Raportul de monitorizare (2005 Comprehensive Monitoring Report), Comisia Europeană, 25 octombrie 2005 (extras)

Capitolul 28: Controlul financiar

Acquis-ul la acest capitol constă, în cea mai mare parte, în principii de control financiar public intern, acceptate internaţional, care sunt conforme cu principiile europene, principii necesar a fi transpuse în sistemele de control şi audit din întregul sistem public. În mod particular, acquis-ul necesita existenţa unor sisteme de management financiar şi control transparente şi eficace; sisteme de audit funcţionale şi independente; unităţi centrale de armonizare pentru aceste două domenii, responsabile pentru coordonarea şi armonizarea metodologiilor; un auditor extern al sistemelor de control financiar intern din sectorul public (Supreme Audit Institution – instituţia suprema de audit); un mecanism de control adecvat pentru fondurile primite de la Uniunea Europeană; capacitatea administrativă pentru a oferi o protecţie eficace şi echivalentă intereselor financiare ale Uniunii Europene.

România a actualizat strategia dezvoltării controlului financiar public intern în România (Policy Paper) în luna iulie a anului 2005, pentru a lua în considerare noile dezvoltări ale sistemului de control financiar public intern din Uniunea Europeană. În luna decembrie a anului 2004, Ministerul Finanţelor Publice a infiinţat o unitate centrală de armonizare pentru sistemele de management financiar şi control, în plus faţă de cea, deja funcţională, pentru auditul public intern. Au fost infiinţate, de asemenea, un grup de lucru şi un comitet de coordonare pentru dezvoltarea managementului financiar şi controlului public, pentru a face ca unitatea centrală de armonizare să fie operaţională în întregime. Standardele de control intern au fost adoptate şi distribuite în luna iulie a anului 2005. Descentralizarea controlului financiar ex-ante, de la controlul financiar centralizat la ordonatorii de credite, urmareşte calendarul propus. Începând cu anul 2004, a fost instruit un numar mare de auditori şi de controlori financiari, dar pregătirea este încă insuficientă, şi, încă, este necesar să fie implementate planuri de pregătire.

În domeniul auditului extern, proiectul de lege organică a Curţii de Conturi, care ar trebui să reflecte amendamentele aduse, în luna octombrie a anului 2003, Constituţiei, trebuie încă adoptat, incluzând o referire la independenţa financiară a Curţii de Conturi.

În ceea ce priveşte controlul asupra cheltuielilor pentru acţiunile structurale, manualele pentru auditul intern al programelor Phare, ISPA şi SAPARD, trebuie, încă, îmbunătăţite. Prin Ordonanţa Guvernului din luna martie a anului 2005 a fost înfiinţat un corp independent, asociat Curţii de Conturi din România. Acest corp va certifica controlul şi va efectua funcţia de audit extern pentru fondurile ISPA şi SAPARD şi pentru viitoarele fonduri structurale. Atribuţiile specifice, sarcinile şi organizarea acestui corp sunt, încă, în stadiu de elaborare. Capacitatea sa administrativă trebuie întărită, şi personalul pe care îl are în prezent, în numar de 18 angajaţi, ar trebui să fie pregătit în ceea ce priveşte certificarea şi auditarea fondurilor ISPA şi a fondurilor structurale.

Progresul făcut de către agenţiile de implementare din România nu a fost suficient, dată fiind creşterea nivelurilor programate ale susţinerii Uniunii Europene, începând cu anul 2004. Lipsa creşterii corespunzătoare în ceea ce priveşte capacitatea de management şi control a împiedicat România să ofere gradul de asigurare necesar pentru sistemele autoritătilor descentralizate. România trebuie să întărească, în mod considerabil, ca şi să urgenteze, măsurile pentru a respecta programul privitor la acoperirea lipsurilor şi evaluarea conformităţii pentru Sistemul de Implementare Descentralizat Extins (Extended Descentralised Implementation System – EDIS) până la sfârşitul lunii decembrie a anului 2005, pentru a putea permite serviciilor Comisiei să exercite o auditare de verificare, în prima jumătate a anului 2006. Acest fapt va oferi posibilitatea României de a avea acreditarea, pentru programul Phare, în trimestrul al III-lea al anului 2005.

În ceea ce priveşte protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene, planul strategic naţional de acţiune împotriva fraudei, care include şi protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene, trebuie să fie implementat în întregime. În ceea ce priveşte capacitatea administrativă, au fost adoptate recent trei texte, referitoare la organizarea şi functionarea unui departament specializat, în coordonarea Primului-Ministru, ca o instituţie de contact cu agenţia antifrauda a Uniunii Europene, OLAF; reglementarea controlului şi recuperarea fondurilor Uniunii Europene şi a celor naţionale de cofinanţare, utilizate în mod neadecvat; regulamente de implementare. Puterile serviciului de coordonare antifrauda, în privinţa investigaţiilor, au fost crescute, şi acum îi oferă posibilitatea de a dezvolta activitaţi de culegere de informaţii. A fost semnat, cu OLAF, un acord de cooperare administrativă, care a devenit operaţional în luna octombrie a anului 2004; în România, serviciul de coordonare antifraudă a încheiat protocoale cu Parchetul National Anticorupţie şi cu Garda Financiară. Departamentul de luptă împotriva fraudei se concentrează, în momentul de faţă, asupra investigaţiilor în legătură cu cazuri de frauda privind fonduri ale Uniunii Europene. Cooperarea cu OLAF a devenit foarte satisfăcătoare.

Concluzii

România trebuie să crească eforturile în domeniul controlului financiar. Întreaga capacitate operaţională totală ar trebui să fie, în mod considerabil, întărită, pentru a se asigura un management corect şi eficace al fondurilor comunitare. Dezvoltarea şi armonizarea acestor sisteme publice şi a sistemului de audit extern trebuie încheiate. România trebuie să accelereze acreditarea pentru Sistemul de Implementare Descentralizat Extins pentru Phare si ISPA, aceasta fiind o chestiune urgenta, printr-o creştere semnificativă a capacităţii de management şi control. Sunt necesare eforturi substanţiale pentru a garanta protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene şi pentru a creşte, în mod semnificativ, capacitatea de management şi control. Deşi s-au înregistrat progrese, coordonarea şi legislaţia ar trebui îmbunătăţite, dându-se prioritate investigaţiilor administrative antifrauda efective şi a urmăririi judiciare, ca o consecinţa a acestor investigaţii antifrauda. Rolul şi competenţele serviciului de coordonare antifrauda, în cadrul instituţional national, trebuie să fie dezvoltate în continuare, şi independenţa sa ar trebui să fie garantată.

Traducere: Cristian Panea, consilier, Unitatea centrală de armonizare a sistemelor de management financiar şi control, 26.X.2005

Verificare: Niculina Matei, şef serviciu, Unitatea centrală de armonizare a sistemelor de management financiar şi control, 26.X.2005