1. - ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ Nr. 111/2011 din 14 decembrie 2011

privind comunicaţiile electronice

Text în vigoare începând cu data de 13 martie 2020

REALIZATOR: COMPANIA DE INFORMATICĂ NEAMŢ

Text actualizat prin produsul informatic legislativ LEX EXPERT în baza actelor normative modificatoare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 13 martie 2020.

Act de bază

#B: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 27 decembrie 2011

Acte modificatoare

#M14: Decizia Curţii Constituţionale nr. 83/2020

#M13: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 89/2019

#M12: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2019*, declarată neconstituţională prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 83/2020 (#M14)

#M11: Ordonanţa Guvernului nr. 23/2019

#M10: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 54/2019

#M9: Legea nr. 109/2019

#M8: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2019

#M7: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018

#M6: Legea nr. 159/2016

#M5: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2014

#M4: Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013**

#M3: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2013**

#M2: Legea nr. 140/2012

#M1: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2012**

În lista de mai sus, actele normative marcate cu asterisc (*) sunt modificate, abrogate sau respinse şi modificările efectuate prin aceste acte normative asupra Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 nu mai sunt de actualitate.

Actele normative marcate cu două asteriscuri (**) se referă la derogări de la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 sau conţin modificări/abrogări efectuate asupra acestor derogări.

Modificările şi completările efectuate prin actele normative enumerate mai sus sunt scrise cu font italic. În faţa fiecărei modificări sau completări este indicat actul normativ care a efectuat modificarea sau completarea respectivă, în forma #M1, #M2 etc.

#CIN

NOTE:

1. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 a fost aprobată cu modificări prin Legea nr. 140/2012 (#M2).

2. A se vedea şi Legea nr. 159/2016 privind regimul infrastructurii fizice a reţelelor de comunicaţii electronice, precum şi pentru stabilirea unor măsuri pentru reducerea costului instalării reţelelor de comunicaţii electronice (#M6).

Având în vedere Directiva 2002/19/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 martie 2002 privind accesul la reţelele de comunicaţii electronice şi la infrastructura asociată, precum şi interconectarea acestora (Directiva privind accesul),

având în vedere Directiva 2002/20/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 martie 2002 privind autorizarea reţelelor şi serviciilor de comunicaţii electronice (Directiva privind autorizarea),

având în vedere Directiva 2002/21/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 martie 2002 privind un cadru de reglementare comun pentru reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice (Directiva-cadru),

având în vedere Directiva 2002/22/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 martie 2002 privind serviciul universal şi drepturile utilizatorilor cu privire la reţelele şi serviciile electronice de comunicaţii (Directiva privind serviciul universal),

având în vedere modificările survenite asupra textului directivelor indicate mai sus ca urmare a adoptării Directivei 2009/136/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 noiembrie 2009 de modificare a Directivei 2002/22/CE privind serviciul universal şi drepturile utilizatorilor cu privire la reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice, a Directivei 2002/58/CE privind prelucrarea datelor personale şi protejarea confidenţialităţii în sectorul comunicaţiilor publice şi a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 privind cooperarea dintre autorităţile naţionale însărcinate să asigure aplicarea legislaţiei în materie de protecţie a consumatorului, respectiv a Directivei 2009/140/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 noiembrie 2009 de modificare a directivelor 2002/21/CE privind un cadru de reglementare comun pentru reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice, 2002/19/CE privind accesul la reţelele de comunicaţii electronice şi la infrastructura asociată, precum şi interconectarea acestora şi 2002/20/CE privind autorizarea reţelelor şi serviciilor de comunicaţii electronice,

având în vedere Directiva 97/7/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 mai 1997 privind protecţia consumatorilor cu privire la contractele la distanţă,

ţinând cont de faptul că obligaţia României, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, de a asigura transpunerea Directivei 2009/140/CE şi a Directivei 2009/136/CE în legislaţia naţională până cel târziu la data de 25 mai 2011 nu a fost dusă la îndeplinire,

întrucât, ca urmare a nerespectării termenului de transpunere a Directivei 2009/140/CE şi a Directivei 2009/136/CE, Comisia Europeană a declanşat proceduri prealabile acţiunii în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor în temeiul art. 258 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, România primind din partea Comisiei Europene în data de 18 iulie 2011 Notificarea de punere în întârziere în cauzele nr. 2011/0939, respectiv nr. 2011/0940,

întrucât în data de 24 noiembrie 2011 Comisia Europeană a emis avizul motivat în cauzele menţionate, ultima etapă precontencioasă a acţiunii în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor, stabilind în acest sens data de 25 ianuarie 2012 ca termen de conformare şi de comunicare a măsurilor de transpunere a acestor directive, înainte de a sesiza Curtea de Justiţie a Uniunii Europene,

ţinând cont de faptul că o întârziere suplimentară în ceea ce priveşte respectarea obligaţiei de comunicare a măsurilor de transpunere poate atrage înaintarea la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene de către Comisia Europeană împotriva României a acţiunii în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor, în temeiul art. 258 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,

ţinând seamă de faptul că Directiva 2009/140/CE şi Directiva 2009/136/CE au prevăzut drepturi în favoarea utilizatorilor finali într-un mod suficient de concret şi de detaliat astfel încât prin neasigurarea efectivităţii unor astfel de drepturi, consecinţă a netranspunerii în termen a directivelor indicate, se afectează îndeosebi în mod direct interesele utilizatorilor finali de servicii de comunicaţii electronice,

ţinând cont de faptul că, potrivit art. 260 alin. (2) şi (3) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, răspunderea României pentru încălcarea obligaţiilor de a transpune Directiva 2009/140/CE şi Directiva 2009/136/CE se poate concretiza atât în plata unei sume forfetare, cât şi a unor penalităţi cu titlu cominatoriu care se vor calcula de la termenul de conformare stabilit în avizul motivat,

având în vedere faptul că prin Comunicarea Comisiei Europene SEC (2011) 1.024 din 1 septembrie 2011 a fost stabilită pentru România suma minimă forfetară de 1.710.000 euro, iar valoarea factorului naţional "n" pentru calcularea penalităţilor cominatorii este de 3,29, penalităţile putând fi cuprinse între, aproximativ, 2.000 - 130.000 euro/zi de întârziere, ceea ce, ţinând seama de întârzierea semnificativă a transpunerii Directivei 2009/140/CE şi a Directivei 2009/136/CE, ar putea avea un impact important asupra bugetului de stat,

luând în considerare faptul că aceste elemente vizează interesul public, constituind situaţii de urgenţă şi extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

ART. 1

(1) Prezenta ordonanţă de urgenţă are ca obiect:

a) stabilirea cadrului general de reglementare a activităţilor privind reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice, a regimului autorizării acestor activităţi, precum şi a măsurilor destinate promovării concurenţei pe piaţa reţelelor şi serviciilor de comunicaţii electronice;

b) stabilirea cadrului de reglementare a relaţiilor dintre operatori, dintre furnizorii de servicii de comunicaţii electronice şi dintre operatori şi furnizorii de servicii de comunicaţii electronice în ceea ce priveşte accesul la reţelele publice de comunicaţii electronice şi la facilităţile şi serviciile asociate;

c) stabilirea drepturilor şi obligaţiilor operatorilor şi ale persoanelor care solicită interconectarea sau accesul la reţelele instalate, operate, controlate sau puse la dispoziţie de către aceştia sau la facilităţile ori serviciile asociate acestor reţele;

d) stabilirea cadrului de reglementare a relaţiilor dintre furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii electronice, pe de o parte, şi utilizatorii finali, pe de altă parte;

e) asigurarea dreptului utilizatorilor finali de a avea acces la serviciile incluse în sfera serviciului universal.

(2) Prezenta ordonanţă de urgenţă reglementează, în principal:

a) drepturile şi obligaţiile furnizorilor de reţele şi de servicii de comunicaţii electronice;

b) regimul resurselor limitate;

c) drepturile utilizatorilor finali;

d) serviciul universal;

e) obligaţiile furnizorilor de reţele şi servicii de comunicaţii electronice cu putere semnificativă pe piaţă.

ART. 2

În exercitarea atribuţiilor prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, denumită în continuare ANCOM sau autoritatea de reglementare, realizează obiectivele prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 22/2009 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, aprobată prin Legea nr. 113/2010, cu modificările ulterioare.

ART. 3

(1) Dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă nu se aplică în cazul furnizării reţelelor şi serviciilor de comunicaţii electronice de către instituţiile sau autorităţile publice din cadrul sistemului naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, potrivit competenţelor legale acordate în acest scop, precum şi reţelelor şi serviciilor de comunicaţii electronice destinate reprezentanţelor diplomatice ale României în străinătate, care se realizează pe baza unor reglementări speciale.

(2) Furnizarea unor reţele publice de comunicaţii electronice sau servicii de comunicaţii electronice destinate publicului către instituţiile sau autorităţile publice din cadrul sistemului naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, în calitate de utilizatori finali, se realizează în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă.

��

CAPITOLUL X

Tariful de monitorizare

ART. 122

Orice persoană care are calitatea de furnizor de reţele publice de comunicaţii electronice, furnizor de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau furnizor de servicii poştale are obligaţia de a plăti către ANCOM un tarif de monitorizare anual, în condiţiile prevăzute în prezentul capitol, din momentul dobândirii calităţii de furnizor şi până la încetarea acestei calităţi.

#M10

ART. 123

(1) Valoarea integrală a sumei percepute anual de către ANCOM cu titlu de tarif de monitorizare se determină ca diferenţă între:

a) valoarea cheltuielilor administrative ale ANCOM prevăzute la alin. (2), cu excepţia celor care sunt atribuite reglementării şi monitorizării serviciilor poştale, şi

b) veniturile din alte surse, mai puţin sumele necesare acoperirii cheltuielilor ANCOM, altele decât cele prevăzute la lit. a), şi sumele din excedentul anual rezultat din execuţia bugetelor anilor precedenţi.

(2) Cheltuielile administrative ale ANCOM sunt cele aferente gestionării, controlării şi aplicării regimului de autorizare generală, ale drepturilor de utilizare a resurselor limitate ori ale obligaţiilor prevăzute de dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă sau ale legislaţiei speciale din domeniul comunicaţiilor electronice ori al serviciilor poştale sau care pot fi impuse de ANCOM în conformitate cu aceste dispoziţii, inclusiv cele aferente exercitării atribuţiilor ANCOM în materia administrării resurselor limitate, putând include, printre altele:

a) costuri pentru cooperare, armonizare şi standardizare internaţională;

b) costuri cu realizarea analizelor de piaţă ori a impunerii obligaţiilor în sarcina furnizorilor cu putere semnificativă;

c) costuri cu asigurarea implementării serviciului universal, fără a se referi la compensarea costului net determinat de furnizarea serviciilor din sfera serviciului universal;

d) costuri cu monitorizarea respectării obligaţiilor prevăzute de cadrul legal ori impuse în conformitate cu acest cadru;

e) costuri determinate de elaborarea şi aplicarea legislaţiei secundare în domeniul comunicaţiilor electronice şi al serviciilor poştale din domeniul de competenţă al ANCOM.

ART. 124

(1) Tariful de monitorizare prevăzut la art. 122 se calculează ca un procent din cifra de afaceri realizată în anul anterior celui pentru care se datorează, în cazul persoanelor care au avut calitatea de furnizor pe parcursul întregului an calendaristic anterior.

(2) În cazul persoanelor care nu au avut calitatea de furnizor pe parcursul întregului an calendaristic anterior, tariful de monitorizare prevăzut la alin. (1) se calculează ca un procent din cifra de afaceri înregistrată în lunile anului anterior celui pentru care se datorează, în care a avut calitatea de furnizor.

#M10

(3) Procentul prevăzut la alin. (1) şi (2) se determină anual, fără a depăşi 2% ca raport între:

a) valoarea prevăzută la art. 123 alin. (1) din care se scad sumele încasate din tariful prevăzut la art. 126 alin. (1) lit. a) şi din tariful de monitorizare stabilit în anii precedenţi, la finele lunii anterioare celei în care se determină procentul, şi

b) cifra de afaceri cumulată a persoanelor prevăzute la alin. (1) şi (2).

(4) Prin derogare de la art. 122, tariful de monitorizare calculat potrivit prezentului articol se stabileşte doar în sarcina furnizorilor de reţele publice de comunicaţii electronice şi a furnizorilor de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului.

(5) În cazul persoanelor prevăzute la alin. (1), suma luată în considerare pentru determinarea tarifului de monitorizare este întreaga cifră de afaceri prevăzută în situaţiile financiare anuale întocmite pentru anul anterior celui pentru care se datorează tariful de monitorizare.

(6) Cifra de afaceri a persoanelor prevăzute la alin. (2) se determină prin cumularea veniturilor realizate în lunile din anul anterior celui pentru care se datorează tariful de monitorizare, în care acestea au avut calitatea de furnizor, luându-se în considerare inclusiv luna în care au dobândit această calitate.

(7) Pentru persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, cifrei de afaceri îi corespunde totalitatea veniturilor brute realizate în anul anterior celui pentru care se datorează tariful de monitorizare, respectiv totalitatea veniturilor brute realizate în lunile din anul anterior celui pentru care se datorează tariful de monitorizare, în care au avut calitatea de furnizor.

ART. 125

(1) Cuantumul tarifului de monitorizare anual datorat de fiecare furnizor se stabileşte prin aplicarea procentului prevăzut la art. 124 alin. (3) la cifra de afaceri prevăzută la art. 124 alin. (5), (6) sau (7), după caz.

(2) Cuantumul tarifului de monitorizare prevăzut la alin. (1) se stabileşte la data determinării cifrei de afaceri cumulate prevăzute la art. 124 alin. (3) lit. b), dar nu mai târziu de data de 15 septembrie a anului respectiv, prin decizie a preşedintelui ANCOM, care se comunică fiecărui furnizor.

ART. 126

(1) La încetarea calităţii de furnizor, indiferent de forma acesteia, orice furnizor are obligaţia de a achita tariful de monitorizare stabilit astfel:

a) în cazul în care încetarea calităţii de furnizor are loc înainte de determinarea tarifului de monitorizare anual potrivit art. 125 alin. (2), furnizorul datorează un tarif de monitorizare ce reprezintă produsul dintre procentul stabilit de ANCOM în condiţiile art. 124 alin. (3) pentru anul anterior şi cifra de afaceri realizată în anul anterior sau în lunile din anul anterior în care acesta a avut calitatea de furnizor, cumulată cu cifra de afaceri realizată în lunile în care a avut această calitate din anul în cursul căruia are loc încetarea;

b) în cazul în care încetarea calităţii de furnizor are loc după determinarea tarifului de monitorizare anual potrivit art. 125 alin. (2), pe lângă acest tarif, furnizorul datorează şi un tarif suplimentar, calculat ca produs între procentul stabilit de ANCOM în condiţiile art. 124 alin. (3) pentru anul în curs şi cifra de afaceri realizată în lunile în care a avut această calitate din anul în cursul căruia are loc încetarea.

(2) Persoanele care datorează tariful de monitorizare prevăzut la alin. (1) au obligaţia de a transmite ANCOM, în termen de 15 zile de la data încetării calităţii de furnizor, o situaţie privind cifra de afaceri realizată în anul anterior sau în lunile din anul anterior în care a avut calitatea de furnizor, cumulată cu cifra de afaceri realizată în lunile în care a avut această calitate din anul în cursul căruia are loc încetarea sau, respectiv, privind cifra de afaceri realizată în lunile în care a avut această calitate din anul în cursul căruia are loc încetarea, în condiţiile stabilite de ANCOM.

#M2

(3) În cazul în care persoanele prevăzute la alin. (1), inclusiv cele a căror calitate de furnizor a încetat înainte de intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, nu comunică ANCOM, în termenul prevăzut la alin. (2), documentele prevăzute la alin. (2), ANCOM stabileşte în sarcina acestor persoane obligaţia de plată a tarifului de monitorizare datorat la încetarea calităţii de furnizor, prin luarea în considerare a ultimei cifre de afaceri cunoscute de către ANCOM, multiplicată cu 1/12 şi cu numărul lunilor din anul în care au avut această calitate, fără a se fi stabilit tariful de monitorizare, exclusiv luna în care calitatea a încetat, şi a ultimului procent din cifra de afaceri stabilit de ANCOM, în vederea calculării tarifului de monitorizare anterior încetării calităţii.

(4) Tariful de monitorizare datorat potrivit prevederilor alin. (1) lit. a) se stabileşte prin decizie a preşedintelui ANCOM, iar diferenţa dintre acesta şi plăţile anticipate stabilite în condiţiile art. 127 alin. (1) se achită în termenul prevăzut la art. 128 sau, după caz, se restituie de către ANCOM în condiţiile Codului de procedură fiscală.

(5) Tariful de monitorizare datorat potrivit prevederilor alin. (1) lit. b) se stabileşte prin decizie a preşedintelui ANCOM şi se achită în termenul prevăzut la art. 128.

(6) Persoanele cărora le-a încetat calitatea de furnizor de reţele sau servicii de comunicaţii electronice ori cea de furnizor de servicii poştale în acelaşi an în care au dobândit această calitate datorează un tarif de monitorizare ce reprezintă produsul dintre procentul prevăzut la alin. (1) lit. a) sau, după caz, la alin. (1) lit. b) şi cifra de afaceri realizată în lunile în care au avut această calitate, luându-se în considerare inclusiv luna în care au dobândit calitatea şi exclusiv luna în care aceasta a încetat.

(7) Persoanelor prevăzute la alin. (6) li se aplică în mod corespunzător prevederile alin. (2) - (5).

(8) În cazul furnizorilor cărora le-a încetat calitatea ca urmare a fuziunii, tariful de monitorizare prevăzut la alin. (1) va fi stabilit în sarcina societăţilor absorbante sau nou-constituite, după caz.

ART. 127

(1) ANCOM poate impune persoanelor prevăzute la art. 122 obligaţia de a efectua, în contul tarifului de monitorizare anual, plăţi anticipate după cum urmează:

a) până la data de 15 martie a anului, dar nu mai puţin de 15 zile de la data comunicării deciziei preşedintelui ANCOM, o tranşă în cuantum de 30% din ultimul tarif de monitorizare datorat;

b) până la data de 15 iunie a anului, dar nu mai puţin de 15 zile de la data comunicării deciziei preşedintelui ANCOM, o nouă tranşă în cuantum de 30% din ultimul tarif de monitorizare datorat.

(2) Cuantumul plăţilor anticipate prevăzute la alin. (1) se stabileşte până la data de 15 februarie prin decizie a preşedintelui ANCOM.

(3) Ultimul tarif de monitorizare datorat, pe baza căruia se determină plăţile anticipate, este tariful de monitorizare stabilit în condiţiile art. 125 alin. (2), fără a lua în calcul plăţile anticipate efectuate în acel an.

(4) Diferenţa dintre tariful de monitorizare anual stabilit în condiţiile art. 125 alin. (2) şi eventualele plăţi anticipate stabilite în condiţiile alin. (1) se achită în termenul prevăzut la art. 128 sau, după caz, se restituie de către ANCOM în condiţiile Codului de procedură fiscală.

ART. 128

Termenul de plată a tarifelor prevăzute la art. 126 alin. (4) sau (5) şi la art. 127 alin. (4) este data de 25 a lunii următoare celei în care s-a emis decizia, dar nu mai puţin de 15 zile de la data comunicării acesteia.

ART. 129

(1) Persoanele prevăzute la art. 124 şi la art. 126 alin. (1) şi (6) pot solicita, în vederea determinării tarifului, luarea în considerare a veniturilor rezultate exclusiv din furnizarea de reţele sau de servicii de comunicaţii electronice ori din furnizarea de servicii poştale, în locul cifrei de afaceri, prevederile art. 124 - 126 aplicându-se în mod corespunzător.

#M10

(2) În vederea aplicării prevederilor alin. (1), furnizorii sunt obligaţi să supună certificării veniturile obţinute din activităţile de furnizare de reţele sau de servicii de comunicaţii electronice ori, după caz, de furnizare de servicii poştale. Certificarea acestor venituri se va realiza de către un auditor independent în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau de către un expert contabil autorizat potrivit legii.

(3) Netransmiterea documentelor cuprinzând veniturile certificate în condiţiile prevăzute la alin. (2) în vederea determinării tarifului de monitorizare are ca efect determinarea acestuia în funcţie de cifra de afaceri prevăzută la art. 124 alin. (5).

ART. 130

(1) Persoanele prevăzute la art. 124 alin. (1) şi (2), cu excepţia celor prevăzute la alin. (2), au obligaţia de a transmite ANCOM situaţiile financiare anuale conţinând cifrele de afaceri înscrise în contul de profit şi pierdere, necesare pentru determinarea tarifului de monitorizare, în termen de 7 zile de la expirarea termenului legal de depunere a acestora la organele competente la care se înregistrează, potrivit legislaţiei în vigoare.

(2) Persoanele fizice autorizate, întreprinderile familiale şi întreprinderile individuale care datorează tariful de monitorizare prevăzut la art. 124 au obligaţia de a transmite ANCOM declaraţiile financiare anuale privind veniturile brute realizate, necesare pentru determinarea tarifului de monitorizare, în termen de 7 zile de la expirarea termenului legal de depunere a acestora la organele competente la care se înregistrează, potrivit legislaţiei în vigoare.

(3) Persoanele prevăzute la art. 124 alin. (2) au obligaţia de a transmite ANCOM, în termenul prevăzut la alin. (2), situaţia privind cifra de afaceri realizată în lunile din anul anterior în care acestea au avut calitatea de furnizor de reţele sau servicii de comunicaţii electronice ori de furnizor de servicii poştale.

(4) Netransmiterea în termenele şi în condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale a documentelor prevăzute la alin. (3) necesare în vederea determinării tarifului de monitorizare are ca efect determinarea acestuia în funcţie de cifra de afaceri prevăzută la art. 124 alin. (5).

#M2

(5) Netransmiterea documentelor prevăzute la alin. (1) şi (2) are ca efect determinarea tarifului de monitorizare, prin luarea în considerare a ultimei cifre de afaceri cunoscute de către ANCOM.

ART. 131

Prin excepţie de la prevederile art. 122 şi ale art. 126 alin. (1) şi (6), furnizorii care înregistrează o cifră de afaceri care nu depăşeşte echivalentul în lei a 100.000 de euro, la cursul de schimb valutar mediu al perioadei în care a fost realizată cifra de afaceri, calculat pe baza cursului de schimb valutar mediu lunar comunicat de Banca Naţională a României, nu au obligaţia de plată a tarifului de monitorizare, prevederile art. 122 - 130 aplicându-se în mod corespunzător.

ART. 132

Procedura de aplicare a prevederilor art. 122 - 131 se stabileşte prin decizie a preşedintelui ANCOM, cu respectarea principiilor obiectivităţii, transparenţei şi proporţionalităţii.

��..

2. - ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ Nr. 22/2009 din 11 martie 2009

privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii

Text în vigoare începând cu data de 21 octombrie 2019

REALIZATOR: COMPANIA DE INFORMATICĂ NEAMŢ

Text actualizat prin produsul informatic legislativ LEX EXPERT în baza actelor normative modificatoare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 18 octombrie 2019.

Act de bază

#B: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 22/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 174 din 19 martie 2009

Acte modificatoare

#M12: Legea nr. 184/2019

#M11: Legea nr. 245/2018

#M10: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2017

#M9: Legea nr. 245/2016**

#M8: Legea nr. 299/2013

#M7: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 53/2013

#M6: Rectificarea publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 16 aprilie 2013

#M5: Legea nr. 71/2013

#M4: Legea nr. 67/2013

#M3: Legea nr. 140/2012

#M2: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011

#M1: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2011

Actele normative marcate cu două asteriscuri (**) se referă la derogări de la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 22/2009 sau conţin modificări/abrogări efectuate asupra acestor derogări.

#CIN

NOTĂ:

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 22/2009 a fost aprobată prin Legea nr. 113/2010.

Luând în considerare că în scrisoarea de punere în întârziere din data de 29 ianuarie 2009 (Cauza nr. 2008/2.366) Comisia Europeană atrage atenţia asupra faptului că au fost încălcate prevederile Directivei 2002/21/CE privind un cadru de reglementare comun pentru reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice (Directiva-cadru),

având în vedere că Guvernul României este invitat să răspundă la scrisoarea de punere în întârziere din cadrul acţiunii declanşate până în data de 2 aprilie 2009 şi, în aceste condiţii, elaborarea unui act normativ care să consfinţească înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea autorităţii de reglementare în domeniul comunicaţiilor electronice sub controlul Parlamentului este o soluţie ce va aduce stabilitate instituţională autorităţii naţionale de reglementare în domeniul comunicaţiilor electronice, adoptarea proiectului de act normativ fiind în măsură, totodată, să creeze premisele închiderii procedurii de încălcare a normelor comunitare înainte de următoarea fază a acestei proceduri,

ţinând seama de acţiunile demarate la nivelul Comisiei Europene, în vederea asigurării stabilităţii şi independenţei autorităţii de reglementare din domeniul comunicaţiilor electronice (principii reclamate şi de necesitatea asigurării unei imparţialităţi în luarea deciziilor de reglementare de către autoritate), singura modalitate de a pune capăt procedurilor de încălcare a dreptului comunitar o reprezintă adoptarea, în regim de urgenţă, a unui act normativ care să aşeze pe noi principii statutul, organizarea şi funcţionarea autorităţii de reglementare în domeniu. Urgenţa adoptării actului normativ este pe deplin justificată şi prin raportare la prevederile art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată.

Având în vedere necesitatea dezvoltării unui concept unitar şi deschis asupra tehnologiei informaţiei la nivel naţional, astfel încât beneficiile societăţii informaţionale să fie materializate,

ţinând seama de posibilitatea reducerii cheltuielilor printr-o acţiune coordonată în scopul dezvoltării serviciilor societăţii informaţionale şi, pentru aceasta, de necesitatea realizării condiţiilor pentru implementarea eficientă a politicilor din domeniu, activitate ce poate fi realizată numai prin intermediul unui unic coordonator al acestora,

având în vedere lipsa unei coordonări naţionale în ceea ce priveşte informatizarea administraţiei publice, materializată prin suprapuneri de proiecte, dezvoltări în discordanţă cu cerinţele utilizatorilor sau cu evoluţia tehnologică,

ţinând seama de impactul specific al noilor tehnologii asupra administraţiei publice, incluzând reducerea cheltuielilor guvernamentale prin utilizarea de programe mai eficiente, creşterea eficienţei şi îmbunătăţirea productivităţii prin utilizarea tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor (TIC), fapt care favorizează simplificarea procesului administrativ şi schimbul de informaţii interinstituţional,

având în vedere imposibilitatea exercitării de către Autoritatea Naţională pentru Comunicaţii a funcţiei de administrare la nivel naţional a TLD (top level domain) ".ro" şi a SLD (second level domain) ".eu" pentru numele de domenii rezervate de România, care, pentru a asigura continuitatea acordării numelor de domenii, este în continuare exercitată de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - I.C.I. Bucureşti, fapt ce se situează în afara cadrului legal existent,

întrucât, în lipsa unor reglementări imediate, există riscul creşterii cheltuielilor bugetare, cu implicaţii asupra deficitului bugetar,

ţinând cont că aceste elemente vizează interesul public şi constituie situaţii extraordinare şi de urgenţă, a căror reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

ART. 1

(1) Se înfiinţează Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, denumită în continuare ANCOM, ca autoritate publică autonomă cu personalitate juridică, sub control parlamentar, finanţată integral din venituri proprii, prin reorganizarea Autorităţii Naţionale pentru Comunicaţii, care se desfiinţează.

(2) ANCOM are sediul central în municipiul Bucureşti, precum şi structuri teritoriale necesare desfăşurării obiectului său de activitate.

ART. 2

(1) ANCOM are ca rol punerea în aplicare a politicii naţionale în domeniul comunicaţiilor electronice, comunicaţiilor audiovizuale şi al serviciilor poştale, inclusiv prin reglementarea pieţei şi reglementarea tehnică în aceste domenii.

(2) ANCOM administrează şi gestionează resursele limitate din domeniul comunicaţiilor electronice, incluzând, dar fără a se limita la acestea, spectrul de frecvenţe radio, resursele de numerotaţie şi alte resurse tehnice asociate, şi monitorizează benzile de frecvenţe radio cu utilizare neguvernamentală.

(3) ANCOM controlează îndeplinirea cerinţelor esenţiale privind compatibilitatea electromagnetică, a obligaţiilor privind utilizarea eficientă a spectrului de frecvenţe radio cu utilizare neguvernamentală, controlează îndeplinirea obligaţiilor privind utilizarea resurselor de numerotaţie şi a resurselor tehnice asociate, realizează controlul pieţei echipamentelor radio şi echipamentelor terminale de telecomunicaţii.

(4) În vederea elaborării politicii naţionale în domeniu, ANCOM va pune la dispoziţia Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, denumit în continuare MCSI, rapoarte, studii şi analize realizate de aceasta. Pentru buna coordonare a reprezentării României în organismele internaţionale, ANCOM are obligaţia de a informa lunar MCSI despre rezultatele întâlnirilor internaţionale unde a fost reprezentată.

ART. 3

În vederea realizării rolurilor sale, ANCOM îndeplineşte următoarele funcţii:

#M5

a) de punere în aplicare a politicii şi strategiei sectoriale elaborate de Ministerul pentru Societatea Informaţională în domeniul comunicaţiilor electronice, comunicaţiilor audiovizuale şi al serviciilor poştale;

b) de administrare şi de gestionare a resurselor limitate, prin care planifică, alocă, urmăreşte şi evaluează utilizarea acestora pentru punerea în aplicare a politicilor în domeniu prin:

1. administrarea spectrului radio prin planificarea, atribuirea, alocarea benzilor de frecvenţe, asignarea şi monitorizarea frecvenţelor radio din benzile de frecvenţe cu utilizare neguvernamentală, precum şi coordonarea la nivel naţional a gestionării frecvenţelor radio în conformitate cu Tabelul naţional de atribuire a benzilor de frecvenţă, denumit în continuare TNABF, şi cu acordurile internaţionale la care România este parte;

2. gestionarea eficientă a benzilor de frecvenţe radio cu atribuire neguvernamentală în conformitate cu TNABF, prin alocarea şi/sau asignarea frecvenţelor radio, în scopul asigurării unei utilizări raţionale şi eficiente a acestora;

3. administrarea şi alocarea resurselor de numerotaţie şi a resurselor tehnice asociate pentru reţele şi servicii de comunicaţii electronice, inclusiv prin elaborarea Planului naţional de numerotaţie, denumit în continuare PNN, şi a altor planuri în acest sens;

4. gestionarea resurselor de numerotaţie la nivel naţional, în vederea utilizării raţionale şi eficiente a acestora;

5. administrarea şi gestionarea altor resurse limitate în domeniul comunicaţiilor electronice;

c) de reglementare a activităţilor în domeniul comunicaţiilor electronice, comunicaţiilor audiovizuale şi al serviciilor poştale, prin adoptarea şi implementarea de decizii cu caracter normativ şi individual, precum şi de proceduri funcţionale, operaţionale şi financiare, prin care se pun în aplicare politicile în domeniu, de urmărire şi control al respectării acestora;

#M5

d) de elaborare de norme secundare specifice domeniului comunicaţiilor electronice şi al serviciilor poştale;

e) de reprezentare în organismele şi organizaţiile naţionale, regionale şi internaţionale, ca autoritate de reglementare în domeniul comunicaţiilor electronice şi al serviciilor poştale, şi de administrare a resurselor limitate din domeniul comunicaţiilor electronice;

f) de colaborare şi comunicare cu celelalte structuri ale administraţiei publice, cu societatea civilă şi cu cetăţenii, precum şi cu furnizorii de reţele şi de servicii în domeniul comunicaţiilor electronice, comunicaţiilor audiovizuale şi al serviciilor poştale;

#M5

g) de organ de decizie, în condiţiile legii, în soluţionarea de litigii dintre furnizorii de reţele şi/sau servicii de comunicaţii electronice, în scopul asigurării liberei concurenţe şi al protecţiei intereselor utilizatorilor pe pieţele acestor servicii;

h) de supraveghere şi control al respectării de către utilizatorii resurselor limitate a obligaţiilor ce le revin potrivit legii şi actelor administrative prin care au dobândit dreptul de a le utiliza;

i) de elaborare de proceduri şi norme cu caracter tehnic specifice activităţii ANCOM;

j) de supraveghere a pieţei echipamentelor radio şi echipamentelor terminale de telecomunicaţii;

k) de control pentru îndeplinirea cerinţelor esenţiale de compatibilitate electromagnetică şi de utilizare eficientă a spectrului radio.

ART. 4

(1) În îndeplinirea rolului şi funcţiilor sale legale, ANCOM se consultă şi colaborează cu Consiliul Concurenţei şi cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, inclusiv prin furnizarea reciprocă de informaţii necesare aplicării atât a prevederilor legislaţiei concurenţei, cât şi a prevederilor legislaţiei din domeniul comunicaţiilor electronice şi al serviciilor poştale.

#M2

(1^1) În activitatea sa, ANCOM susţine obiectivele Organismului autorităţilor europene de reglementare în domeniul comunicaţiilor electronice, denumit în continuare OAREC, în vederea creării unui cadru de reglementare armonizat şi coerent la nivel european. În acest sens, în exercitarea atribuţiilor sale, ANCOM are în vedere opiniile şi poziţiile comune adoptate de OAREC.

(2) ANCOM promovează concurenţa în sectorul comunicaţiilor electronice şi în sectorul serviciilor poştale, printre altele, prin:

a) luarea măsurilor necesare în scopul prevenirii şi înlăturării acţiunilor care restrâng, împiedică sau denaturează concurenţa sau pot avea un astfel de efect, în domeniul comunicaţiilor electronice, inclusiv în ceea ce priveşte transmisia conţinutului informaţiei, şi al serviciilor poştale;

b) luarea măsurilor necesare pentru ca utilizatorii, inclusiv utilizatorii cu dizabilităţi, vârstnici sau cu nevoi sociale speciale, să obţină un maximum de beneficii în ceea ce priveşte diversitatea ofertei, tarifele şi calitatea serviciilor;

c) încurajarea utilizării efective şi asigurarea administrării eficiente a resurselor limitate pe care le gestionează.

ART. 5

ANCOM asigură utilizarea eficientă a resurselor limitate din domeniul comunicaţiilor electronice şi serviciilor poştale, acţionând în special în următoarele direcţii:

a) evitarea tezaurizării resurselor limitate, datorată neutilizării acestora la nivelul alocării din licenţe;

b) încurajarea investiţiilor eficiente în infrastructură şi promovarea inovaţiei.

ART. 6

(1) ANCOM contribuie la dezvoltarea pieţei interne a Comunităţii Europene, în special prin:

a) înlăturarea barierelor în calea furnizării la nivel european a reţelelor şi serviciilor de comunicaţii electronice, a infrastructurii asociate şi a serviciilor poştale, inclusiv prin armonizarea TNABF, a PNN şi a planurilor de perspectivă cu European Common Table for Frequency Band Allocation (ECTFBA) - Planul comun european de alocare a benzilor de frecvenţă, European Telephony Numbering Space (ETNS) - Planul european de numerotaţie telefonică şi cu alte norme paneuropene de aplicare;

b) încurajarea stabilirii şi dezvoltării de reţele transeuropene, a interoperabilităţii serviciilor paneuropene şi a conectivităţii dintre utilizatorii finali;

#M2

c) *** Abrogată

d) cooperarea cu autorităţile naţionale de reglementare cu atribuţii similare din străinătate, precum şi cu Comisia Europeană şi OAREC, în vederea dezvoltării unei practici de reglementare coerente şi a aplicării unitare şi concertate a legislaţiei Uniunii Europene.

(2) ANCOM promovează interesele utilizatorilor finali din Uniunea Europeană, în special prin:

a) asigurarea unui nivel înalt de protecţie a utilizatorilor finali în relaţiile acestora cu furnizorii;

b) implicarea în asigurarea unui nivel înalt de protecţie a drepturilor persoanelor, în special a dreptului la viaţa privată, cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal;

c) promovarea furnizării de informaţii clare, în special în ceea ce priveşte transparenţa tarifelor şi a condiţiilor de utilizare a serviciilor de comunicaţii electronice destinate publicului;

#M2

d) asigurarea condiţiilor de exercitare a dreptului de acces la serviciile din sfera serviciului universal în domeniul comunicaţiilor electronice şi în domeniul serviciilor poştale;

e) promovarea intereselor specifice ale utilizatorilor cu dizabilităţi, vârstnici sau cu nevoi sociale speciale;

f) asigurarea protejării integrităţii şi securităţii reţelelor publice de comunicaţii electronice;

#M2

g) promovarea posibilităţii utilizatorilor finali de a accesa şi distribui informaţii sau de a utiliza aplicaţii ori servicii potrivit propriilor decizii.

#M2

ART. 6^1

În vederea atingerii obiectivelor prevăzute la art. 4 - 6, ANCOM aplică principiile obiectivităţii, transparenţei, nediscriminării şi proporţionalităţii în activitatea de reglementare, printre altele, prin:

a) promovarea unor reglementări predictibile prin asigurarea unei abordări consistente, revizuite la intervale de timp adecvate;

b) asigurarea respectării principiului nediscriminării în tratamentul aplicat furnizorilor de reţele şi servicii de comunicaţii electronice sau furnizorilor de servicii poştale aflaţi în situaţii similare;

c) protejarea concurenţei în beneficiul utilizatorilor finali şi promovarea, acolo unde este cazul, a concurenţei bazate pe infrastructuri;

d) promovarea investiţiilor eficiente şi inovaţiei în infrastructuri noi şi îmbunătăţite, inclusiv prin asigurarea asupra faptului că orice obligaţii de acces impuse au în vedere riscurile specifice asociate investiţiei şi permit acordurile de cooperare între investitori şi persoanele care solicită accesul, pentru a împărţi riscurile investiţiei, asigurând în acelaşi timp concurenţa pe piaţă şi respectarea principiului nediscriminării;

e) luarea în considerare a condiţiilor diferite de concurenţă şi de necesităţi ale utilizatorilor din diverse arii geografice;

f) impunerea de obligaţii de reglementare ex ante doar acolo unde nu există concurenţă efectivă sau sustenabilă şi relaxarea sau retragerea acestor obligaţii acolo unde aceste condiţii sunt îndeplinite.

ART. 7

(1) În activitatea sa, ANCOM are în vedere respectarea principiului neutralităţii tehnologice, prin prisma fenomenului convergenţei tehnologiilor, şi contribuie, în limitele competenţelor sale, la asigurarea implementării politicilor care urmăresc promovarea diversităţii culturale şi lingvistice, precum şi a pluralismului media.

(2) În îndeplinirea atribuţiilor sale, ANCOM urmăreşte atingerea obiectivelor prevăzute la art. 4 - 6, luând în acest sens măsuri rezonabile, cu respectarea principiilor proporţionalităţii, nediscriminării, transparenţei şi deplinei obiectivităţi.

ART. 8

(1) ANCOM va încuraja utilizarea standardelor şi/sau a specificaţiilor tehnice pentru furnizarea serviciilor, interfeţelor tehnice şi/sau funcţiilor reţelelor, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, în măsura strict necesară asigurării interoperabilităţii serviciilor şi îmbunătăţirii posibilităţilor de alegere pentru utilizatori, cu excepţia cazului în care utilizarea unor standarde sau specificaţii a fost declarată obligatorie de Comisia Europeană.

(2) Până la publicarea standardelor şi specificaţiilor prevăzute la alin. (1), ANCOM va încuraja implementarea standardelor şi a specificaţiilor adoptate de organizaţiile europene de standardizare sau, în lipsa acestora, a standardelor şi recomandărilor adoptate de Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor, de Organizaţia Internaţională de Standardizare sau de Comisia Electrotehnică Internaţională.

(3) Prezentul articol nu se aplică în cazul cerinţelor esenţiale, specificaţiilor interfeţelor şi standardelor armonizate prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 88/2003*) privind echipamentele radio şi echipamentele terminale de telecomunicaţii şi recunoaşterea mutuală a conformităţii acestora, republicată.

#CIN

*) Hotărârea Guvernului nr. 88/2003 a fost abrogată. A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 740/2016.

ART. 9

(1) În cazul în care Comisia Europeană adoptă recomandări în vederea asigurării aplicării armonizate a normelor comunitare în domeniul comunicaţiilor electronice, ANCOM va ţine seama în cel mai înalt grad de aceste recomandări în exercitarea atribuţiilor sale.

(2) Dacă ANCOM optează să nu aplice o recomandare, va transmite o informare motivată Comisiei Europene.

ART. 10*)

(1) ANCOM exercită următoarele atribuţii generale în domeniile comunicaţiilor electronice, comunicaţiilor audiovizuale, echipamentelor radio şi echipamentelor terminale de telecomunicaţii, inclusiv din punctul de vedere al compatibilităţii electromagnetice, şi serviciilor poştale:

1. elaborează şi adoptă norme tehnice, în domeniul comunicaţiilor electronice, comunicaţiilor audiovizuale, echipamentelor radio şi echipamentelor terminale de telecomunicaţii, inclusiv din punctul de vedere al compatibilităţii electromagnetice, şi serviciilor poştale, precum şi pentru utilizarea resurselor de numerotaţie;

#M5

2. asigură, în calitate de autoritate de reglementare, reprezentarea în instituţii şi în organizaţii internaţionale din domeniul reglementării comunicaţiilor electronice, comunicaţiilor audiovizuale, echipamentelor radio şi echipamentelor terminale de comunicaţii electronice, compatibilităţii electromagnetice şi serviciilor poştale, susţinând în cadrul acestora politica şi strategia naţională în domeniu, şi poate primi mandat pentru a încheia acorduri internaţionale cu caracter tehnic;

3. colaborează cu instituţii şi organizaţii naţionale şi internaţionale din domeniul comunicaţiilor electronice, comunicaţiilor audiovizuale, echipamentelor radio şi echipamentelor terminale de telecomunicaţii, inclusiv din punctul de vedere al compatibilităţii electromagnetice, şi serviciilor poştale, dezvoltă şi stimulează relaţiile cu acestea; cooperează cu autorităţi de reglementare din domeniul comunicaţiilor electronice şi al serviciilor poştale din străinătate, inclusiv prin încheierea de acorduri de colaborare şi schimb de informaţii;

#M5

4. pune în aplicare, în condiţiile legii, acorduri internaţionale în domeniul comunicaţiilor electronice, comunicaţiilor audiovizuale, echipamentelor radio şi al echipamentelor terminale de comunicaţii electronice, compatibilităţii electromagnetice şi serviciilor poştale;

5. colaborează cu MCSI în toate domeniile în care expertiza ANCOM este necesară sau utilă;

#M5

6. elaborează propuneri de acte normative în domeniul comunicaţiilor electronice, comunicaţiilor audiovizuale, echipamentelor radio şi echipamentelor terminale de comunicaţii electronice, compatibilităţii electromagnetice, precum şi în domeniul serviciilor poştale, pe care le înaintează Ministerului pentru Societatea Informaţională, precum şi propuneri de acte normative în domeniul alocării şi atribuirii frecvenţelor radio, pe care le înaintează Secretariatului General al Guvernului;

7. avizează proiectele de acte normative prin care se emit reglementări cu privire la administrarea şi gestionarea frecvenţelor radio, proiectele de acte normative prin care se reglementează organizarea şi funcţionarea ANCOM, precum şi alte proiecte de acte normative, la solicitarea Ministerului pentru Societatea Informaţională;

8. prognozează, planifică şi programează în proiectul de buget propriu resursele financiare necesare în vederea realizării politicilor în domeniile sale de competenţă;

#M5

9. implementează programe de asistenţă financiară de la Uniunea Europeană în domeniul comunicaţiilor electronice, comunicaţiilor audiovizuale, echipamentelor radio şi echipamentelor terminale de telecomunicaţii, inclusiv din punctul de vedere al compatibilităţii electromagnetice şi serviciilor poştale, care vizează capacitatea instituţională a ANCOM;

10. elaborează şi publică rapoarte, studii, analize şi altele asemenea în domeniul comunicaţiilor electronice, comunicaţiilor audiovizuale, echipamentelor radio şi echipamentelor terminale de telecomunicaţii, inclusiv din punctul de vedere al compatibilităţii electromagnetice, şi serviciilor poştale, în special pentru evaluarea necesităţii şi oportunităţii emiterii de noi reglementări, pentru evaluarea şi controlul implementării politicilor şi reglementărilor, precum şi al conducerii programelor şi proiectelor, organizează seminarii şi mese rotunde, acţiuni promoţionale de imagine, informare şi de conştientizare a publicului, putând contracta în aceste scopuri servicii de consultanţă, expertiză, asistenţă tehnică şi altele asemenea, în conformitate cu reglementările legale în vigoare;

#M5

11. urmăreşte şi controlează aplicarea prevederilor cuprinse în actele normative în vigoare sau în acordurile internaţionale în domeniul comunicaţiilor electronice, comunicaţiilor audiovizuale, echipamentelor radio şi echipamentelor terminale de comunicaţii electronice, compatibilităţii electromagnetice şi serviciilor poştale, luând măsuri pentru prevenirea, înlăturarea şi sancţionarea nerespectării acestor prevederi, potrivit competenţelor stabilite prin acestea;

12. soluţionează litigii, în condiţiile legii, între furnizorii de reţele şi/sau servicii de comunicaţii electronice, în scopul asigurării liberei concurenţe şi al protecţiei intereselor utilizatorilor finali.

(2) ANCOM exercită următoarele atribuţii specifice în domeniul comunicaţiilor electronice, comunicaţiilor audiovizuale şi al serviciilor poştale:

1. elaborează şi actualizează autorizaţiile generale;

2. monitorizează şi controlează respectarea obligaţiilor impuse furnizorilor de reţele şi de servicii de comunicaţii electronice prin autorizaţiile generale;

3. promovează şi sprijină armonizarea la nivel european a utilizării resurselor de numerotaţie, în conformitate cu instrumentele juridice în vigoare în cadrul Uniunii Europene;

#M4

4. adoptă PNN şi orice modificări ale acestuia, sub rezerva restricţiilor impuse din motive de securitate naţională; înainte de adoptarea PNN, ANCOM are obligaţia de a informa Ministerul pentru Societatea Informaţională în legătură cu modificările aduse;

5. gestionează la nivel naţional resursele de numerotaţie şi frecvenţele radio din benzile alocate pentru utilizare neguvernamentală;

6. gestionează la nivel naţional resursele tehnice necesare în vederea furnizării serviciilor de comunicaţii electronice destinate publicului sau operării reţelelor publice de comunicaţii electronice;

7. administrează şi coordonează la nivel naţional gestionarea frecvenţelor radio în conformitate cu TNABF şi cu acordurile internaţionale la care România este parte;

8. acordă licenţele de utilizare a resurselor de numerotaţie, stabileşte şi încasează tarifele pentru emiterea licenţelor, în conformitate cu legislaţia în vigoare şi în concordanţă cu costurile administrative aferente emiterii acestora;

9. stabileşte şi încasează tarifele de utilizare a resurselor de numerotaţie, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

10. emite reglementări privind modul de utilizare a resurselor de numerotaţie şi a frecvenţelor radio din benzile atribuite pentru utilizare neguvernamentală;

#M5

11. propune Guvernului spre adoptare TNABF, după obţinerea avizului conform al Comisiei Interdepartamentale de Radiocomunicaţii pentru atribuirile cuprinzând benzi de frecvenţe radio cu utilizare guvernamentală sau a celor aflate în partaj guvernamental/neguvernamental;

#M4

12. acordă licenţele de utilizare a frecvenţelor radio pentru furnizarea de reţele şi servicii de comunicaţii electronice care utilizează spectrul radio, precum şi licenţele de emisie şi stabileşte şi încasează tariful de utilizare a spectrului;

13. alocă şi asignează frecvenţele radio în benzile cu atribuire neguvernamentală, exclusivă sau în partaj, prevăzute în TNABF, cu respectarea reglementărilor, acordurilor şi protocoalelor naţionale şi internaţionale, şi implementează procedurile de coordonare stabilite prin acordurile internaţionale;

#M6

14. acordă autorizaţiile de asignare a frecvenţelor radio şi autorizaţiile tehnice, cu respectarea reglementărilor în vigoare;

15. realizează expertizele tehnice necesare utilizării raţionale şi eficiente a frecvenţelor radio, în scopul determinării posibilităţii de alocare a benzilor de frecvenţe radio, în condiţiile legii;

16. analizează şi realizează expertizarea tehnică a utilizării frecvenţelor radio pentru asigurarea compatibilităţii electromagnetice dintre staţiile şi reţelele de radiocomunicaţii autorizate, precum şi pentru prevenirea perturbaţiilor prejudiciabile, în scopul evaluării posibilităţii de asignare a acestora, în urma solicitărilor;

17. alocă şi asignează codurile de identificare pentru unele servicii de radiocomunicaţii, certifică personalul de operare a staţiilor de radiocomunicaţii şi asigură activităţile de evidenţă conexe acestor activităţi;

18. asigură evidenţa permanentă a utilizării frecvenţelor radio prin asigurarea evidenţei asignărilor de frecvenţe şi întreţinerea permanentă a bazelor de date specializate care formează Registrul naţional al frecvenţelor asignate/alocate;

19. monitorizează spectrul de frecvenţe radio cu atribuire neguvernamentală;

20. supraveghează şi controlează respectarea obligaţiilor cuprinse în licenţele de utilizare a frecvenţelor radio sau în licenţele de emisie ori în reglementările din domeniul radiocomunicaţiilor;

#M5

20^1. elaborează norme tehnice, inclusiv privind exercitarea controlului respectării unor obligaţii în domeniul comunicaţiilor electronice, comunicaţiilor audiovizuale, echipamentelor radio şi echipamentelor terminale de comunicaţii electronice, compatibilităţii electromagnetice şi serviciilor poştale, precum şi pentru utilizarea resurselor limitate din domeniul comunicaţiilor electronice;

21. identifică pieţele relevante din sectorul comunicaţiilor electronice;

22. efectuează analizele de piaţă în situaţiile în care acestea sunt obligatorii, potrivit legii;

23. desemnează furnizorii de reţele şi de servicii de comunicaţii electronice cu putere semnificativă pe piaţă;

#M2

24. impune în sarcina operatorilor şi furnizorilor de servicii de comunicaţii electronice cu putere semnificativă pe piaţă obligaţii specifice, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

25. desemnează furnizorii de serviciu universal în domeniul comunicaţiilor electronice şi serviciilor poştale şi impune obligaţii corespunzătoare în sarcina acestora;

26. gestionează mecanismele de finanţare a obligaţiilor legate de asigurarea serviciului universal, prevăzute de legislaţia specială;

27. stabileşte măsurile necesare pentru implementarea portabilităţii numerelor;

28. controlează îndeplinirea obligaţiilor impuse furnizorilor de serviciu universal în temeiul prevederilor legislaţiei speciale;

29. exercită atribuţiile stabilite prin Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, cu modificările şi completările ulterioare;

30. exercită atribuţiile care revin autorităţii de reglementare în temeiul prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 31/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 642/2002, cu modificările şi completările ulterioare;

31. eliberează avizele necesare obţinerii autorizaţiei de construire a pilonilor şi clădirilor care pot afecta funcţionarea sistemelor de monitorizare ale ANCOM;

#M3

32. elaborează reglementările necesare pentru realizarea comunicaţiilor către Sistemul naţional unic pentru apeluri de urgenţă, inclusiv în ceea ce priveşte transmiterea apelurilor de urgenţă de la bordul vehiculelor prin utilizarea serviciului de apeluri eCall;

33. participă la lucrările Comisiei interdepartamentale de radiocomunicaţii.

(3) ANCOM exercită următoarele atribuţii specifice în domeniul echipamentelor radio şi al echipamentelor terminale de telecomunicaţii, inclusiv din punctul de vedere al compatibilităţii electromagnetice:

1. controlează, după introducerea pe piaţă, dacă toate echipamentele radio şi echipamentele terminale de telecomunicaţii respectă cerinţele esenţiale de protecţie a sănătăţii şi siguranţei utilizatorului şi a oricărei alte persoane, precum şi de protecţie privind compatibilitatea electromagnetică, iar în plus, pentru echipamentele radio verifică dacă acestea sunt astfel construite încât să utilizeze eficient spectrul radio atribuit pentru a se evita perturbaţiile prejudiciabile, în concordanţă cu legislaţia naţională aplicabilă;

2. ia măsuri pentru îndeplinirea conformităţii în cazul echipamentelor radio şi al echipamentelor terminale de telecomunicaţii;

3. exercită atribuţiile stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 982/2007**) privind compatibilitatea electromagnetică.

(4) ANCOM îndeplineşte şi alte atribuţii acordate prin dispoziţii legale speciale.

(5) ANCOM poate încheia, în condiţiile legii, contracte cu persoane juridice de drept public sau de drept privat, având ca obiect efectuarea unor activităţi specifice, necesare îndeplinirii funcţiilor, obiectivelor şi atribuţiilor sale.

#CIN

*) Derogări de la prevederile art. 10 au fost acordate prin:

- art. 5 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 20/2016, cu modificările ulterioare.

Precizăm că dispoziţiile de derogare menţionate mai sus sunt reproduse în nota de la sfârşitul textului actualizat.

**) Hotărârea Guvernului nr. 982/2007 a fost abrogată. A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 487/2016.

#M11

ART. 11

(1) Conducerea ANCOM este asigurată de un preşedinte şi 2 vicepreşedinţi, numiţi de către cele două Camere ale Parlamentului, reunite în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi.

#M12

(1^1) Numirea preşedintelui şi a celor 2 vicepreşedinţi ai ANCOM, cu nominalizarea funcţiilor, se face la propunerea comună a Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor a Camerei Deputaţilor şi a Comisiei pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei a Senatului.

#M11

(1^2) Comisiile reunite prevăzute la alin. (1^1) vor efectua selecţia propunerilor dintr-o listă care conţine unul sau mai mulţi candidaţi, pe baza criteriilor prevăzute la alin. (3) şi (4).

(1^3) Persoanele care îndeplinesc criteriile prevăzute în prezenta lege pentru funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte îşi pot depune candidaturile la unul dintre secretariatele comisiilor prevăzute la alin. (1^1).

(1^4) Propunerile de candidaţi pentru funcţiile prevăzute la alin. (1) se înaintează Birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, în termen de 30 de zile de la data vacantării funcţiilor.

(2) Salariul preşedintelui ANCOM se stabileşte la nivelul a 5 salarii medii la nivelul instituţiei, aferente lunii ianuarie a fiecărui an, iar salariul vicepreşedinţilor ANCOM se stabileşte la nivelul a 4 salarii medii la nivelul instituţiei, aferente lunii ianuarie a fiecărui an.

(2^1) Funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte ANCOM sunt funcţii de demnitate publică asimilate funcţiei de ministru, respectiv secretar de stat, cu drept de cabinet al demnitarului.

(3) Preşedintele şi vicepreşedinţii ANCOM trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) să fie cetăţeni români cu o experienţă de cel puţin 5 ani în domeniul comunicaţiilor sau în domeniul juridic ori economic în general;

b) să nu exercite alte funcţii publice sau private, cu excepţia celor didactice;

c) să nu aibă menţiuni în cazierul judiciar;

d) să nu deţină acţiuni sau părţi sociale, direct sau indirect, la societăţi comerciale cu activităţi în domeniul comunicaţiilor electronice şi serviciilor poştale sau cu alte activităţi din domeniul de reglementare al ANCOM şi să nu facă parte din organele de conducere ale unor astfel de societăţi;

e) să nu fie membri ai vreunui partid politic pe perioada exercitării mandatului

(4) Preşedintelui şi vicepreşedinţilor ANCOM li se aplică în mod corespunzător dispoziţiile cap. IV "Alte conflicte de interese şi incompatibilităţi" din cadrul titlului IV "Conflictul de interese şi regimul incompatibilităţilor în exercitarea demnităţilor publice şi funcţiilor publice" al Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare.

(5) Durata mandatului preşedintelui şi al vicepreşedinţilor ANCOM este de 6 ani, cu posibilitatea prelungirii pe aceeaşi perioadă o singură dată. Mandatul preşedintelui şi al vicepreşedinţilor ANCOM încetează în următoarele situaţii:

a) în situaţia imposibilităţii de a-şi îndeplini mandatul mai mult de 120 de zile calendaristice consecutive dintr-un interval de 140 de zile;

b) în caz de condamnare penală prin hotărâre judecătorească definitivă, pentru care nu a intervenit reabilitarea;

c) în caz de nerespectare a termenului de 3 luni pentru ieşirea din starea de incompatibilitate reglementat la alin. (8);

d) prin demisie;

e) prin deces;

f) la expirarea sa;

#M11

g) prin demitere, în cazul în care nu mai îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (3) şi (4), în condiţiile alin. (8), sau în situaţii excepţionale, atunci când, prin acţiunile lor, au afectat în mod grav independenţa funcţională a autorităţii faţă de entităţile prevăzute la art. 18 alin. (5).

(5^1) Demiterea din funcţie se face de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi, pe baza unui raport comun al comisiilor prevăzute la art. 15 alin. (1). Raportul se publică pe paginile de internet ale Camerei Deputaţilor şi Senatului şi se comunică persoanei demise.

(6) Dacă funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte devine vacantă se procedează la numirea unei noi persoane pentru această funcţie pentru durata rămasă din mandat, în condiţiile prevederilor alin. (1).

(7) Membrii ale căror mandate au expirat rămân în funcţie până la numirea succesorilor lor.

(8) Preşedintele sau vicepreşedinţii care, în momentul numirii sau pe parcursul mandatului, se află în una dintre situaţiile de incompatibilitate prevăzute la alin. (3) şi (4) au la dispoziţie un termen de cel mult 3 luni pentru ieşirea din starea de incompatibilitate.

#M12

(9) În cazul prevăzut la alin. (8), persoana în cauză are obligaţia de a notifica de îndată, în scris, Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor din cadrul Camerei Deputaţilor şi Comisiei pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei din cadrul Senatului despre existenţa situaţiei de incompatibilitate.

#M11

(10) În situaţia vacantării funcţiei de preşedinte, atribuţiile preşedintelui ANCOM sunt exercitate de către persoana care ocupă cea mai înaltă funcţie de conducere în instituţie. În situaţia în care cele două sau mai multe persoane ocupă funcţii egale, atribuţiile se exercită de către cel care are cea mai mare vechime în funcţia respectivă, iar în caz de vechime egală, de cel care are cea mai mare vechime în instituţie.

ART. 12

(1) Preşedintele reprezintă ANCOM în raporturile cu Parlamentul, Guvernul, ministerele, cu alte autorităţi publice şi organizaţii, precum şi cu persoanele juridice şi fizice din ţară şi din străinătate.

(2) Preşedintele ANCOM este ordonator principal de credite.

(3) În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele emite decizii.

(4) Deciziile cu caracter normativ se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(5) Deciziile adoptate în exercitarea atribuţiilor prevăzute de lege din domeniul comunicaţiilor electronice, comunicaţiilor audiovizuale, echipamentelor radio şi echipamentelor terminale de comunicaţii electronice, inclusiv din punct de vedere al compatibilităţii electromagnetice, serviciilor poştale şi tehnologiei informaţiei, inclusiv cele adoptate în conformitate cu prevederile art. 36 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2002*) privind cadrul general de reglementare a comunicaţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 591/2002, cu modificările şi completările ulterioare, pot fi atacate în contencios administrativ la Curtea de Apel Bucureşti, fără parcurgerea procedurii prealabile prevăzute la art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Deciziile cu caracter individual pot fi atacate în termen de 30 de zile de la comunicare.

#M2

(6) ANCOM transmite Comisiei Europene sau OAREC, la cererea motivată a acestora, informaţii statistice privind numărul acţiunilor de pe rolul instanţelor de judecată cu privire la deciziile emise de ANCOM, hotărârile judecătoreşti pronunţate, inclusiv în ceea ce priveşte eventualele măsuri temporare dispuse de către instanţele de judecată, precum şi cu privire la durata procedurilor judiciare.

#CIN

*) Toate prevederile din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2002 au fost abrogate. A se vedea Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011.

ART. 13

(1) Preşedintele ANCOM are următoarele atribuţii:

a) aprobă strategiile de dezvoltare instituţională a ANCOM, programele de activitate şi programele de cooperare;

b) aprobă planul anual de activitate al ANCOM;

c) aprobă planurile de investiţii ale ANCOM;

d) coordonează procesul de elaborare şi de implementare a reglementărilor din domeniile de competenţă ale ANCOM;

e) convoacă şi prezidează reuniunile plenare ale Consiliului consultativ;

f) aprobă, prin decizie internă, structura organizatorică, statul de funcţii şi numărul de posturi ale ANCOM;

g) stabileşte sediile structurilor teritoriale ale ANCOM;

h) stabileşte, prin decizie internă, atribuţiile specifice fiecărui compartiment din cadrul ANCOM;

i) aprobă regulamentul intern al ANCOM;

j) coordonează activitatea compartimentelor ANCOM;

k) negociază şi semnează pentru şi în numele ANCOM contractul colectiv de muncă;

l) aprobă organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor din cadrul ANCOM;

m) aprobă angajarea, avansarea, precum şi modificarea sau încetarea raporturilor de muncă ale personalului ANCOM;

n) aprobă deplasările în ţară şi în străinătate ale personalului ANCOM;

o) orice alte atribuţii care îi revin potrivit legii.

(2) Preşedintele ANCOM poate delega exercitarea unora dintre atribuţiile prevăzute la alin. (1) personalului din subordine.

(3) Preşedintele ANCOM stabileşte atribuţiile vicepreşedinţilor ANCOM.

(4) În lipsa preşedintelui, atribuţiile sale se exercită de vicepreşedintele desemnat prin decizie a preşedintelui.

(5) Dacă atât preşedintele, cât şi cei 2 vicepreşedinţi sunt absenţi sau în imposibilitate temporară de a-şi exercita prerogativele, reprezentarea ANCOM se asigură de către o persoană cu funcţie de conducere desemnată prin decizie a preşedintelui ANCOM.

ART. 14

(1) Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale ANCOM se asigură integral din venituri proprii, care provin din următoarele surse:

a) tariful de monitorizare datorat, în conformitate cu prevederile cap. VIII^1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2002*), aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 591/2002, cu modificările şi completările ulterioare, pentru activitatea de supraveghere şi control în domeniul comunicaţiilor electronice şi al serviciilor poştale, desfăşurată de ANCOM;

b) tariful de utilizare a spectrului, în conformitate cu prevederile art. 19 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2002*), aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 591/2002, cu modificările şi completările ulterioare;

c) tariful de utilizare a resurselor de numerotaţie, în conformitate cu prevederile art. 19 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2002*). aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 591/2002, cu modificările şi completările ulterioare;

d) donaţii, legate şi sponsorizări în condiţiile legii;

e) credite interne şi externe contractate în condiţiile legii;

f) alte venituri ce se pot realiza în condiţiile legii.

(2) Sumele încasate din sursele prevăzute la alin. (1) se reţin integral ca venituri proprii, cu titlu permanent, la dispoziţia ANCOM. Creanţele prevăzute la alin. (1) se administrează de ANCOM, fiind aplicabile în mod corespunzător dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003**) privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi vor fi folosite în conformitate cu prevederile bugetului de venituri şi cheltuieli.

#M2

(2^1) Din sursele de finanţare prevăzute la alin. (1), ANCOM poate decide să contribuie la bugetul OAREC, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.211/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 noiembrie 2009 de instituire a Organismului autorităţilor europene de reglementare în domeniul comunicaţiilor electronice (OAREC) şi a Oficiului.

#M12

(3) Bugetul anual de venituri şi cheltuieli al ANCOM se aprobă prin hotărâre a Parlamentului, cu avizul Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor din cadrul Camerei Deputaţilor şi al Comisiei pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei din cadrul Senatului, la propunerea preşedintelui ANCOM.

(4) Excedentul anual rezultat din execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli al ANCOM se reportează în anul următor.

#M8

(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (4), în anul 2013, din disponibilităţile înregistrate de ANCOM, reprezentând excedent din anii anteriori, suma de 100.000 mii lei se virează la bugetul de stat, în contul de venituri al bugetului de stat - 36.01.05 "Vărsăminte din veniturile şi/sau disponibilităţile instituţiilor publice", în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

#CIN

*) Toate prevederile din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2002 au fost abrogate. A se vedea Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011.

**) Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, a fost abrogată. A se vedea Legea nr. 207/2015.

��.

3. - ORDIN Nr. 720/2014 din 22 mai 2014

pentru aprobarea Normelor metodologice privind execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli ale instituţiilor publice autonome, instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii şi activităţilor finanţate integral din venituri proprii, inclusiv a bugetelor creditelor interne, bugetelor creditelor externe, bugetelor fondurilor externe nerambursabile, bugetelor fondului de risc şi bugetelor privind activitatea de privatizare, gestionate de instituţiile publice, indiferent de modalitatea de organizare şi finanţare a acestora

Text în vigoare începând cu data de 24 decembrie 2019

REALIZATOR: COMPANIA DE INFORMATICĂ NEAMŢ

Text actualizat prin produsul informatic legislativ LEX EXPERT în baza actelor normative modificatoare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 24 decembrie 2019.

Act de bază

#B: Ordinul ministrului delegat pentru buget nr. 720/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 29 mai 2014

Acte modificatoare

#M8: Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3774/2019

#M7: Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1242/2018

#M6: Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2426/2017

#M5: Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 107/2017

#M4: Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 271/2015

#M3: Ordinul ministrului delegat pentru buget nr. 1341/2014

#M2: Ordinul ministrului delegat pentru buget nr. 981/2014

#M1: Ordinul ministrului delegat pentru buget nr. 811/2014

��..

CAPITOLUL III*)

Operaţiuni care se efectuează începând cu 1 ianuarie 2015 de instituţiile publice care au înfiinţate activităţi finanţate integral din venituri proprii

#CIN

*) Capitolul III a fost modificat conform art. I pct. 3 din Ordinul ministrului delegat pentru buget nr. 811/2014 (#M1) şi art. I pct. 7 din Ordinul ministrului delegat pentru buget nr. 1341/2014 (#M3).

A. Încasarea veniturilor bugetare aferente sursei de finanţare "Activităţi finanţate integral din venituri proprii"

ART. 54

(1) Începând cu data de 1 ianuarie 2015, veniturile bugetare se încasează de instituţiile publice care au înfiinţate activităţi finanţate integral din venituri proprii în conturi distincte de venituri bugetare deschise pe capitole, subcapitole şi paragrafe, după caz, potrivit Clasificaţiei indicatorilor privind finanţele publice, aprobată prin OMFP nr. 1.954/2005, la unităţile Trezoreriei Statului prin care se gestionează bugetul de venituri şi cheltuieli al activităţii, codificate cu codul de identificare fiscală al instituţiilor publice care au înfiinţate activităţile respective.

(2) Codificarea conturilor de venituri bugetare este prevăzută în anexă.

(3) Instituţiile publice prevăzute la alin. (1) au obligaţia să înştiinţeze contribuabilii şi celelalte entităţi care le datorează sume în legătură cu noile conturi de venituri bugetare în care urmează a fi virate sumele datorate începând cu 1 ianuarie 2015.

(4) Eventualele sume virate eronat de contribuabili şi celelalte entităţi în conturile de disponibilităţi prin care au fost gestionate bugetele activităţilor instituţiilor publice respective, până la data de 27 februarie 2015, inclusiv, se transferă de unităţile Trezoreriei Statului în contul de venituri bugetare aferent subdiviziunii de venituri bugetare 36.25.00 "Venituri din disponibilităţile instituţiilor publice, în curs de clarificare". Sumele astfel transferate se distribuie de instituţiile publice, în termen de maximum două zile lucrătoare de la încasare, în conturile de venituri bugetare cărora acestea se cuvin.

(5) Pentru sumele încasate eronat de la contribuabili şi celelalte entităţi în conturile de disponibilităţi prin care au fost gestionate bugetele activităţilor instituţiilor publice respective, după data de 27 februarie 2015, se întocmesc retururi la încasare.