1. HOTĂRÂRE Nr. 89/2020 din 28 ianuarie 2020

privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii pentru Digitalizarea României

Text în vigoare începând cu data de 7 aprilie 2020

REALIZATOR: COMPANIA DE INFORMATICĂ NEAMŢ

Text actualizat prin produsul informatic legislativ LEX EXPERT în baza actelor normative modificatoare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 7 aprilie 2020.

Act de bază

#B: Hotărârea Guvernului nr. 89/2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 13 februarie 2020

Acte modificatoare

#M1: Hotărârea Guvernului nr. 263/2020

Modificările şi completările efectuate prin actul modificator sunt scrise cu font italic. În faţa fiecărei modificări sau completări este indicat actul normativ care a efectuat modificarea sau completarea respectivă, în forma #M1.

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 11 alin. (2) şi art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 68/2019 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, al art. 1, 2, 4 şi 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2019 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale şi al art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2020 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

ART. 1

(1) Autoritatea pentru Digitalizarea României, denumită în continuare ADR, se organizează şi funcţionează ca structură cu personalitate juridică, are sediul principal în municipiul Bucureşti, Bd. Libertăţii nr. 14, sectorul 5 şi sediul secundar în Str. Italiană nr. 22, sectorul 2.

(3) Pentru atingerea obiectivelor şi îndeplinirea atribuţiilor şi responsabilităţilor sale, ADR poate înfiinţa structuri teritoriale, fără personalitate juridică, prin decizie a preşedintelui ADR.

ART. 2

ADR exercită, în domeniul său de competenţă, următoarele funcţii:

a) de strategie, prin care planifică strategic şi asigură elaborarea şi implementarea politicilor în domeniul transformării digitale şi societăţii informaţionale;

b) de reglementare, prin care reglementează participarea la elaborarea cadrului normativ şi instituţional în domeniul transformării digitale şi societăţii informaţionale, inclusiv cu privire la interoperabilitatea sistemelor informatice ale instituţiilor publice;

c) de avizare;

d) de reprezentare, prin care asigură, în numele Guvernului, reprezentarea în organismele şi organizaţiile naţionale, regionale, europene şi internaţionale, ca autoritate de stat, pentru domeniul său de activitate, în conformitate cu cadrul normativ în vigoare;

e) de autoritate de stat, prin care se asigură urmărirea şi controlul respectării reglementărilor în domeniul său de competenţă;

f) de administrare şi gestiune;

g) de promovare, coordonare, monitorizare, control şi evaluare a realizării politicilor în domeniul său de competenţă, precum şi a cadrului naţional de interoperabilitate;

h) de comunicare, prin care se asigură comunicarea atât cu celelalte structuri ale sectorului public, cât şi cu sectorul privat şi societatea civilă;

i) de implementare şi gestionare a proiectelor finanţate din fonduri europene, precum şi a programelor şi proiectelor finanţate din fonduri naţionale şi alte surse legal constituite;

j) de organism intermediar, prin care se asigură implementarea măsurilor din Programul operaţional sectorial pentru "Creşterea competitivităţii economice" şi Programul operaţional "Competitivitate" în condiţiile acordului de delegare încheiat cu autoritatea de management conform art. 15 din Hotărârea Guvernului nr. 398/2015 pentru stabilirea cadrului instituţional de coordonare şi gestionare a fondurilor europene structurale şi de investiţii şi pentru asigurarea continuităţii cadrului instituţional de coordonare şi gestionare a instrumentelor structurale 2007 - 2013, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cu privire la alte programe cu finanţare europeană.

ART. 3

ADR are următoarele obiective:

a) contribuie la transformarea digitală a economiei şi societăţii româneşti;

b) realizează guvernarea electronică la nivelul administraţiei publice din România, prin operaţionalizarea standardizării şi interoperabilităţii tehnice şi semantice a sistemelor informatice în administraţia publică centrală şi implementarea principiilor Declaraţiei ministeriale de la Tallinn privind guvernarea electronică din 2017;

c) contribuie la îndeplinirea obiectivelor pentru România ale programelor de asistenţă financiară ale Uniunii Europene în domeniul său de competenţă.

ART. 4

În sensul prezentei hotărâri, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) serviciu public electronic - serviciu prestat către sectorul public, sectorul privat sau societatea civilă de către o entitate publică sau de către o entitate privată în numele unei entităţi publice, în condiţiile legii, utilizând soluţii oferite de tehnologia informaţiei;

b) transformare digitală - utilizarea de către o entitate publică sau privată a soluţiilor oferite de tehnologia informaţiei pentru transformarea optimală a fluxurilor operative necesare îndeplinirii obiectului activităţilor specifice, precum şi utilizarea de către un ansamblu de entităţi a soluţiilor oferite de tehnologia informaţiei pentru asigurarea interoperabilităţii tehnice şi semantice a fluxurilor de date şi informaţii;

c) interoperabilitate - capacitatea instituţiilor şi autorităţilor publice de a partaja informaţii şi cunoştinţe, prin intermediul sistemelor informatice, atât în interiorul administraţiei publice, cât şi cu sectorul privat şi societatea civilă, în condiţiile legii, în scopul furnizării de servicii publice electronice;

d) cloud - reţea partajată de resurse informatice care pot fi puse la dispoziţie sau eliberate în mod rapid şi flexibil, minimizând efortul managerial şi interacţiunea cu furnizorul serviciului de acces la aceste resurse.

ART. 5

ADR, în îndeplinirea obiectivelor sale, are următoarele atribuţii principale şi responsabilităţi:

a) Strategie şi planificare

1. elaborează strategia naţională în domeniul transformării digitale şi coordonează implementarea acesteia, asigurând inclusiv monitorizarea acţiunilor întreprinse şi evaluarea rezultatelor obţinute, în scopul asigurării eficienţei şi eficacităţii efortului naţional de îmbunătăţire a rezultatelor măsurate prin indicele economiei şi societăţii digitale al Comisiei Europene - DESI şi de avansare a României în clasamentul european aferent;

2. elaborează şi coordonează implementarea strategiei naţionale pentru automatizare, robotizare şi inteligenţă artificială, inclusiv prin includerea şi coordonarea cu centrele de inovare digitală aliniate la obiectivele Programului Europa Digitală 2021 - 2027 al Comisiei Europene.

3. elaborează planul naţional pentru dezvoltarea competenţelor digitale ale cetăţenilor României şi asigură implementarea acestuia, în colaborare cu alte autorităţi competente, cu sectorul privat şi cu societatea civilă, în condiţiile legii;

4. elaborează planul naţional pentru dezvoltarea competenţelor digitale în cadrul administraţiei publice şi asigură implementarea acestuia, în colaborare cu alte autorităţi competente, în condiţiile legii;

5. asistă şi coordonează autorităţile publice în elaborarea şi implementarea strategiilor naţionale sectoriale pentru transformarea digitală a României, în linie cu strategia prevăzută la pct. 1, cu excepţia strategiilor naţionale sectoriale care privesc:

(i) reţele şi sistemele informatice destinate misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României în străinătate;

(ii) reţele şi sistemele informatice din domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale;

(iii) reţele şi sistemele informatice specifice managementului situaţiilor de urgenţă;

6. coordonează politicile publice aferente derulării programelor în domeniul transformării digitale, al societăţii informaţionale şi al interoperabilităţii sistemelor informatice ale instituţiilor publice;

7. elaborează politici privind înfiinţarea şi dezvoltarea de centre de inovare şi incubatoare de afaceri, centre de transfer tehnologic şi altele asemenea, în domeniul său de competenţă, în colaborare cu Secretariatul General al Guvernului;

8. elaborează politica în vederea asigurării administrării, gestionării şi utilizării eficiente a numelor de domenii şi adreselor internet în România, în colaborare cu Secretariatul General al Guvernului.

b) Raportare

1. realizează, publică şi actualizează anual, în colaborare cu Secretariatul General al Guvernului, Catalogul serviciilor publice, instrument pentru monitorizarea progresului transformării digitale a administraţiei publice şi pentru informarea deciziilor strategice ale Guvernului României în materie de transformare digitală;

2. întocmeşte raportul periodic pentru transformarea digitală a României, denumit în continuare raportul digitalizării, în următoarele condiţii:

(i) raportul digitalizării se întocmeşte trimestrial;

(ii) raportul digitalizării se înaintează spre aprobare prim-ministrului, cu avizul Secretariatului General al Guvernului;

(iii) preşedintele ADR prezintă raportul digitalizării în cadrul unei şedinţe de Guvern, la nu mai mult de 10 zile calendaristice de la aprobarea de către prim-ministru;

(iv) raportul digitalizării conţine, cel puţin, următoarele informaţii despre perioada vizată: sumarul activităţii ADR; progresul înregistrat în implementarea strategiilor naţionale pentru transformare digitală şi societate informaţională; progresul înregistrat în implementarea strategiilor sectoriale pentru transformare digitală; analiza oportunităţilor şi ameninţărilor în ceea ce priveşte desfăşurarea procesului de transformare digitală; gradul de conformare al instituţiilor publice cu prevederile legale din domeniul de competenţă al ADR;

(v) raportul digitalizării se publică pe site-ul web al ADR, într-o secţiune dedicată;

3. înaintează Comisiei Europene un raport privind rezultatele monitorizării conformităţii site-urilor web şi a aplicaţiilor mobile ale organismelor din sectorul public cu cerinţele privind accesibilitatea.

c) Promovare

1. promovează adoptarea tehnologiilor avansate, din spectrul robotizării, inteligenţei artificiale, big data, internetului lucrurilor, în procesul de transformare digitală a României;

2. promovează şi sprijină în mod activ creşterea interoperabilităţii între sistemele informatice utilizate la nivelul administraţiei publice, standardizarea, reducerea costurilor şi accelerarea transformării digitale a administraţiei publice;

3. promovează dezvoltarea comunităţilor inteligente (smart city) în România;

4. promovează sistemul educaţional bazat pe instrumente digitale, în colaborare cu instituţiile abilitate potrivit legii.

d) Reprezentare

1. coordonează aplicarea acordurilor internaţionale la care România este parte în domeniul tehnologiei informaţiei şi societăţii informaţionale;

2. participă la întâlniri şi evenimente organizate, la nivel intern şi internaţional, şi reprezintă România, pe bază de mandat aprobat de către prim-ministru, cu avizul Secretariatului General al Guvernului, în organisme internaţionale de cooperare, în domeniul său de competenţă, în condiţiile legii;

3. colaborează, pe bază de mandat aprobat de către prim-ministru, cu avizul Secretariatului General al Guvernului, cu instituţii şi organizaţii din alte state şi cu instituţii şi organizaţii regionale sau internaţionale, în domeniul său de competenţă şi încheie documente de cooperare internaţională care nu sunt guvernate de dreptul internaţional cu autorităţi având competenţe echivalente;

4. susţine participarea României la târguri, expoziţii şi alte asemenea manifestări internaţionale din domeniul său de competenţă.

e) Afaceri europene

1. pe bază de mandat, aprobat de către prim-ministru, cu avizul Secretariatului General al Guvernului, asigură participarea, elaborează şi fundamentează poziţiile României în procesul de negociere şi adoptare a iniţiativelor la nivel european, în domeniul său de competenţă, potrivit cadrului normativ privind organizarea şi funcţionarea Sistemului naţional de gestionare a afacerilor europene în vederea participării României la procesul decizional al instituţiilor Uniunii Europene, cu modificările şi completările ulterioare;

2. asigură îndeplinirea, în domeniul de competenţă, a obligaţiilor decurgând din calitatea României de stat membru al Uniunii Europene, inclusiv în ceea ce priveşte transpunerea şi/sau crearea cadrului juridic de aplicare directă a actelor juridice obligatorii ale Uniunii, implementarea şi monitorizarea aplicării acestora;

3. elaborează cadrul normativ-metodologic, funcţional, operaţional şi financiar necesar implementării politicilor, inclusiv prin transpunerea normelor europene în domeniul societăţii informaţionale, tehnologiei informaţiei, al interoperabilităţii sistemelor informatice şi al transformării digitale, în procesul de armonizare a legislaţiei naţionale cu cea a Uniunii Europene;

4. contribuie la negocierea şi definirea programelor de finanţare, inclusiv programele operaţionale cu impact asupra domeniului transformării digitale şi societăţii informaţionale.

f) Reglementare, supraveghere şi control

1. elaborează proiecte de acte normative în domeniul său de competenţă, în colaborare cu Secretariatul General al Guvernului;

2. supraveghează şi controlează respectarea obligaţiilor prevăzute de actele normative din domeniul său de competenţă;

3. stabileşte standardele şi reglementările tehnice în domeniul guvernării electronice, societăţii informaţionale şi interoperabilităţii, prin decizie a preşedintelui ADR, cu aprobarea prim-ministrului şi avizul Secretariatului General al Guvernului, care devin obligatorii la nivelul întregii administraţii publice odată cu publicarea acestora în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi verifică implementarea acestora, dispunând, prin decizie a preşedintelui ADR, remedierea deficienţelor constatate;

4. emite, avizează şi aprobă, după caz, ghiduri, individual sau împreună cu alte entităţi relevante, în domeniul său de competenţă;

5. avizează proiectele de acte normative care conţin prevederi cu incidenţă asupra domeniului său de competenţă;

6. este cooptată de autorităţile competente în procesul de elaborare a actelor normative cu incidenţă asupra sistemelor informatice pe care le administrează şi prin intermediul cărora furnizează servicii electronice;

7. avizează sau autorizează, după caz, serviciile societăţii informaţionale, inclusiv centrele de date, platformele online de transport alternativ, platformele de schimb de monede virtuale, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

8. supraveghează şi controlează respectarea prevederilor legale din domeniul comerţului electronic, în calitate de autoritate de reglementare şi supraveghere, în conformitate cu prevederile Legii nr. 365/2002 privind comerţul electronic, republicată, cu modificările ulterioare;

9. supraveghează şi controlează respectarea prevederilor legale referitoare la înregistrarea operaţiunilor comerciale prin mijloace electronice;

10. exercită atribuţiile autorităţii de reglementare şi supraveghere în domeniul semnăturii electronice, prevăzute de Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată;

11. exercită atribuţiile de organism de supraveghere pentru prestatorii de servicii de încredere calificaţi stabiliţi pe teritoriul României, precum şi luarea măsurilor, după caz, în legătură cu prestatorii de servicii de încredere necalificaţi stabiliţi pe teritoriul României, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică şi serviciile de încredere pentru tranzacţiile electronice pe piaţa internă şi de abrogare a Directivei 1999/93/CE;

12. instituie, menţine şi publică liste care includ informaţii referitoare la prestatorii de servicii de încredere calificaţi pentru care este responsabilă, împreună cu informaţii referitoare la serviciile de încredere calificate prestate de aceştia, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 910/2014;

13. exercită atribuţiile autorităţii de reglementare şi supraveghere în domeniul mărcii temporale, prevăzute de Legea nr. 451/2004 privind marca temporală;

14. exercită atribuţiile autorităţii de reglementare şi supraveghere în domeniul activităţii electronice notariale prevăzute de Legea nr. 589/2004 privind regimul juridic al activităţii electronice notariale;

15. exercită atribuţiile autorităţii de reglementare şi supraveghere în domeniul arhivării documentelor în formă electronică prevăzute de Legea nr. 135/2007 privind arhivarea documentelor în formă electronică, republicată;

16. avizează instrumentele de plată cu acces la distanţă, de tipul internet banking, home-banking, phone-banking sau mobile-banking;

17. reglementează funcţionarea registrului pentru numele de domenii ".ro", prin decizie a preşedintelui ADR;

18. exercită calitatea de autoritate competentă pentru implementarea Regulamentului (UE) 2017/2.394 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 decembrie 2017 privind cooperarea dintre autorităţile naţionale însărcinate să asigure respectarea legislaţiei în materie de protecţie a consumatorului şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004, având următoarele competenţe:

(i) are acces la orice documente, orice date sau orice informaţii pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2017/2.394, indiferent de forma sau formatul acestora şi indiferent de mediul pe care sunt stocate acestea sau de locul în care sunt stocate;

(ii) impune oricărei persoane fizice sau persoane juridice, publică sau privată, obligaţia de a pune la dispoziţie orice informaţii, date sau documente, indiferent de format sau formă şi indiferent de mediul pe care sunt stocate sau de locul în care sunt stocate acestea, în scopul de a stabili dacă a avut sau are loc o încălcare sancţionată prin Regulamentul (UE) 2017/2.394 şi pentru a stabili detaliile acestei încălcări, inclusiv în scopul urmăririi fluxurilor financiare şi de date, al stabilirii identităţii persoanelor implicate în fluxurile financiare şi de date şi al luării la cunoştinţă de informaţii privind conturile bancare şi al identificării proprietarilor de site-uri web;

(iii) efectuează inspecţiile la faţa locului necesare şi pătrunde în orice sediu, pe orice teren sau în orice mijloc de transport utilizat de comerciantul vizat de inspecţie pentru a-şi desfăşura activitatea comercială, economică, meşteşugărească sau liberală sau solicită altor autorităţi să facă acest lucru pentru a examina, a confisca, a lua sau a obţine copii ale informaţiilor, ale datelor sau ale documentelor, indiferent de mediul pe care sunt stocate; confiscă orice informaţii, date sau documente pe durata necesară şi în măsura necesară inspecţiei; cere oricărui reprezentant sau membru al personalului comerciantului vizat de inspecţie explicaţii privind fapte, informaţii sau documente legate de chestiunile care fac obiectul inspecţiei şi înregistrează răspunsurile acestuia;

(iv) achiziţionează bunuri sau servicii, dacă este necesar, sub o altă identitate, în scopul de a detecta încălcări sancţionate prin Regulamentul (UE) 2017/2.394 şi de a obţine mijloace de probă;

(v) realizează orice alte activităţi necesare îndeplinirii prevederilor Regulamentului (UE) 2017/2.394;

19. exercită controlul respectării prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 112/2018 privind accesibilitatea site-urilor web şi a aplicaţiilor mobile ale organismelor din sectorul public, aprobată prin Legea nr. 90/2019, a obligaţiilor impuse prin actele normative emise în aplicarea ordonanţei de urgenţă anterior menţionate, în limitele competenţelor legale de monitorizare sau de verificare.

20. exercită rolul de coordonare pentru punerea în aplicare în România a Regulamentului (UE) 2018/1.724 al Parlamentului European şi al Consiliului din 2 octombrie 2018 privind înfiinţarea unui portal digital unic (gateway) pentru a oferi acces la informaţii, la proceduri şi la servicii de asistenţă şi de soluţionare a problemelor şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.024/2012;

21. exercită rolul de coordonare pentru punerea în aplicare în România a Regulamentului (UE) 2017/1.128 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 iunie 2017 privind portabilitatea transfrontalieră a serviciilor de conţinut online în cadrul pieţei interne;

22. îndeplineşte atribuţiile de autoritate responsabilă pentru realizarea, operaţionalizarea şi administrarea Punctului de contact unic electronic, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 68/2010, cu modificările ulterioare;

23. sprijină instituţiile şi structurile cu atribuţii de control din cadrul administraţiei publice centrale pentru acţiunile a căror tematică include şi domeniul tehnologiei informaţiei şi societăţii informaţionale, la solicitarea acestora.

g) Programe şi proiecte

1. avizează proiectele cu o componentă de tehnologia informaţiei, prin intermediul Comitetului tehnico-economic pentru Societatea informaţională;

2. realizează cercetări, studii, analize, sinteze, activităţi de proiectare în domeniul său de competenţă;

3. iniţiază, conduce, asigură finanţarea, monitorizează şi/sau implementează programe şi proiecte în domeniul transformării digitale, al societăţii informaţionale şi interoperabilităţii sistemelor informatice ale instituţiilor publice, în condiţiile legii;

4. implementează măsurile din Programul operaţional sectorial "Creşterea competitivităţii economice" şi Programul operaţional "Competitivitate", în calitate de organism intermediar, prin delegare de atribuţii de către Autoritatea de management pentru Programul operaţional sectorial pentru creşterea competitivităţii economice, respectiv pentru Programul operaţional "Competitivitate" şi alte programe cu finanţare europeană;

5. coordonează participarea României în cadrul Programului Europa Digitală al Comisiei Europene, sub toate aspectele, dar în mod prioritar în ceea ce priveşte componenta creării şi dezvoltării centrelor de inovare digitală în România;

6. stabileşte relaţii cu sectorul privat în vederea consultărilor pe domenii de interes comun şi derularea de proiecte de parteneriat public-privat;

7. stabileşte relaţii cu mediul academic şi cu societatea civilă în vederea consultărilor şi pentru derularea unor proiecte pe domenii de interes comun;

8. participă, la solicitarea altor autorităţi şi instituţii publice, la elaborarea şi realizarea de programe şi proiecte privind furnizarea de servicii publice electronice;

9. monitorizează şi acordă asistenţă instituţiilor publice în vederea realizării proiectelor de implementare a serviciilor publice electronice;

10. elaborează curriculum şi realizează programe şi proiecte de informare şi educare a cetăţenilor şi companiilor cu privire la beneficiile oferite de tehnologia informaţiei şi de serviciile publice electronice;

11. organizează cursuri de instruire de competenţă şi poate asigura certificarea în domeniul său de competenţă; procedura de certificare se stabileşte prin decizie a preşedintelui ADR;

12. implementează proiectul "Sistem de interoperabilitate tehnologică cu statele membre UE - SITUE", cod SMIS 2014 + 120197;

13. implementează proiectul "Stabilirea cadrului de dezvoltare a instrumentelor de e-guvernare" COD: SIPOCA 20;

14. implementează proiectul "Sistem Informatic Integrat pentru Emiterea Actelor de Stare Civilă SIIEASC", cod SMIS 2014 + 120025;

15. implementează în calitate de partener proiectul "Sistem Naţional de Management privind Dizabilitatea", Cod MySMIS2014 +: 127682;

16. implementează în calitate de partener proiectul "Sistem Informatic Naţional pentru Adopţie - SINA", Cod MySMIS2014+: 131382;

17. implementează proiectul "Sistem integrat de management pentru o societate informaţională performantă (SIMSIP)-COD SIPOCA 391;

h) Sisteme informatice şi servicii electronice

1. dezvoltă şi implementează sisteme şi aplicaţii informatice destinate transformării digitale a României, în concordanţă cu strategiile şi politicile în domeniu;

2. dezvoltă sisteme de autentificare informatică şi coordonează interconectarea sistemelor informatice publice;

3. furnizează servicii publice electronice care valorifică mecanisme tehnice de certificare a autenticităţii şi de asigurare a protecţiei datelor;

4. implementează, operează şi promovează adoptarea de tehnologii specifice şi modele de exploatare partajată a resurselor informatice, pentru susţinerea implementării şi furnizării serviciilor publice electronice, inclusiv pe baza platformelor de tip cloud;

5. implementează, operează şi promovează adoptarea de mecanisme de acces din domeniul tehnologiei informaţiei la serviciile publice electronice în regim de mobilitate şi neutralitate tehnologică, pentru maximizarea adresabilităţii acestora;

6. proiectează, implementează şi operează sisteme informatice necesare pentru facilitarea interacţiunii digitale şi asigurarea interoperabilităţii la nivelul administraţiei publice centrale;

7. dezvoltă şi operează următoarele sisteme informatice, accesibile la adrese de internet aprobate prin decizii ale preşedintelui ADR, asigurând din punct de vedere tehnic şi procedural funcţionarea:

(i) sistemului e-guvernare şi cadrului de interoperabilitate cu SEN din cadrul Sistemului electronic naţional - SEN;

(ii) sistemului "Sistemul Naţional Electronic de Plată Online a Taxelor şi Impozitelor" - SNEP din cadrul Sistemului electronic naţional;

(iii) sistemului electronic de achiziţii publice din cadrul Sistemului electronic naţional;

(iv) sistemelor informatice pentru atribuirea electronică a autorizaţiilor de transport internaţional rutier de marfă şi pentru atribuirea electronică a traseelor naţionale din programele de transport prin serviciile regulate judeţene şi interjudeţene - portalul SAET;

(v) sistemului "Punctul de contact unic electronic" - PCUe;

(vi) cloud-ului guvernamental;

(vii) altor sisteme informatice de utilitate publică desemnate în condiţiile legii;

8. asigură securitatea sistemelor informatice operate, inclusiv în ceea ce priveşte protecţia datelor care se află în procesare sau stocare în cadrul acestor sisteme, în cooperare cu instituţiile cu atribuţii în domeniul securităţii cibernetice, în condiţiile legii;

9. realizează centrul de suport pentru sistemele informatice operate.

i) Asistenţă tehnică

1. sprijină instituţiile şi structurile cu atribuţii în domeniul achiziţiilor publice din cadrul administraţiei publice centrale pentru elaborarea de soluţii tehnice în cadrul proiectelor de tehnologia informaţiei, la solicitarea acestora, în limita resurselor disponibile;

2. acordă consultanţă de specialitate, inclusiv în procesul de analiză a fluxurilor operative, în vederea transformării digitale, pentru instituţii şi organizaţii naţionale, regionale şi internaţionale, la solicitarea acestora, în limita resurselor disponibile;

3. selectează şi publică, sub condiţia deţinerii tuturor drepturilor patrimoniale de autor de către o instituţie publică sau a disponibilităţii sub Licenţa publică a Uniunii Europene (EUPL) sau o altă licenţă compatibilă în temeiul art. 5 din Licenţa publică a Uniunii Europene, având ca licenţiator o entitate publică din cadrul Uniunii Europene, blocuri funcţionale de aplicaţie informatică, sub formă de cod sursă sau cod obiect, cu un potenţial ridicat de reutilizare în cadrul sistemelor informatice ale administraţiei publice în vederea eliminării finanţărilor multiple sau a suprapunerilor funcţionale, analizează periodic adecvarea acestora şi impune reutilizarea lor prin mecanismul avizelor prevăzute la art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 941/2013 privind organizarea şi funcţionarea Comitetului Tehnico-Economic pentru Societatea Informaţională;

4. este depozitar al codului-sursă pentru aplicaţiile informatice dezvoltate, la cerere, pentru administraţia publică centrală, pentru care preia, pe bază de protocol, drepturile patrimoniale de autor şi pe care îl poate extinde, modifica, adapta şi reutiliza conform nevoilor instituţiilor administraţiei publice centrale.

j) Altele

1. administrează şi gestionează patrimoniul său şi alte bunuri proprietate publică din domeniul său de activitate, în mod eficient, în condiţiile legii;

��..

ART. 8

(1) Conducerea ADR este asigurată de un preşedinte, cu rang de secretar de stat, numit şi eliberat prin decizie a prim-ministrului.

(2) Preşedintele conduce întreaga activitate a ADR şi reprezintă instituţia în raporturile cu autorităţile publice, instituţii şi organizaţii, precum şi cu persoanele fizice şi juridice din ţară sau din străinătate.

(3) Preşedintele ADR este ordonator terţiar de credite.

(4) În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele ADR emite decizii.

(5) Preşedintele ADR este ajutat în activitatea de conducere de doi vicepreşedinţi, cu rang de subsecretar de stat, numiţi şi eliberaţi prin decizie a prim-ministrului.

(6) Răspunderile şi atribuţiile vicepreşedinţilor ADR se stabilesc prin decizie a preşedintelui ADR.

(7) Preşedintele ADR poate delega, prin decizie, o parte dintre atribuţiile sale, în condiţiile legii.

ART. 9

(1) Pentru buna funcţionare a structurilor şi activităţilor cu caracter funcţional, ADR are un secretar general.

(2) Secretarul general al ADR este înalt funcţionar public numit şi eliberat de prim-ministru în condiţiile legii şi asigură stabilitatea funcţionării autorităţii, continuitatea conducerii şi realizarea legăturilor funcţionale dintre structurile ADR.

(3) Răspunderile şi atribuţiile secretarului general al ADR se stabilesc prin decizie a preşedintelui ADR.

ART. 10

În structura ADR funcţionează, la nivel de direcţie generală, Organismul intermediar pentru promovarea societăţii informaţionale, în vederea îndeplinirii atribuţiilor de organism intermediar pentru Programul operaţional sectorial "Creşterea competitivităţii economice", Programul operaţional "Competitivitate" şi alte programe cu finanţare europeană.

ART. 11

(1) În cadrul ADR se organizează şi funcţionează, în condiţiile legii, unităţi de implementare a proiectului, în vederea implementării proiectelor finanţate prin împrumuturi externe rambursabile sau fonduri nerambursabile.

(2) Structura organizatorică, numărul de personal şi regulamentul de organizare şi funcţionare ale unităţilor prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin decizie a preşedintelui ADR.

(3) Preşedintele ADR numeşte, în condiţiile legii, personalul unităţilor prevăzute la alin. (1).

ART. 12

(1) În condiţiile legii, la nivelul ADR se pot înfiinţa unităţi de management de proiect, denumite în continuare UMP, în vederea asigurării unui cadru unitar pentru managementul proiectelor finanţate prin împrumuturi externe, contractate sau garantate de stat, rambursabile ori nerambursabile.

(2) Structura organizatorică, numărul de persoane, regulamentul de funcţionare pentru fiecare UMP şi, după caz, numărul de unităţi se vor stabili prin decizie a preşedintelui ADR.

��..

ART. 14

(1) În termen de cel mult 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, ADR preia, pe bază de protocol de predare-preluare, toate drepturile şi obligaţiile Agenţiei pentru Agenda Digitală a României (AADR), precum şi cele ale Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, prin Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, aferente domeniului tehnologiei informaţiei, societăţii informaţionale şi interoperabilităţii, inclusiv litigiile, personalul, disponibilul bănesc şi bunurile mobile şi imobile aflate în administrarea sau, respectiv, proprietatea acestora.

(2) Încadrarea personalului preluat se realizează prin decizie a preşedintelui ADR, cu respectarea procedurii şi regimului juridic aplicabil fiecărei categorii de personal, cu menţinerea drepturilor salariale avute la data preluării.

ART. 15

ADR este finanţată din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, în condiţiile legii.

ART. 16

(1) ADR poate realiza venituri din prestări de servicii, după cum urmează:

a) tarife aferente serviciilor prestate prin intermediul sistemelor informatice pe care le administrează şi le operează, încasate potrivit legii;

b) taxe de participare la cursurile de instruire organizate;

c) valorificarea proprietăţii intelectuale generate de activităţile proprii, în condiţiile legii;

d) tarife sau sume datorate cu orice alt titlu pentru activităţile desfăşurate în domeniul său de activitate, în condiţiile legii;

e) alte venituri ce se pot realiza în condiţiile legii;

f) donaţii, sponsorizări şi legate, în condiţiile legii.

(2) Tarifele prevăzute la alin. (1) lit. a), b) şi d) se stabilesc prin decizia preşedintelui ADR.

��...

(4) Excedentele rezultate din execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli se reportează în anul următor, în condiţiile legii.

(5) Pentru efectuarea încasărilor şi plăţilor necesare, ADR dispune de conturi şi subconturi în lei sau în valută, deschise la Trezoreria Statului, în condiţiile legii.

��..

ART. 19

(1) La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Hotărârea Guvernului nr. 1.132/2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei pentru Agenda Digitală a României, precum şi de modificare a Hotărârii Guvernului nr. 548/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului pentru Societatea Informaţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 15 ianuarie 2014, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.

(2) La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Hotărârea Guvernului nr. 36/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 31 ianuarie 2017, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.

2. ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ Nr. 212/2020 din 28 decembrie 2020

privind stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

EMITENT: GUVERNUL ROMÂNIEI

PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 1307 din 29 decembrie 2020

Având în vedere Hotărârea Parlamentului României nr. 31/2020 pentru acordarea încrederii Guvernului,

luând în considerare necesitatea stabilirii măsurilor care să permită îndeplinirea, în cel mai scurt timp, în noua structură, a activităţii Guvernului şi a ministerelor,

reţinându-se că în cazul în care nu sunt acceptate măsurile propuse nu se pot garanta punerea în aplicare a Programului de guvernare votat de Parlament şi îndeplinirea principalului rol al Guvernului de a realiza politica internă şi externă a ţării şi de a exercita conducerea generală a administraţiei publice, cu urmări directe asupra cetăţenilor, elemente care vizează interesul public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

��.

ART. 7

Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Autoritatea pentru Digitalizarea României, structură cu personalitate juridică în cadrul aparatului de lucru al Guvernului, trece din coordonarea prim-ministrului în subordinea Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării.

ART. 8

(1) Ministerele, celelalte autorităţi ale administraţiei publice şi instituţiile publice nou-înfiinţate sau care preiau, pe bază de protocol de predare-primire, activităţi de la alte ministere, autorităţi, instituţii publice ori alte structuri publice se subrogă în toate drepturile, obligaţiile, contractele, deciziile de finanţare, ordinele de finanţare, acordurile şi litigiile instituţiei, structurii sau activităţii preluate, inclusiv prin preluarea tuturor bunurilor mobile şi imobile aflate în administrarea sau, după caz, în proprietatea acestora.

(2) Reglementarea aspectelor determinate de aplicarea măsurilor de reorganizare prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă se realizează prin acte normative adoptate de Guvern, la propunerea ministerelor şi a celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice implicate.

(3) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, miniştrii propun Guvernului măsuri de reorganizare a autorităţilor şi instituţiilor publice din subordinea Guvernului sau ministerelor, după caz, inclusiv proiectele de acte normative corespunzătoare acestora.

ART. 9

(1) Protocoalele de predare-primire se încheie în termen de 30 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a Legii bugetului de stat pe anul 2021 şi cuprind execuţia bugetară până la data preluării, numărul de posturi, personalul preluat, structurile de personal preluate şi drepturile salariale aferente, precum şi patrimoniul. Predarea-preluarea patrimoniului se efectuează pe baza situaţiilor financiare întocmite potrivit art. 28 alin. (1^1) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Încadrarea personalului preluat potrivit alin. (1) se realizează cu respectarea procedurii şi regimului juridic aplicabil fiecărei categorii de personal şi cu menţinerea drepturilor salariale avute la data preluării.

(3) În anul 2021, până la intrarea în vigoare a Legii bugetului de stat pe anul 2021, finanţarea cheltuielilor ministerelor reorganizate sau nou-înfiinţate se asigură în condiţiile art. 37 alin. (1) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, din bugetele ordonatorilor principali de credite existenţi înainte de intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, din structura cărora acestea s-au reorganizat.

3. - HOTĂRÂRE Nr. 395/2016 din 2 iunie 2016

pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice

Text în vigoare începând cu data de 29 iunie 2020

REALIZATOR: COMPANIA DE INFORMATICĂ NEAMŢ

Text actualizat prin produsul informatic legislativ LEX EXPERT în baza actelor normative modificatoare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 29 iunie 2020.

Act de bază

#B: Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 423 din 6 iunie 2016

Acte modificatoare

#M3: Hotărârea Guvernului nr. 485/2020

#M2: Hotărârea Guvernului nr. 419/2018

#M1: Hotărârea Guvernului nr. 866/2016

Modificările şi completările efectuate prin actele normative enumerate mai sus sunt scrise cu font italic. În faţa fiecărei modificări sau completări este indicat actul normativ care a efectuat modificarea sau completarea respectivă, în forma #M1, #M2 etc.

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 233 din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

ART. 1

Se aprobă Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 390 din 23 mai 2016, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

ART. 2

La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă:

a) Hotărârea Guvernului nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 20 iulie 2006, cu modificările şi completările ulterioare;

b) Hotărârea Guvernului nr. 1.660/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică prin mijloace electronice din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 978 din 7 decembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare.

ANEXĂ

NORME METODOLOGICE

de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale şi organizatorice

SECŢIUNEA 1

Dispoziţii generale

ART. 1

(1) În procesul de realizare a achiziţiilor publice orice situaţie pentru care nu există o reglementare explicită se interpretează prin prisma principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, denumită în continuare Lege.

(2) Pe parcursul aplicării procedurii de atribuire, autoritatea contractantă are obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru a evita apariţia unor situaţii de natură să determine existenţa unui conflict de interese şi/sau împiedicarea, restrângerea sau denaturarea concurenţei.

(3) În cazul în care constată apariţia unei situaţii dintre cele prevăzute la alin. (2), autoritatea contractantă are obligaţia de a elimina efectele rezultate dintr-o astfel de împrejurare, adoptând, potrivit competenţelor, după caz, măsuri corective de modificare, încetare, revocare sau anulare ale actelor care au afectat aplicarea corectă a procedurii de atribuire sau ale activităţilor care au legătură cu acestea.

(4) Autoritatea contractantă este responsabilă pentru modul de atribuire a contractului de achiziţie publică/acordului-cadru, inclusiv achiziţia directă, cu respectarea tuturor dispoziţiilor legale aplicabile.

ART. 2

(1) În vederea realizării achiziţiilor publice, autoritatea contractantă înfiinţează în condiţiile legii un compartiment intern specializat în domeniul achiziţiilor, format, de regulă, din minimum trei persoane, dintre care cel puţin două treimi având studii superioare, precum şi specializări în domeniul achiziţiilor.

(2) În măsura în care structura organizatorică a autorităţii contractante nu permite înfiinţarea unui compartiment intern specializat în domeniul achiziţiilor distinct, principalele atribuţii ale acestuia sunt duse la îndeplinire de una sau, după caz, mai multe persoane din cadrul respectivei autorităţi contractante, însărcinate în acest sens prin act administrativ al conducătorului autorităţii contractante.

(3) În aplicarea prezentelor norme metodologice, autoritatea contractantă, prin compartimentul intern specializat în domeniul achiziţiilor publice, are următoarele atribuţii principale:

a) întreprinde demersurile necesare pentru înregistrarea/reînnoirea/recuperarea înregistrării autorităţii contractante în SEAP sau recuperarea certificatului digital, dacă este cazul;

#M2

b) elaborează şi, după caz, actualizează, pe baza necesităţilor transmise de celelalte compartimente ale autorităţii contractante, programul anual al achiziţiilor publice şi, dacă este cazul, strategia anuală de achiziţii;

c) elaborează sau, după caz, coordonează activitatea de elaborare a documentaţiei de atribuire şi a strategiei de contractare, în cazul organizării unui concurs de soluţii, a documentaţiei de concurs şi a strategiei de contractare, pe baza necesităţilor transmise de compartimentele de specialitate;

d) îndeplineşte obligaţiile referitoare la publicitate, astfel cum sunt acestea prevăzute de Lege;

e) aplică şi finalizează procedurile de atribuire;

f) realizează achiziţiile directe;

g) constituie şi păstrează dosarul achiziţiei publice.

(4) Celelalte compartimente ale autorităţii contractante au obligaţia de a sprijini activitatea compartimentului intern specializat în domeniul achiziţiilor, în funcţie de specificul şi complexitatea obiectului achiziţiei.

(5) În sensul alin. (4), sprijinirea activităţii compartimentului intern specializat în domeniul achiziţiilor publice se realizează, fără a se limita la acestea, după cum urmează:

a) transmiterea referatelor de necesitate care cuprind necesităţile de produse, servicii şi lucrări, valoarea estimată a acestora, precum şi informaţiile de care dispun, potrivit competenţelor, necesare pentru elaborarea strategiei de contractare a respectivelor contracte/acorduri-cadru;

b) transmiterea, dacă este cazul, a specificaţiilor tehnice aşa cum sunt acestea prevăzute la art. 155 din Lege;

c) în funcţie de natura şi complexitatea necesităţilor identificate în referatele prevăzute la lit. a), transmiterea de informaţii cu privire la preţul unitar/total actualizat al respectivelor necesităţi, în urma unei cercetări a pieţei sau pe bază istorică;

d) informarea cu privire la fondurile alocate pentru fiecare destinaţie, precum şi poziţia bugetară a acestora;

e) informarea justificată cu privire la eventualele modificări intervenite în execuţia contractelor/acordurilor-cadru, care cuprinde cauza, motivele şi oportunitatea modificărilor propuse;

f) transmiterea documentului constatator privind modul de îndeplinire a clauzelor contractuale.

(6) În aplicarea prevederilor prezentului articol, autoritatea contractantă are, totodată, dreptul de a achiziţiona servicii de consultanţă, denumite în continuare servicii auxiliare achiziţiei, în vederea sprijinirii activităţii compartimentului intern specializat în domeniul achiziţiilor, precum şi pentru elaborarea documentelor/documentaţiilor necesare parcurgerii etapelor procesului de achiziţie publică şi/sau pentru implementarea unor programe de prevenire/diminuare a riscurilor în achiziţiile publice, vizând toate etapele, de la planificarea/pregătirea procesului, organizarea/aplicarea procedurii de atribuire şi până la executarea/monitorizarea implementării contractului de achiziţie publică/acordului-cadru, inclusiv în raport cu activitatea comisiei de evaluare şi/sau soluţionarea contestaţiilor.

ART. 3

(1) Referatul de necesitate reprezintă un document intern emis de fiecare compartiment din cadrul autorităţii contractante în ultimul trimestru al anului în curs pentru anul viitor, care cuprinde necesităţile de produse, servicii şi lucrări identificate, precum şi preţul unitar/total al necesităţilor.

(2) Prin excepţie de la alin. (1), în cazul în care necesitatea nu este previzibilă sau nu poate fi identificată în ultimul trimestru al anului în curs pentru anul următor, referatele de necesitate pot fi elaborate la momentul identificării necesităţii.

(3) Ori de câte ori este necesar, referatul de necesitate poate fi modificat, cu următoarele condiţii:

a) modificarea să se realizeze înainte de iniţierea procedurii de atribuire, cu luarea în considerare, dacă este cazul, a timpului necesar modificării programului anual al achiziţiilor publice şi aprobării acestuia;

b) compartimentul intern specializat în domeniul achiziţiilor publice să fie notificat în timp util cu privire la modificarea respectivă, astfel încât să poată întreprinde toate diligenţele necesare realizării achiziţiei.

ART. 4

Prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice (ANAP) se pot pune la dispoziţia autorităţilor contractante şi a furnizorilor de servicii auxiliare achiziţiei un set de instrumente ce se utilizează pentru planificarea portofoliului de achiziţii la nivelul autorităţii contractante, fundamentarea deciziei de realizare a procesului de achiziţie şi monitorizarea implementării contractului, precum şi pentru prevenirea/diminuarea riscurilor în achiziţii publice.

SECŢIUNEA a 2-a

Înregistrarea, reînnoirea şi recuperarea înregistrării în SEAP

ART. 5

(1) Orice autoritate contractantă, precum şi orice operator economic care utilizează SEAP în vederea participării la o procedură de atribuire, are obligaţia de a solicita înregistrarea şi, respectiv, reînnoirea înregistrării în SEAP.

(2) Responsabilitatea oricărei decizii şi măsuri luate cu privire la achiziţionarea prin utilizarea mijloacelor electronice revine autorităţii contractante.

(3) Responsabilitatea pentru corecta funcţionare din punct de vedere tehnic a SEAP revine operatorului acestui sistem.

ART. 6

(1) Înregistrarea, reînnoirea şi recuperarea înregistrării în SEAP se efectuează respectându-se procedura electronică implementată de către operatorul SEAP, cu avizul Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, denumită în continuare ANAP, potrivit atribuţiilor.

(2) Procedura electronică pentru înregistrarea, reînnoirea şi recuperarea înregistrării, atât pentru autorităţile contractante, cât şi pentru operatorii economici, se publică pe site-ul www.e-licitatie.ro

ART. 7

Autorităţile contractante şi operatorii economici care solicită înregistrarea, reînnoirea sau recuperarea înregistrării în SEAP răspund pentru corectitudinea datelor şi informaţiilor transmise în cadrul procedurii de înregistrare şi/sau reînnoire a înregistrării şi au obligaţia de a transmite operatorului SEAP orice modificare survenită în legătură cu aceste date şi informaţii, în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la producerea respectivelor modificări.

CAPITOLUL II

Planificarea şi pregătirea realizării achiziţiei publice

SECŢIUNEA 1

Etapele procesului de achiziţie publică

ART. 8

(1) Atribuirea unui contract de achiziţii publică/acord-cadru este rezultatul unui proces ce se derulează în mai multe etape.

(2) Autoritatea contractantă are obligaţia de a se documenta şi de a parcurge pentru fiecare proces de achiziţie publică trei etape distincte:

#M2

a) etapa de planificare/pregătire;

b) etapa de organizare a procedurii şi atribuirea contractului/acordului-cadru;

c) etapa postatribuire contract/acord-cadru, respectiv executarea şi monitorizarea implementării contractului/acordului-cadru.

ART. 9

(1) Etapa de planificare/pregătire a unui proces de achiziţie publică se iniţiază prin identificarea necesităţilor şi elaborarea referatelor de necesitate şi se încheie cu aprobarea de către conducătorul autorităţii contractante/unităţii de achiziţii centralizate a documentaţiei de atribuire, inclusiv a documentelor-suport, precum şi a strategiei de contractare pentru procedura respectivă.

#M2

(2) Strategia de contractare este un document al fiecărei proceduri de achiziţie publică cu o valoare estimată egală sau mai mare decât pragurile valorice stabilite la art. 7 alin. (5) din Lege, iniţiată de autoritatea contractantă.

(3) Prin intermediul strategiei de contractare se documentează deciziile din etapa de planificare/pregătire a achiziţiei în legătură cu:

a) relaţia dintre obiectul, constrângerile asociate şi complexitatea contractului, pe de o parte, şi resursele disponibile la nivel de autoritate contractantă pentru derularea activităţilor din etapele procesului de achiziţie publică, pe de altă parte;

b) procedura de atribuire aleasă, precum şi modalităţile speciale de atribuire a contractului de achiziţie publică asociate, dacă este cazul;

c) tipul de contract propus şi modalitatea de implementare a acestuia;

d) mecanismele de plată în cadrul contractului, alocarea riscurilor în cadrul acestuia, măsuri de gestionare a acestora, stabilirea penalităţilor pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a obligaţiilor contractuale;

e) justificările privind determinarea valorii estimate a contractului/acordului-cadru, precum şi orice alte elemente legate de obţinerea de beneficii pentru autoritatea contractantă şi/sau îndeplinirea obiectivelor comunicate la nivelul sectorului administraţiei publice în care activează autoritatea contractantă;

f) justificările privind alegerea procedurii de atribuire în situaţiile prevăzute la art. 69 alin. (2) - (5) din Lege şi, după caz, decizia de a reduce termenele în condiţiile legii, decizia de a nu utiliza împărţirea pe loturi, criteriile de calificare privind capacitatea şi, după caz, criteriile de selecţie, criteriul de atribuire şi factorii de evaluare utilizaţi;

g) obiectivul din strategia locală/regională/naţională de dezvoltare la a cărui realizare contribuie contractul/acordul-cadru respectiv, dacă este cazul;

h) orice alte elemente relevante pentru îndeplinirea necesităţilor autorităţii contractante.

#M2

ART. 10

Etapa de organizare a procedurii de atribuire a contractului/acordului-cadru începe prin transmiterea documentaţiei de atribuire în SEAP şi se finalizează odată cu încheierea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru.

ART. 11

(1) Autoritatea contractantă are obligaţia de a realiza un proces de achiziţie publică prin utilizarea uneia dintre următoarele abordări:

a) cu resursele profesionale necesare celor trei etape mai sus identificate existente la nivel de autoritate contractantă;

b) prin recurgerea la unităţi centralizate de achiziţie înfiinţate prin hotărâre a Guvernului, în condiţiile art. 40 din Lege;

c) cu ajutorul unui furnizor de servicii de achiziţie, selectat în condiţiile legii.

#M2

(2) Totalitatea proceselor de achiziţie publică planificate a fi lansate de o autoritate contractantă pe parcursul unui an bugetar, care cuprind cheltuieli de capital mai mari de 125 milioane de lei, fac obiectul unei strategii anuale de achiziţie publică la nivelul autorităţii contractante, elaborată în ultimul trimestru al anului anterior anului căruia îi corespund procesele de achiziţie publică cuprinse în aceasta.

(3) Strategia anuală de achiziţie publică se realizează în ultimul trimestru al anului anterior anului căruia îi corespund procesele de achiziţie publică cuprinse în aceasta, şi se aprobă de către conducătorul autorităţii contractante.

(4) Autoritatea contractantă are dreptul de a opera modificări sau completări ulterioare în cadrul strategiei anuale de achiziţie publică, modificări/completări care se aprobă conform prevederilor alin. (3).

(5) În cazul în care modificările prevăzute la alin. (4) au ca scop acoperirea unor necesităţi ce nu au fost cuprinse iniţial în strategia anuală de achiziţii publice, introducerea acestora în strategie este condiţionată de identificarea surselor de finanţare.

#M2

(6) În condiţiile alin. (2), autoritatea contractantă utilizează ca informaţii pentru elaborarea strategiei anuale de achiziţii publice cel puţin următoarele elemente estimative:

a) nevoile identificate la nivel de autoritate contractantă ca fiind necesar a fi satisfăcute ca rezultat al unui proces de achiziţie, aşa cum rezultă acestea din solicitările transmise de toate compartimentele din cadrul autorităţii contractante;

b) valoarea estimată a achiziţiei corespunzătoare fiecărei nevoi;

c) capacitatea profesională existentă la nivel de autoritate contractantă pentru derularea unui proces care să asigure beneficiile anticipate;

d) resursele existente la nivel de autoritate contractantă şi, după caz, necesarul de resurse suplimentare externe, care pot fi alocate derulării proceselor de achiziţii publice.

#M2

ART. 12

(1) Autoritatea contractantă are obligaţia de a elabora programul anual al achiziţiilor publice, ca instrument managerial utilizat pentru planificarea şi monitorizarea portofoliului de procese de achiziţie la nivel de autoritate contractantă, pentru planificarea resurselor necesare derulării proceselor şi pentru verificarea modului de îndeplinire a obiectivelor din strategia locală/regională/naţională de dezvoltare, acolo unde este aplicabil.

(2) Programul anual al achiziţiilor publice se elaborează, în forma iniţială, în trimestrul IV al anului anterior, pe baza referatelor de necesitate transmise de compartimentele autorităţilor contractante, şi cuprinde totalitatea contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru pe care autoritatea contractantă intenţionează să le atribuie în decursul anului următor.

(3) Atunci când stabileşte forma iniţială a programului anual al achiziţiilor publice, autoritatea contractantă are obligaţia de a ţine cont de:

a) necesităţile obiective de produse, servicii şi lucrări;

b) gradul de prioritate a necesităţilor prevăzute la lit. a);

c) anticipările cu privire la sursele de finanţare ce urmează a fi identificate.

(4) După aprobarea bugetului propriu, autoritatea contractantă are obligaţia de a-şi actualiza programul anual al achiziţiilor publice în funcţie de fondurile aprobate.

(5) Programul anual al achiziţiilor publice trebuie să cuprindă cel puţin informaţii referitoare la:

a) obiectul contractului de achiziţie publică/acordului-cadru;

b) codul vocabularului comun al achiziţiilor publice (CPV);

c) valoarea estimată a contractului/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit ca rezultat al derulării unui proces de achiziţie, exprimată în lei, fără TVA;

d) sursa de finanţare;

e) procedura stabilită pentru derularea procesului de achiziţie;

f) data estimată pentru iniţierea procedurii;

g) data estimată pentru atribuirea contractului;

h) modalitatea de derulare a procedurii de atribuire, respectiv online sau offline;

#M2

i) codul unic de identificare a fiecărui obiect de contract pentru care se derulează o procedură de atribuire inclusă în programul anual al achiziţiilor publice.

(6) Autoritatea contractantă are obligaţia de a publica semestrial în SEAP extrase din programul anual al achiziţiilor publice, precum şi orice modificare asupra acestora, în termen de 5 zile lucrătoare, extrase care se referă la:

a) contractele/acordurile-cadru de produse şi/sau servicii a căror valoare estimată este mai mare sau egală cu pragurile prevăzute la art. 7 alin. (1) din Lege;

b) contractele/acordurile-cadru de lucrări a căror valoare estimată este mai mare sau egală cu pragurile prevăzute la art. 7 alin. (5) din Lege.

#M2

ART. 13

Prin excepţie de la art. 12 alin. (1), în cazul în care autoritatea contractantă implementează proiecte finanţate din fonduri nerambursabile şi/sau proiecte de cercetare-dezvoltare, are obligaţia de a elabora distinct pentru fiecare proiect în parte un program al achiziţiilor publice aferent proiectului respectiv, după semnarea contractului de finanţare/cofinanţare aferent.

#M2

ART. 14

(1) Autoritatea contractantă, prin compartimentul intern specializat în domeniul achiziţiilor, are obligaţia de a ţine evidenţa achiziţiilor directe de produse, servicii şi lucrări, ca anexă la programul anual al achiziţiilor publice.

(2) Autoritatea contractantă are dreptul de a opera modificări sau completări ulterioare în cadrul programului anual al achiziţiilor publice, cu condiţia identificării surselor de finanţare. Modificările/completările se aprobă şi se publică conform prevederilor art. 12 alin. (6).

ART. 15

Prin ordin al preşedintelui ANAP*) se pune la dispoziţia autorităţilor contractante formularul de program anual al achiziţiilor publice.

#CIN

*) A se vedea Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice nr. 281/2016 privind stabilirea formularelor standard ale Programului anual al achiziţiilor publice şi Programului anual al achiziţiilor sectoriale.

SECŢIUNEA a 2-a

Estimarea valorii achiziţiei publice şi alegerea modalităţii de atribuire

ART. 16

(1) Estimarea valorii unei achiziţii publice se realizează având în vedere obiectul acesteia, în conformitate cu cap. I, secţiunea a 4-a, paragraful 3 din Lege.

(2) Obiectul achiziţiei publice se pune în corespondenţă cu codul/codurile CPV care îl descriu cât mai exact, relevantă în acest context fiind activitatea ce caracterizează scopul principal al contractului.

#M2

ART. 17

(1) Autoritatea contractantă alege procedura de atribuire în funcţie de următoarele aspecte:

a) valoarea estimată a achiziţiei;

b) complexitatea contractului/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit;

c) îndeplinirea condiţiilor specifice de aplicare a anumitor proceduri de atribuire.

(2) În aplicarea art. 11 alin. (2) din Lege, autoritatea contractantă are obligaţia ca, la alegerea procedurii de atribuire, să se raporteze la valoarea estimată a produselor, serviciilor şi lucrărilor care sunt considerate similare în condiţiile de la alin. (1).

(3) În cazul în care autoritatea contractantă implementează proiecte finanţate din fonduri nerambursabile şi/sau având ca obiect cercetarea-dezvoltarea, prevederile prezentului articol se aplică prin raportare la durata contractului de finanţare/proiect.

(4) Fără a afecta celelalte prevederi ale prezentului articol, pentru contractele de achiziţie publică de lucrări sau de servicii al căror obiect vizează realizarea obiectivelor de investiţii publice noi sau a lucrărilor de intervenţie asupra celor existente, autoritatea contractantă alege procedura de atribuire în funcţie de următoarele considerente:

a) valoarea estimată a contractului având ca obiect prestare a serviciilor de elaborare a studiului de fezabilitate pentru fiecare obiectiv de investiţii în parte, dacă contractul prevede o clauză privind cedarea drepturilor patrimoniale de autor;

#M3

b) valoarea estimată a contractului având ca obiect prestarea serviciilor de proiectare tehnică şi asistenţă din partea proiectantului pentru fiecare obiectiv de investiţii în parte cumulată cu cea a lucrărilor aferente obiectivului de investiţii, dacă acestea fac obiectul aceluiaşi contract de achiziţie publică de lucrări;

b^1) valoarea estimată a contractului având ca obiect prestarea serviciilor de proiectare tehnică şi asistenţă din partea proiectantului pentru fiecare obiectiv de investiţii în parte, separată de valoarea estimată a contractului având ca obiect execuţia lucrărilor aferente obiectivului de investiţii, dacă se atribuie contracte distincte de servicii de proiectare tehnică şi asistenţă din partea proiectantului, respectiv de lucrări;

#M2

c) pentru serviciile specifice aferente unei lucrări cum ar fi verificare proiecte, expertiză, audit energetic, studiu de impact asupra mediului, scenariu la incendiu, consultanţă, asistenţă tehnică şi altele, care necesită specialişti certificaţi/atestaţi pentru realizarea acestora, se va stabili valoarea estimată a fiecărui serviciu pentru fiecare obiectiv de investiţii în parte şi în funcţie de valoarea obţinută, pentru fiecare serviciu, se va stabili modalitatea de achiziţie corespunzătoare.

SECŢIUNEA a 3-a

Consultarea pieţei

#M2

ART. 18

(1) În condiţiile art. 139 din Lege, autoritatea contractantă poate derula un proces de consultare a pieţei, ca parte a procesului de achiziţie publică, în cadrul etapei de planificare/pregătire, care se iniţiază prin publicarea în SEAP, precum şi prin orice alte mijloace, a unui anunţ privind consultarea, în cazul în care doreşte achiziţionarea unor produse/servicii/lucrări cu grad ridicat de complexitate tehnică, financiară sau contractuală, ori din domenii cu un rapid progres tehnologic.

(2) Anunţul prevăzut la alin. (1) trebuie să conţină cel puţin următoarele elemente:

a) denumirea autorităţii contractante şi datele de contact;

b) adresa de internet unde sunt publicate informaţiile cu privire la procesul de consultare a pieţei;

c) descrierea necesităţilor obiective şi constrângerilor de natură tehnică, financiară şi/sau contractuală ce caracterizează nevoia autorităţii contractante în raport cu care se organizează respectiva consultare;

d) aspectele supuse consultării;

e) termenul până la care se transmit propunerile persoanelor interesate în cadrul procesului de consultare;

f) termenul până la care se desfăşoară procesul de consultare;

g) descrierea modalităţii de desfăşurare a consultării, respectiv modul în care se va realiza interacţiunea cu operatorii economici ce răspund la invitaţia autorităţii contractante.

(3) Aspectele supuse consultării vizează, fără a se limita la acestea, potenţiale soluţii tehnice, financiare sau contractuale pentru satisfacerea nevoii autorităţii contractante, precum şi aspecte legate de strategia de contractare, inclusiv divizare pe loturi sau posibilitatea solicitării de oferte alternative.

ART. 19

(1) În sensul art. 139 alin. (2) din Lege, orice persoană/organizaţie interesată transmite autorităţii contractante opinii, sugestii sau recomandări cu privire la aspectele supuse consultării, utilizând formele şi mijloacele de comunicare precizate în anunţul privind consultarea.

(2) Autoritatea contractantă poate decide ca opiniile, sugestiile sau recomandările să fie transmise numai prin mijloace electronice la o adresă dedicată.

(3) Autoritatea contractantă poate lua în considerare opiniile, sugestiile sau recomandările primite, în cazul în care le consideră relevante.

#M2

(4) Autoritatea contractantă poate organiza întâlniri individuale sau comune ori evenimente deschise pentru persoanele/organizaţiile interesate, în cadrul cărora se poartă discuţii cu privire la opiniile, sugestiile sau recomandările pe care acestea le-au transmis sau la subiecte de interes general, cum ar fi, dar fără a se limita la acestea, structura pieţei, tendinţele preţurilor şi alte elemente comerciale specifice în sectorul de interes, aspecte tehnice, inovative, de integrare socială sau legate de protecţia mediului, care pot fi valorificate în cadrul procedurii de atribuire.

(5) Autoritatea contractantă are obligaţia de a publica în SEAP rezultatul procesului de consultare a pieţei, dar nu mai târziu de momentul iniţierii procedurii de atribuire.

#M2

(6) *** Abrogat

SECŢIUNEA a 4-a

Documentaţia de atribuire

#CIN

NOTĂ:

A se vedea şi Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice nr. 1017/2019 privind aprobarea structurii, conţinutului şi modului de utilizare a Documentaţiei standard de atribuire a contractului de achiziţie publică/sectorială de produse, precum şi a modalităţii de completare a anunţului de participare/de participare simplificat.

Paragraful 1

Consideraţii generale

ART. 20

(1) Documentaţia de atribuire este alcătuită din următoarele:

#M2

a) DUAE şi instrucţiunile către ofertanţi/candidaţi;

b) caietul de sarcini sau documentul descriptiv, acesta din urmă fiind aplicabil în cazul procedurilor de dialog competitiv, de negociere sau de parteneriat pentru inovare;

c) proiectul de contract conţinând clauzele contractuale obligatorii;

d) formulare şi modele de documente.

(2) Documentaţia de atribuire conţine orice cerinţă, criteriu, regulă şi alte informaţii necesare pentru a asigura ofertantului/candidatului o informare completă, corectă şi explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire.

#M2

(3) Instrucţiunile către ofertanţi/candidaţi prevăzute la alin. (1) lit. a) conţin detaliile referitoare la formalităţile ce trebuie îndeplinite în legătură cu procedura de atribuire în cauză, modul în care operatorii economici trebuie să structureze informaţiile ce urmează a fi prezentate pentru a răspunde cerinţelor din anunţul de participare/simplificat/de concurs, respectiv detalii procedurale cum ar fi precizări privind garanţiile solicitate, modul în care trebuie întocmite şi structurate propunerea tehnică şi cea financiară, criteriul de atribuire ce urmează a fi aplicat, precum şi termenele procedurale ce trebuie respectate şi căile de atac ce pot fi utilizate. Toate aceste informaţii constituie bază pentru generarea automată de către SEAP a anunţului de participare/simplificat/de concurs.

(4) Pentru formularea şi aplicarea aspectelor referitoare la cerinţele care pot face obiectul DUAE se utilizează prevederile din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/7 al Comisiei din 5 ianuarie 2016.

(5) Autoritatea contractantă are obligaţia de a genera electronic*) DUAE completat cu informaţiile solicitate în raport cu criteriile de calificare şi selecţie stabilite prin documentaţia de atribuire, marcând câmpurile din formular pentru care trebuie prezentate referinţe de către operatorii economici, corespunzător respectivelor cerinţe, şi de a-l ataşa în SEAP, împreună cu celelalte documente ale achiziţiei.

#M2

(6) Autoritatea contractantă trebuie să asigure corelaţia dintre informaţiile solicitate prin anunţul de participare/simplificat/de concurs şi cele marcate în DUAE în vederea completării de către operatorii economici interesaţi, menţionând totodată în documentaţia de atribuire modul în care se poate accesa DUAE în vederea completării de către operatorii economici interesaţi.

(7) În cazul în care există discrepanţe între informaţiile prevăzute în DUAE şi cele prevăzute în anunţul de participare/simplificat/de concurs, prevalează informaţiile din anunţ, DUAE urmând a fi revizuit corespunzător.

(8) În cazul acordului-cadru, anunţul de participare/simplificat trebuie să conţină şi un set minim de informaţii specifice referitoare la:

a) numărul sau intervalul în care se va încadra numărul de operatori economici care vor fi parte a acordului-cadru ce urmează să fie încheiat;

b) opţiunea de a atribui contractele subsecvente încheierii acordului-cadru cu/fără reluarea competiţiei, în cazul în care acordul-cadru urmează să fie încheiat cu mai mulţi operatori economici;

c) opţiunea de a atribui contracte subsecvente prin reluarea competiţiei utilizând etapa finală de licitaţie electronică, în cazul în care acordul-cadru este încheiat cu mai mulţi operatori economici;

d) frecvenţa de atribuire a contractelor subsecvente;

e) criteriul de atribuire şi, după caz, factorii de evaluare care urmează să se aplice pentru atribuirea contractelor subsecvente, precum şi orice alte reguli aferente, în cazul în care atribuirea contractelor respective urmează să se realizeze prin reluarea competiţiei sau parţial prin reluarea competiţiei;

f) estimări ale cantităţilor minime şi maxime care ar putea fi solicitate pe durata întregului acord-cadru, precum şi ale cantităţilor minime şi maxime care ar putea face obiectul unui singur contract subsecvent dintre cele care urmează să fie atribuite pe durata acordului-cadru;

g) estimarea valorii celui mai mare contract subsecvent care urmează să fie atribuit pe durata acordului-cadru.

#M2

(9) În cazul în care autoritatea contractantă decide organizarea unei etape finale de licitaţie electronică, instrucţiunile pentru ofertanţi vor cuprinde şi:

a) elementele ofertei care vor face obiectul licitaţiei electronice, cu condiţia ca respectivele elemente să fie cuantificabile, astfel încât să poată fi exprimate în cifre sau procente;

b) eventualele limite ale valorilor până la care elementele prevăzute la lit. a) pot fi îmbunătăţite, astfel cum rezultă din specificaţiile care definesc obiectul contractului;

c) informaţiile care vor fi puse la dispoziţia ofertanţilor pe parcursul licitaţiei electronice şi, după caz, momentul la care aceste informaţii vor fi disponibile;

d) condiţiile în care ofertanţii vor avea dreptul să liciteze, cu referire în special la diferenţele minime care, dacă este cazul, vor fi solicitate pentru licitarea noilor oferte;

e) informaţiile relevante privind echipamentele electronice care trebuie utilizate, precum şi modalităţile şi specificaţiile tehnice de conectare;

f) alte informaţii relevante privind procesul licitaţiei electronice;

(10) Caietul de sarcini conţine, în mod obligatoriu, specificaţii tehnice care reprezintă cerinţe, prescripţii, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesităţii autorităţii contractante.

(11) Cerinţele minime de ordin tehnic se definesc astfel încât să ţină seama de cerinţele de accesibilitate ale persoanelor cu dizabilităţi şi de conceptul de proiectare pentru toate categoriile de utilizatori.

(12) Documentul descriptiv cuprinde, în mod obligatoriu, cel puţin o descriere a necesităţilor, obiectivelor şi constrângerilor autorităţii contractante, pe baza cărora se vor derula negocierile/dialogul/parteneriatul pentru inovare, precum şi cerinţele minime de ordin tehnic, sau de performanţă/funcţionalitate minime, ce trebuie îndeplinite de fiecare ofertă/soluţie preliminară pentru a fi admisă la faza următoare.

(13) În cazul procedurii de dialog competitiv, documentele achiziţiei conţin, dacă este cazul, posibilitatea acordării de prime care vor fi acordate participanţilor la dialog, precum şi valoarea acestora, în condiţiile art. 94 din Lege.

(14) Primele se stabilesc în limita bugetului disponibil al autorităţii contractante şi în funcţie de cheltuielile specifice implicate de participarea la dialog, valoarea totală a primelor respective neputând depăşi 2% din valoarea estimată a contractului care urmează să fie atribuit. Primele se reflectă ca o cheltuială de aceeaşi natură cu achiziţia publică.

(15) Este exceptat de la acordarea primelor operatorul economic a cărui ofertă este, în final, declarată câştigătoare.

#CIN

*) În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 423 din 6 iunie 2016, sintagma "obligaţia de a genera electronic" era indicată, în mod eronat, ca fiind "obligaţia de genera electronic".

ART. 21

(1) Autoritatea contractantă poate iniţia aplicarea procedurii de atribuire numai după ce au fost elaborate şi aprobate documentaţia de atribuire şi documentele suport.

(2) Autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite spre publicare în SEAP, în zilele lucrătoare, documentaţia de atribuire împreună cu documentele-suport.

(3) Documentele-suport conţin:

a) declaraţia privind persoanele ce deţin funcţii de decizie în cadrul autorităţii contractante, respectiv cele cu putere de reprezentare din partea furnizorilor de servicii auxiliare achiziţiei, precum şi datele de identificare ale acestora;

b) strategia de contractare.

#M2

(4) În justificarea alegerii între procedura de licitaţie deschisă şi procedura de licitaţie restrânsă, autoritatea contractantă va avea în vedere obiectul, natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru. În cazul aplicării procedurii simplificate, justificarea alegerii procedurii conţine numai explicaţii cu privire la determinarea valorii estimate a contractului/acordului-cadru, având în vedere prevederile de la art. 7 alin. (2) din Lege.

(5) În îndeplinirea funcţiilor sale, ANAP are acces la formularul de integritate completat de autoritatea contractantă în baza prevederilor Legii nr. 184/2016 privind instituirea unui mecanism de prevenire a conflictului de interese în procedura de atribuire a contractelor de achiziţie publică, precum şi la orice informaţii referitoare la identificarea persoanelor care deţin funcţii de decizie care sunt implicate în desfăşurarea procedurii de atribuire sau care pot influenţa rezultatul acesteia în cadrul autorităţii contractante, precum şi a celor cu putere de reprezentare din partea furnizorului de servicii auxiliare, dar şi a celor implicate în procedură din partea acestuia din urmă, necesare pentru verificarea îndeplinirii de către autoritatea contractantă a obligaţiei prevăzute la art. 58 din Lege.

(6) Numele, prenumele şi funcţia deţinută de persoanele prevăzute la alin. (5) se precizează şi în cadrul anunţului de participare/simplificat pentru a da posibilitatea operatorilor economici interesaţi de procedura de atribuire să analizeze o potenţială incidenţă a unei situaţii de natura celor precizate de art. 60 din Lege.

(7) *** Abrogat

#M2

ART. 22

(1) Informaţiile cuprinse în anunţul de participare/simplificat/de concurs se introduc în SEAP numai prin completarea formularului specific disponibil în sistemul informatic şi numai de către autorităţile contractante înregistrate.

(2) Documentele prevăzute la art. 20 alin. (1) lit. b) - d) şi art. 21 alin. (3) vor fi semnate cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat şi încărcate în SEAP în secţiunile specifice disponibile în sistemul informatic şi numai de către autorităţile contractante înregistrate.

#M2

ART. 23 *** Abrogat

#M2

ART. 24

(1) *** Abrogat

(2) *** Abrogat

(3) *** Abrogat

(4) *** Abrogat

(5) Operatorul SEAP are obligaţia de a publica anunţul în SEAP în cel mult o zi lucrătoare după îndeplinirea condiţiilor stabilite la art. 147 din Lege şi, în cazul anunţului de participare simplificat, în cel mult două zile lucrătoare de la primirea acceptului de publicare.

(6) *** Abrogat

#M2

ART. 25 *** Abrogat

#M2

ART. 26

În cazul în care, din motive de natură tehnică, operatorul SEAP nu are posibilitatea transmiterii unui anumit anunţ spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, autorităţii contractante îi revine responsabilitatea transmiterii spre publicare a anunţului respectiv prin mijloace proprii. Operatorul SEAP are obligaţia de a înştiinţa autoritatea contractantă cu privire la apariţia unei astfel de situaţii, în cel mult o zi lucrătoare de la expirarea termenelor necesare exercitării controlului ex ante de către ANAP.

ART. 27

(1) Orice răspuns al autorităţii contractante la solicitările de clarificări sau informaţii suplimentare primite în condiţiile art. 160 alin. (1) din Lege, se postează în SEAP la secţiunea specifică, disponibilă în sistemul informatic, semnat cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat.

#M2

(2) Odată cu termenul/termenele limită prevăzut/prevăzute de art. 160 alin. (2) din Lege, autoritatea contractantă stabileşte în anunţul de participare/simplificat/de concurs şi termenul-limită până la care operatorii economici solicită clarificări cu privire la conţinutul documentaţiei de atribuire, acesta urmând să fie corelat cu termenul final de răspuns, astfel încât să fie acordată o perioadă suficientă de timp operatorilor economici pentru a analiza documentaţia de atribuire şi să formuleze întrebările pe care le consideră necesare.

(3) Autoritatea contractantă menţionează în anunţul de participare/simplificat/de concurs că va răspunde la solicitările de clarificări adresate de operatorii economici până la termenul-limită stabilit.

(4) În situaţia în care sunt stabilite două termene de răspuns ale autorităţii contractante la solicitările de clarificări adresate de operatorii economici, aceasta poate grupa pe cele două termene întrebările şi răspunsurile aferente, pe baza unor criterii cum ar fi data înregistrării solicitării de clarificări, complexitatea aspectelor incidente, asigurându-se că timpul acordat pentru elaborarea ofertelor este unul adecvat.

#M2

ART. 28 *** Abrogat

Paragraful 2

Stabilirea criteriilor de calificare şi a criteriilor de selecţie

#CIN

NOTĂ:

A se vedea şi Instrucţiunea preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice nr. 2/2017 emisă în aplicarea prevederilor art. 178 şi art. 179 lit. a) şi b) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu completările ulterioare, respectiv a prevederilor art. 191 şi art. 192 lit. a) şi b) din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale.

#M2

ART. 29

(1) Criteriile de calificare privind capacitatea au ca scop demonstrarea potenţialului tehnic, financiar şi organizatoric al fiecărui operator economic participant la procedură, potenţial care trebuie să reflecte posibilitatea concretă a acestuia de a îndeplini contractul/acordul-cadru şi de a rezolva eventualele dificultăţi legate de îndeplinirea acestuia, în cazul în care oferta sa va fi declarată câştigătoare.

(2) Criteriile de selecţie au ca scop selectarea candidaţilor cu cea mai mare capacitate economică şi financiară, tehnică şi/sau profesională dintre operatorii economici care au depus o solicitare de participare în cazul aplicării procedurilor de atribuire ce se desfăşoară în mai multe etape.

(3) Selecţia candidaţilor reprezintă un proces distinct care urmează procesului de calificare şi care are ca scop doar limitarea numărului de candidaţi calificaţi care vor depune oferta în etapa a doua a licitaţiei restrânse sau, după caz, care vor participa la dialog/negocieri. Selecţia se realizează prin acordarea pentru fiecare candidat în parte a unui punctaj care trebuie să reflecte capacitatea acestuia de a îndeplini contractul ce urmează să fie atribuit.

ART. 30

(1) Autoritatea contractantă poate utiliza criterii de calificare atunci când aplică orice procedură de atribuire.

(2) Autoritatea contractantă stabileşte criterii de selecţie în cadrul documentaţiei de atribuire atunci când aplică în cadrul procedurii de atribuire etapa de selecţie a candidaţilor şi trebuie să se raporteze la criteriile de calificare stabilite prin documentaţia de atribuire.

(3) Criteriile de selecţie pot privi numai situaţia economică şi financiară şi/sau capacitatea tehnică şi profesională şi trebuie să se raporteze la criterii de calificare ce au fost stabilite de autoritatea contractantă prin documentaţia de atribuire.

#M2

(4) Criteriile de calificare şi criteriile de selecţie stabilite de autoritatea contractantă sunt incluse în anunţul de participare/simplificat/de concurs.

(5) Autoritatea contractantă are obligaţia să precizeze în anunţul de participare şi în documentaţia de atribuire modalitatea de acordare a punctajului pe baza căruia se va realiza clasamentul candidaţilor, ori de câte ori urmează să realizeze o selecţie a acestora.

#M2

(6) Criteriile de calificare şi criteriile de selecţie care se regăsesc în caietul de sarcini ori în documentaţia descriptivă şi care nu sunt prevăzute în anunţul de participare/simplificat/de concurs sunt considerate clauze nescrise.

ART. 31

(1) Autoritatea contractantă nu are dreptul de a restricţiona participarea la procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică prin introducerea unor criteriile minime de calificare, care:

a) nu prezintă relevanţă în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit;

b) sunt disproporţionate în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică ce urmează a fi atribuit.

(2) Autoritatea contractantă are dreptul de a impune ca cerinţă minimă de calificare, în raport cu situaţia economică şi financiară a ofertanţilor/candidaţilor, un anumit nivel al unor indicatori economici sau financiari, numai în cazul în care indicatorii respectivi au o legătură concretă cu un eventual risc de neîndeplinire a contractului.

(3) În aplicarea prevederilor art. 54 alin. (5) din Lege, autoritatea contractantă are dreptul de a impune prin documentaţia de atribuire ca, în cazul în care este depusă o ofertă de către operatori economici care participă în comun la procedura de atribuire, fiecare dintre aceştia să demonstreze îndeplinirea unui nivel al criteriilor referitoare la situaţia economică şi financiară şi capacitatea tehnică şi profesională proporţional cu cota de implicare în executarea viitorului contract.

(4) În aplicarea art. 201 alin. (1) din Lege, certificarea operatorilor economici, respectiv includerea lor în cadrul unor liste oficiale se realizează pe sectoare de activitate cum ar fi, fără a se limita la, lucrări de construcţii civile, drumuri, infrastructură apă uzată.

(5) Metodologia de realizare a certificării prevăzute la alin. (4) se stabileşte prin ordin comun emis de instituţia ce reglementează domeniul specific de activitate pentru care se elaborează lista oficială de operatori economici agreaţi, împreună cu ANAP, modul de gestionare al acestor liste urmând a se stabili în condiţiile legii.

Paragraful 3

Stabilirea criteriului de atribuire

ART. 32*)

(1) În cazul în care criteriul utilizat este criteriul "cel mai bun raport calitate-preţ" sau "cel mai bun raport calitate-cost", astfel cum este prevăzut la art. 187 alin. (3) lit. c) şi d) din Lege, stabilirea ofertei câştigătoare se realizează prin aplicarea unui sistem de factori de evaluare pentru care se stabilesc ponderi relative sau un algoritm specific de calcul.

#M2

(2) Factorii de evaluare a ofertelor, precum şi algoritmul de punctare prevăzut la alin. (1) se precizează în mod clar şi detaliat în cadrul documentaţiei de atribuire şi vor reflecta metodologia de punctare a avantajelor care vor rezulta din propunerile tehnice şi financiare prezentate de ofertanţi şi trebuie să aducă un avantaj real, să nu fie formali şi să poată fi urmăriţi în cadrul procesului de evaluare a ofertelor şi aplicare a criteriului de atribuire.

(3) În aplicarea art. 187 alin. (3) lit. c) şi d) din Lege, în cazul în care calitatea personalului ce va realiza efectiv activităţile care fac obiectul contractului ce urmează a fi atribuit are un impact semnificativ asupra nivelului de executare şi a rezultatului acestuia, factorii de evaluare a ofertelor se pot referi şi la organizarea/calificarea şi/sau experienţa respectivului personal.

(4) Autoritatea contractantă nu poate folosi organizarea/calificarea şi/sau experienţa personalului desemnat pentru a efectua activităţile contractului, respectiv cel precizat la alin. (3), ca parte a procesului de calificare şi selecţie în cadrul procedurii de atribuire a respectivului contract.

(5) În cazul în care, în cadrul unei proceduri de atribuire, autoritatea contractantă stabileşte factori de evaluare de natura celor prevăzuţi la alin. (3), precum şi criteriile de calificare în condiţiile art. 179 lit. g) din Lege, aceste criterii se pot referi doar la calificarea şi experienţa profesională a personalului permanent, în special de conducere, al operatorului economic candidat/ofertant, care este precizat în DUAE, respectiv la alte persoane decât cele desemnate pentru a efectua activităţile contractului în cauză.

(6) În aplicarea art. 187 alin. (8) şi (9) din Lege, în cazul contractelor de servicii având ca obiect prestaţii intelectuale, cum ar fi cele de consultanţă/asistenţă tehnică, elaborare studii, proiectare sau supervizare, aferente unor proiecte de complexitate ridicată, criteriul de atribuire prevăzut la alin. (1) se aplică în mod obligatoriu, iar ponderea alocată factorului preţ nu poate fi mai mare de 40%.

(7) Prin ordin al preşedintelui ANAP se stabilesc categoriile de servicii intelectuale, în sensul alin. (6).

(8) Atunci când stabileşte factorii de evaluare a ofertelor, autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza factori care:

a) nu au o legătură directă cu natura şi obiectul contractului de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit;

b) nu reflectă un avantaj pe care autoritatea contractantă îl poate obţine prin utilizarea factorului de evaluare respectiv.

(9) Ponderea stabilită pentru fiecare factor de evaluare nu trebuie să conducă la distorsionarea rezultatului aplicării procedurii pentru atribuirea contractului de achiziţie publică. Pentru fiecare factor de evaluare autoritatea contractantă are obligaţia de a stabili o pondere care să reflecte în mod corect:

a) importanţa caracteristicii tehnice/funcţionale considerate a reprezenta un avantaj calitativ, de mediu şi/sau social ce poate fi punctat; sau

b) cuantumul valoric al avantajelor de natură financiară pe care ofertanţii le pot oferi prin asumarea unor angajamente suplimentare în raport cu cerinţele minime prevăzute în caietul de sarcini sau documentul descriptiv.

(10) În cazul în care, în cadrul unei proceduri se atribuie mai multe loturi, autoritatea contractantă poate stabili criterii de atribuire separate şi diferite pentru fiecare lot în parte.

#CIN

*) A se vedea şi Instrucţiunea preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice nr. 1/2017 emisă în aplicarea prevederilor art. 179 lit. g) şi art. 187 alin. (8) lit. a) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, respectiv a art. 192 lit. g) şi a art. 209 alin. (8) din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale.

ART. 33

(1) În cazul în care criteriul de atribuire utilizat este "costul cel mai scăzut", acesta se calculează prin însumarea cuantificărilor în unitatea monetară, exprimate în valoare netă, a eforturilor financiare ale autorităţii contractante, corespunzătoare elementelor ciclului de viaţă identificate de autoritatea contractantă ca fiind relevante pentru obiectul contractului, în fiecare an de utilizare a produsului, serviciului sau lucrării achiziţionate, în plus faţă de costul de achiziţie. Moneda utilizată la cuantificarea unităţilor monetare în valoare netă este cea în care se exprimă preţul contractului.

(2) Pentru perspectiva financiară a ciclului de viaţă, autoritatea contractantă trebuie să aibă în vedere următoarele:

a) la determinarea costului elementelor pe ciclul de viaţă pentru fiecare an de utilizare, preţurile relevante care trebuie luate în considerare sunt preţurile plătibile de către autoritatea contractantă pentru utilizarea produsului, serviciului sau lucrării, exclusiv TVA, inclusiv taxe şi impozite în sarcina autorităţii contractante, aferente utilizării produsului, serviciului sau lucrării respective;

b) costul pe ciclul de viaţă şi costul pe elementele acestuia se calculează prin însumarea diferitelor tipuri de costuri înregistrate în fiecare an pe durata de viaţă şi aplicarea la acestea a ratei de actualizare, astfel încât acestea să fie exprimate ca valoare în anul financiar de realizare a achiziţiei.

(3) Autorităţile contractante au obligaţia de a include în cadrul documentaţiei de atribuire toate informaţiile necesare pentru calculul financiar al fiecărui element de cost inclus în costul pe ciclul de viaţă.

(4) Informaţiile comunicate conform alin. (3) includ cel puţin următoarele: condiţiile, mediul şi intensitatea de utilizare, durata de utilizare anticipată şi durata de utilizare luată în considerare pentru aplicarea criteriului de atribuire şi compararea ofertelor, eforturile financiare ce trebuie cuantificate pentru fiecare element de cost, rata de actualizare care urmează a fi utilizată pentru calculul din perspectivă financiară, modalitatea efectivă de realizare a calculului costului pe durata de viaţă în propunerea financiară, condiţii contractuale de monitorizare a materializării elementelor de cost din perspectivă financiară şi efectele generate prin materializarea/nematerializarea cuantificărilor monetare a elementelor de cost în scopul comparării ofertelor.

(5) Prin ordin*) comun al ANAP şi al Comisiei Naţionale de Prognoză se va stabili metodologia de calcul al ratei de actualizare ce va fi utilizată la atribuirea contractelor de achiziţie publică.

(6) Nivelul ratei de actualizare ce va fi utilizată în procedurile de atribuire ce vor fi desfăşurate în anul următor se va calcula şi actualiza în fiecare an, în ultimul trimestru, până la cel târziu data de 15 decembrie, prin aplicarea metodologiei prevăzute la alin. (5), şi se va publica pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.

(7) În cazul aplicării criteriului de atribuire prevăzut la alin. (1), ierarhia ofertelor admisibile se stabileşte în ordinea crescătoare a costului pe ciclul de viaţă actualizat în anul în care se iniţiază procedura, iar drept ofertă câştigătoare este desemnată oferta cu cel mai mic cost pe ciclul de viaţă.

#CIN

*) A se vedea Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice şi al preşedintelui Comisiei Naţionale de Prognoză nr. 842/175/2016 privind aprobarea metodologiei de calcul al ratei de actualizare ce va fi utilizată la atribuirea contractelor de achiziţie publică.

ART. 34

În cazul în care criteriul utilizat este "preţul cel mai scăzut", astfel cum este prevăzut la art. 187 alin. (3) lit. a) din Lege, stabilirea ofertei câştigătoare se realizează numai prin compararea preţurilor prezentate în cadrul ofertelor admisibile, fără să fie cuantificate alte elemente de natură tehnică sau alte avantaje care rezultă din modul de îndeplinire a contractului de către operatorii economici participanţi la procedura de atribuire.

Paragraful 4

Stabilirea garanţiei de participare

ART. 35

(1) Garanţia de participare reprezintă un instrument aferent modului de prezentare a ofertei, care are drept scop protejarea autorităţii contractante faţă de riscul unui comportament necorespunzător al ofertantului pe toată perioada implicării sale în procedura de atribuire.

(2) Autoritatea contractantă are dreptul de a solicita ofertanţilor constituirea garanţiei de participare.

#M2

(3) Anunţul de participare/simplificat/de concurs trebuie să conţină următoarele informaţii privind constituirea garanţiei de participare:

a) valoarea, ce nu poate depăşi 1% din valoarea estimată a contractului de achiziţie publică sau în cazul acordului-cadru din valoarea estimată a celui mai mare contract subsecvent;

b) perioada de valabilitate care va fi cel puţin egală cu perioada minimă de valabilitate a ofertei, astfel cum a fost solicitată prin documentaţia de atribuire.

#M2

(4) *** Abrogat

#M2

ART. 36

(1) Garanţia de participare se constituie prin virament bancar sau printr-un instrument de garantare emis de o instituţie de credit din România sau din alt stat sau de o societate de asigurări, în condiţiile legii.

(2) Garanţia de participare trebuie să fie constituită în suma şi pentru perioada de valabilitate prevăzute în documentaţia de atribuire.

(3) Garanţia trebuie să fie irevocabilă.

#M2

(4) Instrumentul de garantare se transmite în SEAP împreună cu oferta şi celelalte documente ale acesteia, cel mai târziu la data şi ora-limită de depunere a ofertelor, şi trebuie să prevadă că plata garanţiei de participare se va executa necondiţionat, respectiv la prima cerere a beneficiarului, pe baza declaraţiei acestuia cu privire la culpa persoanei garantate.

(5) Autoritatea contractantă nu are dreptul:

a) de a impune sau de a interzice prezentarea unui instrument de garantare emis de către o anumită societate bancară ori societate de asigurări, nominalizată în mod expres în documentaţia de atribuire;

b) de a limita posibilitatea de prezentare a instrumentelor de garantare numai la cele care sunt emise de către societăţi bancare sau numai la cele care sunt emise de către societăţi de asigurări.

(6) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în cazul în care valoarea garanţiei de participare este mai mică de 5.000 lei şi numai dacă în documentaţia de atribuire este prevăzută această posibilitate, garanţia de participare se poate constitui şi prin depunerea la casieria autorităţii contractante a unei sume în numerar.

#M1

(7) *** Abrogat

ART. 37

(1) Autoritatea contractantă are obligaţia de a reţine garanţia de participare atunci când ofertantul se află în oricare dintre următoarele situaţii:

a) îşi retrage oferta în perioada de valabilitate a acesteia;

#M2

b) oferta sa fiind stabilită câştigătoare, nu constituie garanţia de bună execuţie;

c) oferta sa fiind stabilită câştigătoare, refuză să semneze contractul de achiziţie publică/acordul-cadru în perioada de valabilitate a ofertei.

(2) În cazul încheierii unui acord-cadru, prevederile alin. (1) lit. b) nu sunt aplicabile.

#M2

(3) Autoritatea contractantă nu reţine garanţia de participare în cazul în care ofertantul desemnat câştigător refuză să semneze contractul de achiziţie publică/acordul-cadru în perioada de valabilitate a ofertei, atribuit în urma unei proceduri de atribuire care a făcut obiectul controlului ex ante şi în care ANAP a emis un aviz conform condiţionat, iar autoritatea contractantă a derulat şi finalizat procedura de atribuire fără a remedia abaterile constatate de ANAP, în acest caz nefiind aplicabile dispoziţiile alin. (1) lit. c) şi ale art. 144 alin. (1).

ART. 38

(1) Garanţia de participare, constituită de ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câştigătoare, se restituie de către autoritatea contractantă în cel mult 3 zile lucrătoare de la data constituirii garanţiei de bună execuţie.

(2) În cazul unei proceduri de atribuire a unui acord-cadru, precum şi în cazul atribuirii unui contract pentru care nu este obligatorie constituirea garanţiei de bună execuţie, garanţia de participare constituită de ofertantul a cărei ofertă a fost stabilită câştigătoare se restituie de către autoritatea contractantă în cel mult 3 zile lucrătoare de la data semnării acordului-cadru/contractului.

(3) Garanţia de participare, constituită de ofertanţii a căror ofertă nu a fost stabilită câştigătoare, se restituie de către autoritatea contractantă după semnarea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru cu ofertantul/ofertanţii ale cărui/căror oferte au fost desemnate câştigătoare, dar nu mai târziu de 3 zile lucrătoare de la data semnării contractului de achiziţie publică/acordului-cadru cu ofertantul declarat câştigător.

(4) În cazul în care autoritatea contractantă se află, conform prevederilor art. 212 alin. (1) sau art. 213 din Lege, în situaţia de a anula procedura de atribuire, garanţia de participare se restituie după data expirării termenului de depunere a unei contestaţii cu privire la această decizie, dar nu mai târziu de 3 zile lucrătoare de la această dată.

(5) După primirea comunicării prevăzute la art. 215 din Lege, ofertanţii ale căror oferte au fost declarate necâştigătoare au dreptul de a obţine eliberarea garanţiei de participare înainte de expirarea perioadei prevăzute la alin. (3), dacă transmit autorităţii contractante o solicitare în acest sens. Autoritatea contractantă are obligaţia de a restitui garanţia de participare în cel mult 3 zile lucrătoare de la primirea unei solicitări în acest sens.

Paragraful 5

Stabilirea garanţiei de bună execuţie

ART. 39

(1) Garanţia de bună execuţie a contractului se constituie de către contractant în scopul asigurării autorităţii contractante de îndeplinirea cantitativă, calitativă şi în perioada convenită a contractului de achiziţie publică/contractului subsecvent.

(2) În cazul atribuirii unui contract de furnizare sau de servicii, cu excepţia serviciilor de proiectare, a cărui valoare estimată este mai mică decât valoarea prevăzută la art. 7 alin. (1) din Lege, precum şi în cazul unui contract atribuit în urma aplicării procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, autoritatea contractantă are dreptul de a nu solicita contractantului constituirea garanţiei de bună execuţie.

(3) Garanţia de bună execuţie se constituie în termen de 5 zile lucrătoare de la data semnării contractului de achiziţie publică/contractului subsecvent.

(4) Autoritatea contractantă stabileşte valoarea garanţiei de bună execuţie prin raportare la complexitatea contractului de achiziţie publică/contractului subsecvent care urmează a fi executat, care însă nu trebuie să depăşească 10% din preţul contractului, fără TVA.

(5) În cazul în care pe parcursul executării contractului de achiziţie publică se suplimentează valoarea acestuia, contractantul are obligaţia de a completa garanţia de bună execuţie în corelaţie cu noua valoare a contactului de achiziţie publică.

#M2

ART. 40

(1) Garanţia de bună execuţie se constituie prin virament bancar sau printr-un instrument de garantare emis de o instituţie de credit din România sau din alt stat sau de o societate de asigurări, în condiţiile legii, şi devine anexă la contract, prevederile art. 36 alin. (3) şi (5) aplicându-se în mod corespunzător.

(2) În cazul în care valoarea garanţiei de bună execuţie este mai mică de 5.000 de lei, autoritatea contractantă are dreptul de a accepta constituirea acesteia prin depunerea la casierie a unor sume în numerar.

(3) Dacă părţile convin, garanţia de bună execuţie se poate constitui şi prin reţineri succesive din sumele datorate pentru facturi parţiale, cu condiţia ca autoritatea contractantă să fi prevăzut această posibilitate în documentaţia de atribuire.

(4) În cazul prevăzut la alin. (3), contractantul are obligaţia de a deschide un cont la dispoziţia autorităţii contractante, la o bancă agreată de ambele părţi.

(5) În cazul în care autoritatea contractantă are calitatea de autoritate publică, instituţie publică sau operator economic cu capital integral sau majoritar de stat, contractantul are obligaţia de a deschide contul la dispoziţia autorităţii contractante, prevăzut la alin. (4), la unitatea Trezoreriei Statului din cadrul organului fiscal competent în administrarea acestuia.

(6) Suma iniţială care se depune de către contractant în contul de disponibil astfel deschis potrivit alin. (4) şi (5) nu trebuie să fie mai mică de 0,5% din preţul contractului de achiziţie publică/contractului subsecvent, fără TVA.

(7) Pe parcursul îndeplinirii contractului de achiziţie publică/contractului subsecvent, autoritatea contractantă urmează să alimenteze contul de disponibil prevăzut la alin. (4) şi (5) prin reţineri succesive din sumele datorate şi cuvenite contractantului până la concurenţa sumei stabilite drept garanţie de bună execuţie în contractul de achiziţie publică/contractul subsecvent şi va înştiinţa contractantul despre vărsământul efectuat, precum şi despre destinaţia lui.

(8) Din contul de disponibil deschis la Trezoreria Statului pe numele contractantului prevăzut la alin. (5) pot fi dispuse plăţi atât de către contractant, cu avizul scris al autorităţii contractante care se prezintă unităţii Trezoreriei Statului, cât şi de unitatea Trezoreriei Statului la solicitarea scrisă a autorităţii contractante în favoarea căreia este constituită garanţia de bună execuţie.

(9) Contul de disponibil prevăzut la alin. (4) şi (5) este purtător de dobândă în favoarea contractantului.

ART. 41

Autoritatea contractantă are dreptul de a emite pretenţii asupra garanţiei de bună execuţie, oricând pe parcursul îndeplinirii contractului de achiziţie publică/contractului subsecvent, în limita prejudiciului creat, în cazul în care contractantul nu îşi îndeplineşte din culpa sa obligaţiile asumate prin contract. Anterior emiterii unei pretenţii asupra garanţiei de bună execuţie autoritatea contractantă are obligaţia de a notifica pretenţia atât contractantului, cât şi emitentului instrumentului de garantare, precizând obligaţiile care nu au fost respectate, precum şi modul de calcul al prejudiciului. În situaţia executării garanţiei de bună execuţie, parţial sau total, contractantul are obligaţia de a reîntregii garanţia în cauză raportat la restul rămas de executat.

ART. 42

(1) În cazul contractului de furnizare, autoritatea contractantă are obligaţia de a elibera/restitui garanţia de bună execuţie în cel mult 14 zile de la data întocmirii procesului-verbal de recepţie a produselor care fac obiectul contractului de achiziţie publică/contractului subsecvent şi/sau de la plata facturii finale, dacă nu a ridicat până la acea dată pretenţii asupra ei.

(2) În cazul contractului de servicii, autoritatea contractantă are obligaţia de a elibera/restitui garanţia de bună execuţie în cel mult 14 zile de la data îndeplinirii de către contractant a obligaţiilor asumate prin contractul de achiziţie publică/contractul subsecvent respectiv, dacă nu a ridicat până la acea dată pretenţii asupra ei.

(3) În cazul contractelor de servicii de proiectare, autoritatea contractantă are obligaţia de a elibera/restitui garanţia de bună execuţie după cum urmează:

a) valoarea garanţiei de bună execuţie aferentă studiilor de prefezabilitate şi/sau fezabilitate, în termen de 14 zile de la data predării şi însuşirii/aprobării documentaţiei tehnico-economice respective sau de la data finalizării tuturor obligaţiilor contractului de servicii, dacă nu a ridicat până la acea dată pretenţii asupra ei;

b) valoarea garanţiei de bună execuţie aferentă proiectului tehnic şi/sau detaliilor de execuţie, în termen de 14 zile de la data încheierii procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor executate în baza proiectului respectiv, dacă nu a ridicat până la acea dată pretenţii asupra ei, dar nu mai târziu de 3 ani de la predarea respectivelor documentaţii tehnice, în cazul în care autoritatea contractantă nu a atribuit în această perioadă contractul de lucrări în cauză;

c) valoarea garanţiei de bună execuţie aferentă serviciilor de supervizare a lucrărilor/dirigenţie de şantier, în termen de 14 zile de la data emiterii raportului final de supervizare/expirarea duratei de garanţie acordată lucrării în cauză.

(4) În cazul contractelor de lucrări, autoritatea contractantă are obligaţia de a elibera/restitui garanţia de bună execuţie după cum urmează:

a) 70% din valoarea garanţiei, în termen de 14 zile de la data încheierii procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, dacă nu a ridicat până la acea dată pretenţii asupra ei, iar riscul pentru vicii ascunse este minim;

b) restul de 30% din valoarea garanţiei, la expirarea perioadei de garanţie a lucrărilor executate, pe baza procesului-verbal de recepţie finală.

(5) Procesele-verbale de recepţie la terminarea lucrărilor şi, respectiv, de recepţie finală pot fi întocmite şi pentru părţi/obiecte din/de lucrare, dacă acestea sunt distincte din punct de vedere fizic şi funcţional, proporţional cu valoarea lucrărilor recepţionate.

CAPITOLUL III

Realizarea achiziţiei publice

SECŢIUNEA 1

Achiziţia directă

ART. 43

(1) Autoritatea contractantă are dreptul de a achiziţiona direct produse, servicii sau lucrări, în măsura în care valoarea estimată a achiziţiei, fără TVA, este mai mică decât pragurile valorice prevăzute la art. 7 alin. (5) din Lege.

#M2

(2) În cazul achiziţiei directe, autoritatea contractantă are obligaţia de a utiliza catalogul electronic pus la dispoziţie de SEAP sau de a publica un anunţ într-o secţiune dedicată a web-site-ului propriu/ANAP sau a SEAP, însoţit de descrierea produselor, serviciilor sau lucrărilor care urmează a fi achiziţionate.

(3) Prin excepţie de la alin. (1), în cazul în care valoarea estimată a achiziţiei este mai mică de:

a) 100.000 lei pentru produse şi servicii, respectiv 280.000 lei pentru lucrări, autoritatea contractantă poate achiziţiona direct, fără a utiliza catalogul electronic sau anunţul prealabil, prin consultarea a minimum trei candidaţi;

b) 70.000 de lei, autoritatea contractantă poate achiziţiona direct pe baza unei singure oferte;

c) 4.500 lei, autoritatea contractantă are dreptul de a plăti direct, pe baza angajamentului legal, fără acceptarea prealabilă a unei oferte.

(4) Dacă în urma consultării prevăzute la alin. (3) lit. a), autoritatea contractantă primeşte doar o ofertă valabilă din punct de vedere al cerinţelor solicitate, achiziţia poate fi realizată.

(5) Angajamentul legal prin care se angajează cheltuielile aferente achiziţiei directe poate lua forma unui contract de achiziţie publică sau al unei comenzi ori a altui tip de document încheiat în condiţiile legii, inclusiv în cazul achiziţiilor iniţiate prin intermediul instrumentelor de plată ce permit posesorului să le utilizeze în relaţia cu comercianţii în vederea efectuării de plăţi, fără numerar, pentru achiziţionarea de produse, servicii şi/sau lucrări prin intermediul unui terminal, cum ar fi, dar fără a se limita la, cardurile de plată şi/sau portofele electronice.

#M2

ART. 44 *** Abrogat

#M2

ART. 45

(1) SEAP pune la dispoziţia autorităţilor contractante posibilitatea tehnică de a utiliza cataloagele electronice prevăzute la art. 203 - 206 din Lege.

(2) În cadrul SEAP, operatorii economici înregistraţi în SEAP au posibilitatea de a publica un catalog cuprinzând produsele, serviciile sau lucrările pe care le oferă, inclusiv preţul. Aceste cataloage trebuie să fie completate cu informaţii relevante privind specificaţiile detaliate ale produselor/serviciilor/lucrărilor ofertate şi preţul acestora şi să fie actualizate permanent, astfel încât autoritatea contractantă să aibă suficiente informaţii pentru a alege în mod corect şi obiectiv atunci când utilizează aceste instrumente de lucru.

#M2

ART. 46

Autoritatea contractantă are obligaţia trimestrial de a transmite în SEAP o notificare cu privire la achiziţiile directe, grupate pe necesitate, care să cuprindă cel puţin obiectul, cantitatea achiziţionată, valoarea şi codul CPV.

SECŢIUNEA a 2-a

Reguli generale de participare la procedura de atribuire

ART. 47

Sub sancţiunea excluderii din procedura prevăzută la art. 167 din Lege şi fără a afecta posibilitatea operatorilor economici de a depune ofertă alternativă sau de a oferta pe mai multe loturi diferite, ofertantul/candidatul nu are dreptul ca în cadrul aceleiaşi proceduri de atribuire:

a) să depună două sau mai multe candidaturi/oferte individuale şi/sau comune, sub sancţiunea excluderii din competiţie a tuturor candidaturilor/ofertelor în cauză;

b) să depună ofertă individuală/comună şi să fie nominalizat ca subcontractant în cadrul unei alte oferte, sub sancţiunea excluderii ofertei individuale sau, după caz, a celei în care este ofertant asociat.

#M2

ART. 48

(1) În cazul în care ofertantul/candidatul îşi demonstrează situaţia economică şi financiară, respectiv capacitatea tehnică şi profesională, invocând suportul unui/unor terţ/terţi, în condiţiile Legii, atunci acesta are obligaţia de a dovedi susţinerea de care beneficiază prin prezentarea unui angajament ferm al persoanei respective, prin care se confirmă faptul că acesta va pune la dispoziţia ofertantului/candidatului resursele invocate. Subcontractanţii pe a căror capacităţi ofertantul/candidatul se bazează pentru demonstrarea îndeplinirii anumitor criterii de calificare şi selecţie sunt consideraţi şi terţi susţinători, caz în care acordul de subcontractare reprezintă, în acelaşi timp, şi angajamentul ferm.

(2) Autoritatea contractantă are obligaţia de a lua în considerare această susţinere, ca probă a îndeplinirii criteriilor minime impuse în cadrul documentaţiei de atribuire dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiţii:

a) terţul/terţii susţinător(i) pot dovedi că deţin resursele invocate ca element de susţinere a ofertantului/candidatului;

b) ofertantul/candidatul poate demonstra că va dispune efectiv de resursele entităţilor ce acordă susţinerea, necesare pentru realizarea contractului, în cazul în care terţul susţinător nu este declarat subcontractant.

ART. 49

În scopul verificării îndeplinirii criteriilor de calificare şi selecţie de către terţul/terţii care acordă susţinere, în condiţiile art. 183 alin. (1) din Lege, autoritatea contractantă poate solicita terţului/terţilor susţinător(i), oricând pe parcursul procesului de evaluare, documente şi informaţii suplimentare în legătură cu angajamentul dat sau cu documentele prezentate, în cazul în care există rezerve în ceea ce priveşte corectitudinea informaţiilor sau documentelor prezentate sau cu privire la posibilitatea de executare a obligaţiilor asumate prin respectivul angajament.

ART. 50

(1) În cazul în care contractantul întâmpină dificultăţi pe parcursul executării contractului de achiziţie publică/acordului-cadru, iar susţinerea acordată de unul sau mai mulţi terţi vizează îndeplinirea criteriilor referitoare la situaţia economică şi financiară şi/sau capacitatea tehnică şi profesională, autoritatea contractantă va solicita ofertantului/candidatului ca prin actul încheiat cu terţul/terţii susţinător(i) să garanteze materializarea aspectelor ce fac obiectul respectivului angajament ferm. Prevederile contractuale dintre autoritatea contractantă şi contractantul principal vor asigura că autoritatea contractantă poate aplica această obligaţie.

(2) Autoritatea contractantă va trebui, de asemenea, să includă în contract clauze specifice care să permită autorităţii contractante să urmărească orice pretenţie la daune pe care contractantul ar putea să o aibă împotriva terţului/terţilor susţinător/susţinători pentru nerespectarea obligaţiilor asumate prin angajamentul ferm, cum ar fi, dar fără a se limita la, printr-o cesiune a drepturilor contractantului către autoritatea contractantă, cu titlu de garanţie.

#M2

ART. 51

(1) În situaţia în care autoritatea contractantă solicită în cadrul criteriilor referitoare la capacitatea de exercitare a activităţii profesionale şi/sau cerinţelor de executare a contractului anumite autorizaţii specifice, cerinţa se consideră îndeplinită în cazul operatorilor economici ce participă în comun la procedura de atribuire, dacă aceştia demonstrează că dispun de respectivele resurse autorizate şi/sau că unul dintre membrii asocierii deţine autorizaţia solicitată, după caz, cu condiţia ca respectivul membru să execute partea din contract pentru care este solicitată autorizaţia respectivă.

(2) În cazul în care ofertantul/candidatul sau operatorii economici care participă în comun la procedura de atribuire subcontractează o parte din contractul de achiziţie publică, cerinţa prevăzută la alin. (1) se consideră îndeplinită dacă subcontractantul nominalizat deţine autorizaţia solicitată prin documentaţia de atribuire, cu condiţia ca acesta să execute partea din contract pentru care este solicitată autorizaţia respectivă.

4. DECIZIE Nr. 114/2016 din 14 iunie 2016

privind stabilirea tarifelor de utilizare a Sistemului Electronic de Achiziţii Publice (SEAP)

Text în vigoare începând cu data de 11 iulie 2016

REALIZATOR: COMPANIA DE INFORMATICĂ NEAMŢ

Text actualizat prin produsul informatic legislativ LEX EXPERT în baza actelor normative modificatoare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 11 iulie 2016.

Act de bază

#B: Decizia preşedintelui Agenţiei pentru Agenda Digitală a României nr. 114/2016

Acte modificatoare

#M1: Rectificarea publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 519 din 11 iulie 2016

În baza prevederilor art. 8, art. 10 alin. (1) lit. a) şi b) şi alin. (2) - (5) din Hotărârea Guvernului nr. 1.132/2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei pentru Agenda Digitală a României, precum şi de modificare a Hotărârii Guvernului nr. 548/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului pentru Societatea Informaţională,

în temeiul Ordinului ministrului comunicaţiilor şi pentru societatea informaţională nr. 47/2014*) privind aprobarea structurii organizatorice a Agenţiei pentru Agenda Digitală a României, a Statului de funcţii şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare, cu modificările ulterioare,

preşedintele Agenţiei pentru Agenda Digitală a României emite prezenta decizie.

*) Ordinul ministrului comunicaţiilor şi pentru societatea informaţională nr. 47/2014 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

ART. 1

Cuantumul tarifului de participare datorat de un operator economic pentru participarea la o procedură de atribuire aplicată integral prin utilizarea mijloacelor electronice sau la o licitaţie electronică ca fază finală a unei proceduri de atribuire care nu s-a organizat integral prin mijloace electronice este de 40,00 lei.

ART. 2

La cuantumul tarifului de participare se adaugă taxa pe valoarea adăugată, potrivit legii.

ART. 3

Tariful de participare se achită în avans, operatorul economic neavând dreptul de a participa la procedurile de atribuire aplicate prin utilizarea mijloacelor electronice în cazul în care nu plăteşte acest tarif.

ART. 4*)

Operatorul Sistemului Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) acordă lunar oricărui operator economic înregistrat în sistemul informatic posibilitatea de a participa, în mod gratuit, la o singură procedură de atribuire aplicată integral prin utilizarea mijloacelor electronice şi/sau la licitaţiile electronice ca faze finale a unor proceduri de atribuire care nu s-au organizat integral prin mijloace electronice.

#CIN

*) Art. 4 a fost corectat conform Rectificării publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 519 din 11 iulie 2016 (#M1).

ART. 5

Cuantumul tarifului de participare pentru publicarea în catalog a unui produs, serviciu sau lucrare pentru o perioadă de 2 ani este de 2,00 lei.

ART. 6

La cuantumul tarifului de participare pentru publicarea în catalog se adaugă taxa pe valoarea adăugată, potrivit legii.

ART. 7

Tariful de participare pentru publicarea în catalog a unui produs, serviciu sau lucrare pentru o perioadă de 2 ani se achită în avans, operatorul economic neavând dreptul de a publica în catalog în cazul în care nu plăteşte acest tarif.

ART. 8

La înregistrarea în SEAP orice operator economic are dreptul de a publica în catalog produse, servicii sau lucrări, în mod gratuit, în limita unei poziţii de catalog pentru o perioadă de 1 an.

ART. 9

Operatorul economic care nu utilizează gratuităţile menţionate la art. 4 şi 8 în perioadele de timp prevăzute pierde dreptul de a le utiliza ulterior expirării acestor perioade.

ART. 10

Plata tarifelor prevăzute la art. 1 şi 5 se poate efectua:

a) în numerar la casieria sediului Agenţiei pentru Agenda Digitală a României (AADR) din Strada Italiană nr. 22, sectorul 2, Bucureşti;

b) în contul IBAN nr. RO65TREZ70220F330800XXXX, în lei, deschis la Trezoreria Statului Sector 2 Bucureşti, beneficiar AADR, cod de înregistrare fiscală RO32722680.

ART. 11*)

Operatorul SEAP va permite participarea operatorilor economici la procedurile de atribuire organizate prin mijloace electronice şi publicarea în catalog a produselor, serviciilor sau lucrărilor în termen de două zile, cu excepţia zilelor nelucrătoare, de la creditarea contului AADR cu sumele aferente plăţilor, dovada plăţii fiind însoţită de formularul "Cerere atribuire participări preplătite" - anexa nr. 1 şi/sau de formularul "Cerere atribuire poziţii de catalog preplătite" - anexa nr. 2.

#CIN

*) Art. 11 a fost corectat conform Rectificării publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 519 din 11 iulie 2016 (#M1).

ART. 12

Prin prezenta decizie se aprobă modelul de Cerere atribuire participări preplătite la procedurile de atribuire organizate prin utilizarea mijloacelor electronice şi modelul de Cerere atribuire poziţii de catalog preplătite pentru publicarea de produse, servicii sau lucrări, prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, care fac parte integrantă din prezenta decizie.

ART. 13

Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

ANEXA 1 *1)

*1) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

____________________

| PO | SEAP | 4 | F1 |

|____|______|___|____|

CERERE ATRIBUIRE PARTICIPĂRI PREPLĂTITE

Către: Agenţia pentru Agenda Digitală a României

În atenţia: Biroul Facturare

Operatorul economic ......................................................... cu sediul social/domiciliul în localitatea .................................... strada .......................... nr. ..... bl. ..... sc. ..... et. ..... ap. ...... sector ................... cod poştal ................ judeţul .......................... ţara ............................. cod de înregistrare fiscală (C.I.F.) ................................. (specificaţi dacă începe cu RO), nr. de înregistrare la ORC/Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor/Registrul societăţilor agricole .........................................., cont bancar ........................... deschis la banca ..................................................., posesor al unui certificat digital valid, solicit prin prezenta activarea unui număr de ................... participări la procedurile de atribuire organizate de către autorităţile contractante prin utilizarea mijloacelor electronice.

Plata a fost făcută cu O.P. nr. .......... din data .................. în sumă de ...................

Plata se va face la casieria AADR prin chitanţă prezentând acest formular completat.

Bifaţi căsuţa corespunzătoare modalităţii de plată. Dacă se alege varianta de plată prin virament se vor completa şi datele referitoare la plata respectivă.

Reprezentant legal

DATA

Nume, prenume

..................................

Semnătură

..................................

Ştampilă

..................................

______________________________________________________________________________

*) SE COMPLETEAZĂ DE CĂTRE AADR

____________________________________________________________________________

| Biroul Facturare |

|____________________________________________________________________________|

| | |

| S-a achitat cu ................ nr. ...... | Factura nr. ............. din |

| din data ............. semnătura ......... | data .................. |

|____________________________________________|_______________________________|

Notă: Formularul cererii este valabil doar în formatul pus la dispoziţie de către AADR şi se va încadra într-o singură pagină completând câmpurile puse la dispoziţie. Dacă plata se face la sediul AADR se foloseşte acelaşi formular. Toate câmpurile sunt obligatorii. Vă rugăm să nu aduceţi modificări textului.

Datele dumneavoastră personale sunt prelucrate de către AADR, potrivit notificării nr. 9794, în conformitate cu Legea nr. 677/2001, în scopul implementării şi operării sistemelor informatice şi de comunicaţii ce furnizează servicii destinate guvernării prin mijloace electronice. Vă puteţi exercita drepturile de acces, de intervenţie şi de opoziţie în condiţiile Legii nr. 677/2001, printr-o cerere scrisă, semnată şi datată, trimisă pe adresa AADR.