de contribuţii de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat din bugetul asigurărilor pentru şomaj;
e) Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, prin casele de asigurări de sănătate subordonate, pentru persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2), art. 23 alin. (2) şi la art. 32 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
f) unităţile trimiţătoare, pentru personalul român trimis în misiune permanentă în străinătate, inclusiv pentru categoriile de personal trimise în misiune temporară sau permanentă în străinătate prevăzute prin hotărâre a Guvernului, pentru soţul/soţia care însoţeşte personalul trimis în misiune permanentă în străinătate şi căruia/căreia i se suspendă raporturile de muncă sau raporturile de serviciu şi pentru membrii Corpului diplomatic şi consular al României, cărora li se suspendă raporturile de muncă, ca urmare a participării la cursuri ori alte forme de pregătire în străinătate, pe o durată care depăşeşte 90 de zile calendaristice.
SECŢIUNEA a 2-a
Veniturile pentru care se datorează contribuţia şi cotele de contribuţii
ART. 137
Categorii de venituri supuse contribuţiilor de asigurări sociale
(1) Contribuabilii/Plătitorii de venit la sistemul public de pensii, prevăzuţi la art. 136, datorează, după caz, contribuţia de asigurări sociale pentru următoarele categorii de venituri realizate din România şi din afara României, cu respectarea legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, pentru care există obligaţia declarării în România:
a) venituri din salarii sau asimilate salariilor, definite conform art. 76;
b) venituri din activităţi independente, definite conform art. 67, cu excepţia celor din vânzarea energiei electrice de către prosumatorii, persoane fizice, altele decât cele organizate conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 182/2016, la furnizorii de energie electrică cu care respectivii prosumatori au încheiate contracte de furnizare a energiei electrice, dacă centralele electrice de producere a energiei electrice din surse regenerabile pe care le deţin au puterea electrică instalată de cel mult 27 kW pe loc de consum;
b^1) venituri din drepturi de proprietate intelectuală, definite la art. 70, cu excepţia veniturilor prevăzute la art. 72 alin. (3);
c) indemnizaţii de şomaj;
d) indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate.
(2) Pentru veniturile prevăzute la alin. (1) se datorează contribuţii de asigurări sociale şi în cazul în care acestea sunt realizate de persoanele fizice aflate în situaţiile prevăzute la art. 60.
ART. 138
Cotele de contribuţii de asigurări sociale
Cotele de contribuţii de asigurări sociale sunt următoarele:
a) 25% datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajaţi sau pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale, potrivit prezentei legi;
b) 4% datorată în cazul condiţiilor deosebite de muncă, astfel cum sunt prevăzute în Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, de către persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora;
c) 8% datorată în cazul condiţiilor speciale de muncă, astfel cum sunt prevăzute în Legea nr. 263/2010, de către persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora.
ART. 141
Excepţii specifice contribuţiilor de asigurări sociale
Se exceptează de la plata contribuţiilor de asigurări sociale următoarele venituri:
a) prestaţiile suportate din bugetul asigurărilor sociale de stat, potrivit legii;
b) veniturile din salarii şi asimilate salariilor realizate de către persoanele fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale, din activităţi pentru care există obligaţia asigurării în aceste sisteme potrivit legii;
c) veniturile acordate, potrivit legii, personalului militar în activitate, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special care îşi desfăşoară activitatea în instituţiile din sectorul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, pentru care se datorează contribuţie individuală la bugetul de stat potrivit Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat;
d) ajutoarele/sumele acordate potrivit legii, în cazul decesului personalului din cadrul instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională, decedat ca urmare a participării la acţiuni militare, şi indemnizaţiile lunare de invaliditate acordate personalului ca urmare a participării la acţiuni militare.
ART. 143
Baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale datorate pentru persoanele fizice care beneficiază de drepturi băneşti lunare ce se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, potrivit legii
(1) Pentru persoanele fizice care beneficiază de drepturi băneşti lunare ce se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj prevăzute la art. 136 lit. d), baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat o reprezintă cuantumul drepturilor băneşti lunare ce se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, potrivit legii, respectiv indemnizaţia de şomaj, cu excepţia situaţiilor în care potrivit dispoziţiilor legale se prevede altfel.
(2) În situaţia în care totalul veniturilor prevăzute la alin. (1) este mai mare decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut, contribuţia de asigurări sociale se calculează în limita acestui plafon. Câştigul salarial mediu brut este cel utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
(3) Contribuţia de asigurări sociale pentru şomerii care beneficiază de indemnizaţie de şomaj se suportă integral din bugetul asigurărilor pentru şomaj la nivelul cotei stabilite pentru condiţii normale de muncă.
(4) *) Pe perioada în care şomerii beneficiază de concedii medicale şi de indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, cu excepţia cazurilor de accident de muncă sau boală profesională, baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat este suma reprezentând indemnizaţia de asigurări sociale de sănătate de care beneficiază conform prevederilor legale, iar contribuţia de asigurări sociale se suportă la nivelul cotei prevăzute la art. 138 lit. a) şi se reţine din indemnizaţia de asigurări sociale de sănătate.
(5) Contribuţia de asigurări sociale pentru persoanele care beneficiază de plăţi compensatorii acordate potrivit legii din bugetul asigurărilor pentru şomaj se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, potrivit legii, la nivelul cotei contribuţiei de asigurări sociale prevăzute la art. 138 lit. a), cu excepţia cazurilor în care, potrivit prevederilor legale, se dispune altfel.
ART. 146*)
Stabilirea şi plata contribuţiilor de asigurări sociale
(1) Persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora au obligaţia de a calcula şi de a reţine la sursă contribuţia de asigurări sociale datorată de către persoanele fizice care obţin venituri din salarii sau asimilate salariilor. Instituţiile prevăzute la art. 136 lit. d) - f), precum şi persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora au obligaţia de a calcula contribuţia de asigurări sociale pe care o datorează potrivit legii, după caz.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul persoanelor fizice care realizează în România venituri din salarii sau asimilate salariilor de la angajatori din state care nu intră sub incidenţa legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte.
(2^1) În cazul avantajelor în bani şi/sau în natură primite de la terţi ca urmare a prevederilor contractului individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detaşare sau a unui statut special prevăzut de lege ori a unei relaţii contractuale între părţi, după caz, obligaţia de calcul, reţinere şi plată a contribuţiei de asigurări sociale, datorată potrivit legii, revine după cum urmează:
a) angajatorului rezident fiscal român, când avantajele în bani şi/sau în natură sunt acordate de alte entităţi decât acesta şi plata se efectuează prin intermediul angajatorului;
b) plătitorilor de venituri rezidenţi fiscali români, când avantajele în bani şi/sau în natură sunt acordate şi plătite direct persoanei fizice de alte entităţi decât angajatorul, cu excepţia situaţiei persoanelor fizice care realizează în România venituri din salarii şi asimilate salariilor ca urmare a contractelor de muncă încheiate cu angajatori care nu sunt rezidenţi fiscali români şi care datorează contribuţiile sociale obligatorii pentru salariaţii lor, potrivit prevederilor legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, pentru care sunt aplicabile prevederile alin. (4);
c) persoanelor fizice, când avantajele în bani şi/sau în natură sunt acordate şi plătite direct persoanei fizice de plătitori de venituri care nu sunt rezidenţi fiscali români, alţii decât angajatorul.
(2^2) Prin excepţie de la prevederile alin. (2^1) lit. c), în cazul persoanelor fizice care obţin avantaje în bani şi/sau în natură de la terţi care nu sunt rezidenţi fiscali români, angajatorul rezident fiscal român sau angajatorul care nu este rezident fiscal român şi care intră sub incidenţa legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte poate opta pentru obligaţia de calcul, reţinere şi plată a contribuţiei de asigurări sociale.
(3) Contribuţia de asigurări sociale calculată şi reţinută potrivit alin. (1) se plăteşte la bugetul asigurărilor sociale de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile sau până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se datorează, după caz, împreună cu contribuţia angajatorului ori a persoanelor asimilate angajatorului datorată potrivit legii.
(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), persoanele fizice care realizează în România venituri din salarii sau asimilate salariilor de la angajatori care nu au sediu social, sediu permanent sau reprezentanţă în România şi care datorează contribuţiile sociale obligatorii pentru salariaţii lor, potrivit prevederilor legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, au obligaţia de a calcula contribuţia de asigurări sociale datorată de către acestea şi, după caz, pe cea datorată de angajator, precum şi de a le plăti lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile, numai dacă există un acord încheiat în acest sens cu angajatorul.
(5) Calculul contribuţiei de asigurări sociale datorate de către persoanele fizice care obţin venituri din salarii sau asimilate salariilor, precum şi de către instituţiile prevăzute la art. 136 lit. d) - f) se realizează prin aplicarea cotelor stabilite, potrivit art. 138 lit. a), art. 138^1 alin. (1) şi (2), art. 138^2 alin. (1) sau art. 138^3 alin. (1), după caz, asupra bazelor lunare de calcul prevăzute la art. 139, art. 143 - 145, după caz, în care nu se includ veniturile prevăzute la art. 141 şi 142.
(5^1) *** Abrogat
(5^2) *** Abrogat
(5^3) *** Abrogat
(5^4) *** Abrogat
(5^5) *** Abrogat
(5^6) Contribuţia de asigurări sociale datorată de către persoanele fizice care obţin venituri din salarii sau asimilate salariilor, în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parţial, calculată potrivit alin. (5), nu poate fi mai mică decât nivelul contribuţiei de asigurări sociale calculate prin aplicarea cotei prevăzute la art. 138 lit. a), art. 138^1 alin. (1) şi (2), art. 138^2 alin. (1) sau art. 138^3 alin. (1), după caz, asupra salariului de bază minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuţia de asigurări sociale, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ.
(5^7) Prevederile alin. (5^6) nu se aplică în cazul persoanelor fizice aflate în una dintre următoarele situaţii:
a) sunt elevi sau studenţi, cu vârsta până la 26 de ani, aflaţi într-o formă de şcolarizare;
b) sunt ucenici, potrivit legii, în vârstă de până la 18 ani;
c) sunt persoane cu dizabilităţi sau alte categorii de persoane cărora prin lege li se recunoaşte posibilitatea de a lucra mai puţin de 8 ore pe zi;
d) au calitatea de pensionari pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii, cu excepţia pensionarilor pentru limită de vârstă care beneficiază de pensii de serviciu în baza unor legi/statute speciale, precum şi a celor care cumulează pensia pentru limită de vârstă din sistemul public de pensii cu pensia stabilită în unul dintre sistemele de pensii neintegrate sistemului public de pensii;
e) realizează în cursul aceleiaşi luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puţin egală cu salariul de bază minim brut pe ţară.
(5^8) În aplicarea prevederilor alin. (5^7), angajatorul solicită documente justificative persoanelor fizice aflate în situaţiile prevăzute la alin. (5^7) lit. a), c) şi d), iar în cazul situaţiei prevăzute la alin. (5^7) lit. e), procedura de aplicare se stabileşte prin ordin al ministrului finanţelor**).
(5^9) În cazul în care contribuţia de asigurări sociale calculată potrivit alin. (5) este mai mică decât contribuţia de asigurări sociale stabilită potrivit alin. (5^6), diferenţa se suportă de către angajator/plătitorul de venit în numele angajatului/beneficiarului de venit.
(6) Pentru persoanele prevăzute la art. 136 lit. d) - f), în cazul în care din calcul rezultă o bază lunară de calcul mai mare decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut, prevăzut la art. 143 alin. (2), cota contribuţiei de asigurări sociale se aplică asupra echivalentului a de 5 ori câştigul salarial mediu brut, pe fiecare loc de realizare al venitului.
(7) Calculul contribuţiei de asigurări sociale datorate de persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora se realizează prin aplicarea cotelor corespunzătoare prevăzute la art. 138 lit. b) şi c) asupra bazei de calcul prevăzute la art. 140, în care nu se includ veniturile prevăzute la art. 141 şi 142.
(8) Calculul contribuţiei de asigurări sociale datorate de persoanele prevăzute la alin. (2) se realizează de către acestea conform prevederilor alin. (5), (5^6) - (5^8) şi (7), după caz. Contribuţia se plăteşte până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile.
LEGE Nr. 263/2010 din 16 decembrie 2010
privind sistemul unitar de pensii publice
ART. 6
(1) În sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii:
I. a) persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă;
b) funcţionarii publici;
c) *** Abrogată
d) alte persoane care realizează venituri asimilate salariilor pentru care se datorează contribuţie de asigurări sociale, potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Codul fiscal.
II. persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale căror drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile prezentei legi, cu cele ale persoanelor prevăzute la pct. I;
III. persoanele care beneficiază de drepturi băneşti lunare, ce se asigură din bugetul asigurărilor pentru şomaj, în condiţiile legii, denumite în continuare şomeri;
IV. persoanele care realizează venituri din activităţi independente şi/sau din drepturi de proprietate intelectuală, pentru care se datorează contribuţie de asigurări sociale, potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
V. *** Abrogat
VI. *** Abrogat
(2) Orice persoană se poate asigura în sistemul public de pensii în baza unui contract de asigurare socială*), în vederea obţinerii pensiei pentru limită de vârstă şi, după caz, în vederea completării venitului asigurat utilizat la calculul acestei categorii de pensie.
ART. 7
(1) Persoanele juridice sau fizice la care îşi desfăşoară activitatea asiguraţii prevăzuţi la art. 6 alin. (1) pct. I şi II, precum şi asiguraţii care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală, alţii decât cei care depun declaraţie individuală de asigurare, denumite în continuare angajatori sau entităţi asimilate angajatorului, cât şi instituţiile care efectuează plata drepturilor de şomaj pentru şomerii prevăzuţi la art. 6 alin. (1) pct. III sunt obligate să întocmească şi să depună, la organul fiscal central, declaraţia nominală de asigurare.
(2) În situaţia în care se constată erori în cuprinsul declaraţiilor prevăzute la alin. (1), indiferent de cauzele producerii acestora, şi/sau modificări ale datelor pe baza cărora se stabilesc stagiul de cotizare şi punctajul mediu anual ale asiguratului, persoanele juridice sau fizice prevăzute la alin. (1) sunt obligate să întocmească şi să depună o declaraţie nominală de asigurare rectificativă.
(3) Termenele şi modalităţile de depunere a declaraţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2) sunt prevăzute în Codul fiscal.
CAPITOLUL III
Contribuţia de asigurări sociale
ART. 27
(1) Contribuabilii sistemului public de pensii sunt cei care datorează contribuţii de asigurări sociale şi sunt prevăzuţi, în mod expres, de Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv:
a) persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, cele care realizează venituri ca urmare a desfăşurării unor activităţi independente, precum şi cele care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală;
b) persoanele juridice şi fizice care au calitatea de angajatori, precum şi entităţile asimilate angajatorilor.
(2) Sunt contribuabili ai sistemului public de pensii şi persoanele fizice care sunt asigurate, conform prezentei legi, pe baza contractului de asigurare socială.
(3) Cotele de contribuţii de asigurări sociale sunt prevăzute în Codul fiscal.
ART. 31
(1) În situaţia contractului de asigurare socială contribuţia de asigurări sociale se datorează de la data încheierii acestuia, în aceeaşi cotă prevăzută de Codul fiscal pentru persoanele fizice care au calitatea de angajaţi sau pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale, în înţelesul Codului fiscal.
(2) Asiguraţii prevăzuţi la art. 6 alin. (1) datorează cota de contribuţie de asigurări sociale conform prevederilor Codului fiscal.
ART. 32
(1) Plata contribuţiei de asigurări sociale datorate de asiguraţii prevăzuţi la art. 6 alin. (2) se face lunar de către aceştia sau, în numele lor, de către orice altă persoană, în contul casei teritoriale de pensii la care sunt asiguraţi, în baza contractului de asigurare.
(2) Plata contribuţiei de asigurări sociale, în cazul asiguraţilor prevăzuţi la art. 6 alin. (2), se poate face şi anticipat, pe o perioadă de cel mult 12 luni.
ART. 33
Baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale, în cazul asiguraţilor sistemului public de pensii, cu excepţia acelora care sunt asiguraţi în baza contractului de asigurare socială, este prevăzută în Codul fiscal.
ART. 34 *** Abrogat
ART. 35 *** Abrogat
ART. 36
Baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 6 alin. (2) o constituie venitul lunar asigurat înscris în contractul de asigurare socială, dar nu mai puţin decât valoarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.
ART. 37
(1) Nu se datorează contribuţie de asigurări sociale asupra sumelor expres exceptate, prevăzute în Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Sumele asupra cărora nu se datorează contribuţia de asigurări sociale nu se iau în considerare la stabilirea prestaţiilor din sistemul public de pensii.
ART. 38 *** Abrogat
ART. 39
(1) Contribuţia de asigurări sociale prevăzută de lege pentru persoanele fizice care au calitatea de angajaţi sau pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale conform Codului fiscal se plăteşte lunar de către angajator împreună cu contribuţia de asigurări sociale pe care acesta o datorează, după caz, în calitate de contribuabil, bugetului asigurărilor sociale de stat.
(2) Contribuţia la fondul de pensii administrat privat, care este parte din contribuţia de asigurări sociale prevăzută pentru persoanele fizice care au calitatea de angajaţi sau pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale datorată la sistemul public de pensii, se transmite de CNPP fondurilor de pensii administrate privat.
(3) Lunar, până cel târziu în data de 20 a lunii următoare celei în care plătitorii au depus declaraţia nominală de asigurare, CNPP transmite fiecărui administrator lista nominală de virare a sumelor către fondul de pensii pe care acesta îl administrează.
(4) Lunar, până cel târziu în data de 20 a lunii următoare celei în care angajatorul a depus declaraţia nominală de asigurare, CNPP virează către fiecare fond de pensii administrat privat, de la bugetul asigurărilor sociale de stat, suma reprezentând contribuţiile datorate acestor fonduri.
ART. 40
(1) În cazul asiguraţilor prevăzuţi la art. 6 alin. (2), termenul de plată a contribuţiei de asigurări sociale este până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează plata.
(2) Pentru ceilalţi asiguraţi ai sistemului public de pensii termenul de plată a contribuţiei de asigurări sociale este prevăzut în Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 41
(1) Activitatea privind administrarea creanţelor provenind din contribuţii de asigurări sociale, datorate de persoanele fizice sau juridice care au calitatea de angajator sau de entităţile asimilate angajatorilor, precum şi de persoanele prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. IV, precum şi constatarea şi sancţionarea contravenţiilor se realizează de organul fiscal central, în baza prevederilor Codului de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) ANAF şi CNPP colaborează şi fac schimb de informaţii referitoare la declararea/achitarea contribuţiilor de asigurări sociale.
ART. 42
Pentru persoanele prevăzute la art. 6 alin. (2) activitatea de colectare a contribuţiilor de asigurări sociale se realizează de CNPP, prin casele teritoriale de pensii.
ART. 43 *** Abrogat
ART. 44
(1) În situaţia persoanelor asigurate pe baza contractului de asigurare socială, plata cu întârziere a contribuţiei de asigurări sociale generează obligaţia de plată a unor dobânzi şi penalităţi de întârziere, conform reglementărilor legale în materie. Cota dobânzilor şi penalităţilor de întârziere este cea stabilită prin Codul de procedură fiscală.
(2) Sumele reprezentând dobânzi şi penalităţi de întârziere se fac venit la bugetul asigurărilor sociale de stat şi se calculează conform reglementărilor legale în materie.
(3) Calculul dobânzilor şi penalităţilor de întârziere se efectuează de către casa teritorială de pensii, competentă conform legii.
ART. 45
(1) În sistemul public de pensii stagiul de cotizare se constituie din însumarea perioadelor pentru care s-a datorat contribuţia la bugetul asigurărilor sociale de stat de către asigurat şi, după caz, de către angajator.
(1^1) În situaţia asiguraţilor prevăzuţi la art. 6 alin. (1) pct. IV care au depus declaraţia individuală de asigurare, dacă la definitivarea anului fiscal se constată că venitul net/brut anual realizat la sfârşitul anului este mai mic decât 12 salarii de bază minime brute pe ţară garantate în plată şi aceştia au plătit contribuţie de asigurări sociale, stagiul de cotizare se determină prin raportarea venitului la care s-a achitat contribuţia de asigurări sociale la salariul minim brut pe ţară garantat în plată.
(2) În situaţia persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (2), asigurate pe baza contractului de asigurare socială, stagiul de cotizare se constituie din însumarea perioadelor pentru care s-a datorat şi plătit, conform legii, contribuţia de asigurări sociale, inclusiv dobânzile şi penalităţile de întârziere aferente.
(3) Dobânzile şi penalităţile de întârziere datorate de persoanele prevăzute la alin. (2) se încasează de către casa teritorială de pensii competentă.
ART. 46 *** Abrogat
ART. 47
(1) Contractul de asigurare socială poate fi reziliat la iniţiativa oricăreia dintre părţi, conform clauzelor prevăzute în contract.
(2) În cazul rezilierii contractului de asigurare socială, contribuţiile de asigurări sociale achitate nu se restituie, iar stagiul de cotizare realizat se valorifică la stabilirea dreptului de pensie.
ART. 48 *** Abrogat
ART. 49
(1) În sistemul public de pensii se asimilează stagiului de cotizare şi perioadele necontributive, denumite în continuare perioade asimilate, în care asiguratul:
a) a beneficiat de pensie de invaliditate;
b) a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora cu diplomă;
c) a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat;
d) a beneficiat, în perioada 1 aprilie 2001 - 1 ianuarie 2006 de indemnizaţii de asigurări sociale, acordate potrivit legii;
e) a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2005, de concediu pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de accident de muncă şi boli profesionale;
f) a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2006, de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani.
g) *** Abrogată
(2) Asiguraţii care au absolvit mai multe instituţii de învăţământ superior, conform prevederilor alin. (1) lit. b), beneficiază de asimilarea, ca stagiu de cotizare, a unei singure perioade de studii, la alegere.
(3) Persoanele prevăzute la alin. (1) beneficiază de perioadele asimilate dacă în aceste perioade nu au realizat stagii de cotizare în condiţiile prezentei legi.
(4) Perioadele asimilate prevăzute la alin. (1) se valorifică pentru obţinerea prestaţiilor de asigurări sociale în condiţiile prevăzute de prezenta lege.
Jurisprudenţă obligatorie (ÎCCJ)
ART. 50
Stagiul de cotizare se certifică, la cererea asiguraţilor sistemului public de pensii, de către CNPP/casele teritoriale de pensii.