15.07.2004- Proiect -
GUVERNUL ROMÂNIEI
ORDONANŢĂ
pentru modificarea şi completarea Legii
contabilităţii nr. 82/1991, republicată în anul 2002
În
temeiul prevederilor art. 108 din Constituţia României şi ale art. 1
pct. I. 5 din Legea nr. 291/2004 privind abilitarea Guvernului de a emite
ordonanţe,
Guvernul
României adoptă prezenta ordonanţă:
Art. I. – Legea
contabilităţii nr. 82/1991, republicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 629/26 august 2002, se modifică şi se
completează după cum urmează:
CAPITOLUL I
1. La articolul 1, după alineatul (2) se
introduce alineatul (21), cu
următorul cuprins:
“(21) Prevederile prezentei legi se aplică şi
subunităţilor fără personalitate juridică, cu sediul
în străinătate, ce aparţin persoanelor prevăzute la alin. (1) şi (2), cu sediul sau domiciliul în
România, cât şi sediilor permanente din România ce aparţin unor
persoane juridice cu sediul sau domiciliul în străinătate.”
2. La
articolului 4, după alineatul (1) al articolului 4 se introduce alineatul
(1ą), cu următorul cuprins:
„(1ą) Ministerul
Finanţelor Publice elaborează şi emite norme privind
evidenţa contabilă în partidă simplă pentru persoanele
fizice şi asociaţiile fără personalitate juridică ale
acestora, care au calitatea de contribuabil în conformitate cu prevederile
legale, precum şi pentru reprezentanţe.”
3.
Alineatul (2) al articolului 5 va avea următorul cuprins:
„(2) Categoriile de persoane juridice care pot ţine
contabilitatea în partidă simplă se stabilesc prin ordin al
ministrului finanţelor publice.”
4. La
articolului 5, după alineatul (2) se introduce alineatul (2ą), cu
următorul cuprins:
„(2ą) Ministerul
Finanţelor Publice poate aproba pentru anumite categorii de persoane
juridice fără scop patrimonial excepţii de la obligaţia de
a întocmi şi depune situaţii financiare anuale.”
5. La
articolul 6, după alineatul (2) se introduc alineatele ( 21) , (22), (23) ,
(24), cu următorul cuprins:
„(21) Documentele justificative trebuie
să conţină cel puţin următoarele informaţii:
1) denumirea documentului;
2) numărul şi data întocmirii
documentului;
3) descrierea operaţiunii economico –
financiare, iar atunci când este necesar, precizarea temeiului legal al
efectuării acesteia;
4) elementele
operaţiunii (cantitate, preţ şi valoare totală);
5) numele părţilor participante la
operaţiune;
6) adresele sediilor sau locurilor de
rezidenţă ale părţilor participante la operaţiune;
7) semnătura(urile) certificând
operaţiunea, furnizată de persoana reprezentând unitatea care
înregistrează operaţiunea în contabilitatea acesteia.
(22) O înregistrare contabilă trebuie să
conţină următoarele informaţii:
1) data operaţiunii;
2) numărul înregistrării;
3) conturile debitate şi creditate şi
sumele corespunzătoare;
4) o scurtă descriere a operaţiunii.
(2ł)
Cerinţele prevăzute la alin. (21) pct. 6) – 8) nu se
aplică documentelor justificative dacă informaţiile specificate
în aceste clauze au fost înregistrate într-un document de sinteză,
respectiv jurnal, situaţie şi alte documente similare, întocmit pe
baza documentelor justificative
corespondente.
(24)
Înregistrările de ajustare făcute înainte de întocmirea
situaţiilor financiare trebuie susţinute de documente de ajustare a
înregistrărilor. În documentul de ajustare a înregistrărilor,
informaţiile cerute la alin. (21) pct. 5) şi 6) se
înlocuiesc cu numele persoanei care a întocmit documentul justificativ de
ajustare. Documentul de ajustare stă la baza întocmirii notei de contabilitate.”
6. Articolul 7 se abrogă.
7. Alineatul
(3) al articolului 8 va avea următorul cuprins:
„ (3) Rezultatul inventarierii se înregistrează
în contabilitate potrivit reglementărilor contabile aplicabile.”
8. Alineatul (3) al
articolului 9 se abrogă.
9.
Alineatul (1) al articolului 10 va avea
următorul cuprins:
„(1) Documentele oficiale de prezentare a situaţiei
economico-financiare a persoanelor prevăzute la art. 1 sunt
situaţiile financiare anuale, care trebuie să ofere o imagine
fidelă a poziţiei financiare, performanţei economice şi a
celorlalte informaţii referitoare la activitatea
desfăşurată.”
10. Alineatul (3) al articolului 10 va avea următorul cuprins:
“(3) Societăţile comerciale de grup vor întocmi şi vor prezenta şi situaţii financiare anuale consolidate, în conformitate cu reglementările contabile aplicabile grupurilor de societăţi.”
11. După articolul
13 se introduc articolele 13ą şi 13˛, cu următorul cuprins:
“Art. 13ą - Înregistrarea în contabilitate a
elementelor de activ se face la costul de achiziţie, de producţie sau
la valoarea justă pentru alte intrări decât cele prin achiziţie
sau producţie, după caz.”
“Art. 13˛ - Creanţele şi datoriile se
înregistrează în contabilitate la valoarea lor nominală.”
12. Alineatele (1), (3)
şi (4) ale articolului 18 vor avea următorul cuprins:
„Art. 18. – (1) În contabilitate, profitul sau pierderea se stabileşte cumulat de la începutul anului.
(3)
Repartizarea profitului se înregistrează în contabilitate pe
destinaţii, în conformitate cu prevederile legale.
(4) Pierderea contabilă se acoperă din profitul
exerciţiului financiar şi cel reportat, din rezerve şi capital
social , potrivit hotărârii
adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor.”
13. Articolul 21 va avea următorul
cuprins:
„Art. 21. - Pentru verificarea înregistrării
corecte în contabilitate a operaţiunilor efectuate, se întocmeşte balanţa de
verificare.”
14. Articolul 22 se abrogă.
15. După articolul 23 se introduc
articolele 23ą, 23˛, 23ł şi 234, cu următorul cuprins:
“Art. 23ą - (1) Cerinţele privind utilizarea
documentelor electronice, inclusiv autenticitatea şi relevanţa
trebuie guvernate de Legea privind semnătura electronică. Pentru
înregistrarea în contabilitate a documentelor electronice sunt acceptate doar
documentele executate cu semnătură electronică cu condiţia ca ele să
îndeplinească cerinţele acestei legi şi dacă validitatea
certificatului emis de serviciul de certificare al emitentului poate fi
controlată în perioada specificată.
(2) Când un document
contabil de înregistrare în contabilitate este generat printr-un procedeu
tehnic sau optic, sunt necesare
următoarele:
a) tipărirea documentelor cât mai repede posibil, în scopul vizualizării datelor;
b) stabilirea listei
codurilor, în scopul identificării clare a datelor.”
„Art. 23˛. - (1)
Jurnalele şi registrele de contabilitate ale unei unităţi
trebuie să permită reflectarea înregistrării operaţiunilor
în ordine cronologică (jurnal) şi după cont (carte mare).
(2) Jurnalele şi registrele de contabilitate
trebuie întocmite şi păstrate:
- ca documente scrise de mână sau
tipărite; sau
- pe suport magnetic, care dă posibilitatea
tipăririi, dacă autenticitatea informaţiei este asigurată.”
„Art. 23ł. - (1) Informaţiile şi
înregistrările în documentele contabile primare şi de sinteză nu
trebuie şterse sau corectate
fără documente de ajustare. O înregistrare contabilă
incorectă trebuie corectată printr-o înregistrare de ajustare care
conţine o referinţă la numărul înregistrării
corectate. Dacă o corecţie nu este susţinută de un document
justificativ, trebuie întocmit un
document de ajustare, explicând corecţia.
(2) În plus faţă de informaţiile
cerute de art. 6 alin (2ą) un document
de ajustare trebuie să stabilească conţinutul corecţiei.
Documentul sursă original şi înregistrarea originală trebuie
completate de o referinţă la documentul şi înregistrarea de
corecţie.”
„Art. 234. - O unitate trebuie să-şi
stabilească politicile şi procedurile contabile care
reglementează întocmirea documentelor şi înregistrarea operatiunilor,
inventarierea fizică a activelor, a datoriilor, întocmirea şi păstrarea
documentelor justificative şi contabile, ţinerea jurnalelor şi
registrelor de contabilitate, planul de conturi, utilizarea codurilor şi
abrevierilor, criteriile utilizate pentru clasificarea activelor imobilizate
şi curente, utilizarea soft-urilor contabile şi procedurile pentru
întocmirea situaţiilor financiare.”
16. Articolul 24 va avea următorul cuprins:
„Art. 24. – (1) Registrele de contabilitate
obligatorii, documentele justificative care stau la baza înregistrărilor
în contabilitatea financiară, jurnalele, contractele, situaţiile
financiare şi alte documente care sunt necesare pentru reconstituirea
operaţiunii, în timpul auditului sau altei forme de verificare, precum
şi documentele care confirmă drepturile şi obligaţiile pe
termen lung se păstrează în
arhiva persoanelor prevăzute la art. 1 timp de 10 ani, cu începere de la
data încheierii exerciţiului în cursul căruia au fost întocmite, cu
excepţia statelor de salarii şi a situaţiilor financiare anuale,
care se păstrează timp de 50 de ani.
(2) Regulile şi procedurile contabile se
păstrează timp de 10 ani de la data adoptării sau
modificării lor.
(3) Schimbarea modului de organizare a
unităţii (inclusiv încetarea activităţii fără a
avea succesor) în timpul perioadei de păstrare a documentelor, nu
exonerează de această obligaţie, prin urmare trebuie luate
măsuri de păstrare a documentelor.
(4) În caz de încetare a activităţii
unităţii, documentele se
predau la arhivele statului în conformitate cu dispoziţiile legale
privind Fondul Arhivistic Naţional al României, dacă legea nu dispune
altfel.
(5) Documentele pot
fi păstrate în format electronic dacă programul utilizat permite
regăsirea tuturor informaţiilor conţinute în documentul
iniţial într-o formă perfect lizibilă, dacă este
exclusă posibilitatea manipulării sau falsificării datelor
stocate în formulare şi dacă sunt satisfăcute cerinţele
prevăzute de art. 6 alin. (2ą).
(6) Arhivarea documentelor justificative şi
contabile se face, de asemenea, în conformitate cu prevederile legale şi
cu respectarea următoarelor reguli generale:
- documentele se grupează în dosare,
numerotate, şnuruite şi parafate;
- gruparea documentelor în dosare se face
cronologic şi sistematic, în cadrul fiecărui exerciţiu financiar
la care se referă acestea. În cazul fuziunii sau al lichidării
societăţii, documentele aferente acestei perioade se arhivează
separat;
- dosarele conţinând documente contabile se
păstrează în spaţii amenajate în acest scop, asigurate împotriva
degradării, distrugerii sau sustragerii, dotate cu mijloace de prevenire a
incendiilor;
- evidenţa documentelor la arhivă se
ţine cu ajutorul unui registru de evidenţă curentă, în
care sunt ţinute evidenţele
dosarelor şi documentelor contabile intrate în arhivă, precum şi
mişcarea acestora în decursul timpului.
(7) Eliminarea din arhivă a documentelor al
căror termen legal de păstrare a expirat se face de către o
comisie sub conducerea administratorului sau ordonatorului de credite,
după caz, cu acest prilej întocmindu-se un proces-verbal şi
operându-se scăderea documentelor eliminate din registrul de
evidenţă curentă al arhivei.”
17. Articolul 25 va avea următorul cuprins:
„Art. 25. – (1) În caz de pierdere, sustragere sau
distrugere a unor documente contabile, se vor lua măsuri de reconstituire
a acestora în termen de maximum 30 de zile de la constatare.
(2) Orice
persoană care constată pierderea, sustragerea sau distrugerea unor documente justificative sau contabile
are obligaţia să încunoştinţeze, în scris, în termen de 24
de ore de la constatare, conducătorul unităţii sau altă
persoană care are obligaţia gestionării patrimoniului.
În termen de cel mult 5 zile de la primirea
comunicării se va încheia un proces-verbal care va cuprinde:
- datele de identificare a documentului
dispărut;
- numele şi prenumele persoanei responsabile cu păstrarea documentului;
- data şi împrejurările în care s-a
constatat lipsa documentului respectiv.
Procesul-verbal se semnează de către:
- conducătorul unităţii;
- conducătorul compartimentului
financiar-contabil sau persoana
împuternicită să îndeplinească această funcţie;
- persoana responsabilă cu păstrarea
documentului şi
- şeful ierarhic al persoanei responsabile cu
păstrarea documentului, după caz.
Persoana responsabilă este obligată ca,
odată cu semnarea procesului-verbal, să dea o declaraţie
scrisă asupra împrejurărilor în care a dispărut documentul
respectiv.
Când dispariţia documentelor se
datorează însuşi conducătorului untităţii,
măsurile prevăzute de prezentele norme se iau de către
ceilalţi membri ai consiliului de administraţie, după caz.
(3) Ori de câte ori pierderea, sustragerea sau
distrugerea documentelor constituie infracţiune, se
încunoştinţează imediat organele de urmărire penală.
(4) Reconstituirea documentelor se face pe baza
unui „dosar de reconstituire“, întocmit separat pentru fiecare caz.
Dosarul de reconstituire trebuie să
conţină toate lucrările
efectuate în legătură cu constatarea şi reconstituirea
documentului dispărut, şi anume:
- sesizarea scrisă a persoanei care a
constatat dispariţia documentului;
- procesul-verbal de constatare a pierderii,
sustragerii sau distrugerii şi declaraţia persoanei responsabile cu
păstrarea documentului respectiv;
- dovada sesizării organelor de urmărire
penală sau dovada sancţionării disciplinare a persoanei
vinovate, după caz;
- dispoziţia scrisă a
conducătorului unităţii pentru reconstituirea documentului;
- o copie a documentului reconstituit.
(5) În cazul în care documentul dispărut a
fost emis de o altă unitate, reconstituirea se va face de unitatea emitentă,
prin emiterea unei copii de pe documentul existent la aceasta, la cererea
scrisă a conducătorului unităţii solicitatoare. În acest
caz, unitatea emitentă va trimite unităţii solicitatoare, în termen de cel mult 10 zile de la primirea
cererii, documentul reconstituit.
(6) Documentele reconstituite vor purta în mod
obligatoriu şi vizibil menţiunea „RECONSTITUIT“, cu specificarea
numărului şi datei dispoziţiei pe baza căreia s-a
făcut reconstituirea, şi vor constitui baza legală pentru
efectuarea înregistrărilor în contabilitate.
Nu se pot reconstitui documentele de cheltuieli
nenominale (bonuri, bilete de călătorie nenominale etc.) pierdute,
sustrase sau distruse înainte de a fi înregistrate în contabilitate. În acest
caz, vinovaţii de pierderea, sustragerea sau distrugerea documentelor
suportă paguba, sumele respective recuperându-se potrivit prevederilor
legale.
(7) Găsirea ulterioară a documentelor
originale, care au fost reconstituite, nu anulează sancţiunile
disciplinare sau penale, însă poate constitui motiv de revizuire a acestor
sancţiuni, în condiţiile legii.
Pentru pagubele generate de pierderea, sustragerea
sau distrugerea documentelor se stabilesc răspunderi materiale, care
cuprind şi eventualele cheltuieli ocazionate de reconstituirea şi găsirea
acestora.
În cazul găsirii ulterioare a originalului,
documentul reconstituit se anulează pe baza unui proces-verbal,
împreună cu care se
ataşează la dosarul de reconstituire.
18. După titlul capitolului IV se introduce
articolul 25ą, cu următorul cuprins:
„Art. 25ą. – (1) Exerciţiul financiar
reprezintă perioada pentru care trebuie întocmite situaţiile
financiare anuale şi, de regulă, coincide cu anul calendaristic.
(2) Exerciţiul financiar poate fi diferit de
anul calendaristic:
a) pentru sucursale cu sediul în Romania ce aparţin
unei persoane juridice străine, dacă exerciţiul financiar
diferă şi pentru societatea de origine;
b) pentru filialele consolidate ale
societăţii mamă – cu excepţia instituţiilor de credit,
societăţilor financiare şi societăţilor de asigurare –
precum şi pentru filialele filialelor dacă exercitiul financiar
diferă pentru societatea mamă.
(3) Durata exerciţiului financiar este de 12
luni.
(4) Exerciţiul financiar al
unităţilor nou înfiinţate începe la data înfiinţării (data
înregistrării la instituţiile abilitate).
(5) Exerciţiul financiar poate fi mai mic de
12 luni când are loc trecerea de la anul calendaristic la un exerciţiu
financiar care diferă de anul calendaristic.
(6) Exerciţiul financiar al unei
societăţi care se reorganizează( fuziune, divizare) începe la
data bilanţului exerciţiului financiar anterior şi se încheie
când reorganizarea este înregistrată la Oficiul registrului
comerţului.
Exerciţiul financiar al unei
societăţi înfiinţate prin reorganizare începe când reorganizarea
este înregistrată la Oficiul registrului comerţului.
(7) Exerciţiul financiar al unei
societăţi care se lichidează sau se dizolvă începe la data bilanţului exerciţiului
financiar anterior şi se încheie în ziua precedentă datei când începe
lichidarea sau procedura de dizolvare.
Perioada de lichidare este considerată un
exerciţiu financiar indiferent de durata sa.
(8) În general perioada dizolvării voluntare
este un exerciţiu financiar. Dacă procedura nu este finalizată
în cadrul celor 12 luni calendaristice, lungimea exerciţiului financiar în
condiţiile procedurii de dizolvare este de 12 luni, în timp ce ultimul exerciţiu financiar poate fi mai
mic de 12 luni calendaristice.
(9) Situaţiile financiare anuale consolidate
ale unei societăţi mamă se întocmesc pentru exerciţiul
financiar acoperit de situaţiile financiare anuale ale
societăţii mamă. Dacă exerciţiul financiar al
filialelor diferă de exerciţiul financiar acoperit de situaţiile
financiare anuale ale societăţii mamă, exerciţiul financiar
al situaţiilor financiare consolidate poate fi acelaşi ca cel al
societăţii celei mai importante sau majorităţii
societăţilor consolidate.
(10)
Exerciţiul financiar pentru stat şi instituţiile publice
este anul bugetar.”
19. Articolul 26 va avea următorul cuprins:
“Art. 26.-(1) Persoanele prevăzute la art. 1 au obligaţia să întocmească
situaţii financiare anuale, inclusiv în situaţia fuziunii,
divizării sau încetării activităţii acestora, în
condiţiile legii.
(2) Ministerul Finanţelor Publice poate stabili
întocmirea şi depunerea situaţiilor financiare şi la alte
perioade decât anual, în cadrul exerciţiului financiar.
(3) Pentru persoanele juridice care aplică
reglementări contabile conforme cu
Standardele Internaţionale de Raportare Financiară
situaţiile financiare anuale se compun din bilanţ, cont de profit
şi pierdere, situaţia modificărilor capitalului propriu,
situaţia fluxurilor de trezorerie, politici contabile şi note
explicative.
(4) Persoanele juridice care nu îndeplinesc criteriile stabilite
pentru aplicarea reglementărilor
prevăzute la alin. (3), aplică reglementări contabile
conforme cu directivele europene şi întocmesc situaţii financiare
anuale, care se compun din bilanţ, cont de profit şi pierdere,
politici contabile şi note explicative.
(5) Criteriile menţionate la alin. (4) şi
categoriile de persoane care aplică reglementările prevăzute la
alin. (3) şi (4) se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor
publice.
(6) Pentru
persoanele juridice fără scop patrimonial situaţiile financiare anuale se compun din bilanţ, contul rezultatului exerciţiului, politici
contabile şi note explicative.
(7) Situaţiile financiare anuale sunt însoţite
de raportul administratorilor.
(8) Instituţiile publice întocmesc situaţii
financiare trimestriale şi anuale, care se compun din bilanţ, cont de
execuţie bugetară şi anexe.”
20. După articolul 26 se introduc articolele
261- 2612 cu
următorul cuprins:
„Art. 261. – O societate mamă
trebuie să întocmească atât
raport anual pentru propria activitate cât şi raport anual
consolidat.”
„Art. 262. – Raportul anual cuprinde
situaţiile financiare anuale, raportul administratorilor, raportul de
audit sau raportul comisiei de cenzori, după caz, şi propunerea de
distribuire a profitului sau de acoperire a pierderii contabile.”
„Art. 263. –Persoanele
prevăzute la art.1 trebuie să asigure comparabilitatea
situaţiilor financiare anuale pentru exerciţii financiare
consecutive, din punct de vedere al structurii şi conţinutului
bilanţului şi contului de profit şi pierdere, precum şi
consecvenţa principiilor şi procedurilor de evaluare a elementelor
bilanţiere.”
„Art. 264. – La întocmirea
situaţiilor financiare anuale trebuie respectate următoarele
principii de bază :
a) Principiul
continuităţii activităţii. Acesta presupune că
unitatea îşi continuă în mod normal funcţionarea într-un viitor
previzibil, fără a intra în imposibilitatea continuării
activităţii sau fără reducerea semnificativă a acesteia.
Dacă administratorii au luat cunoştinţă de unele elemente
de nesiguranţă legate de anumite evenimente care pot duce la
incapacitatea acesteia de a-şi continua activitatea, aceste elemente
trebuie prezentate în notele explicative la situaţiile financiare anuale.
În cazul în care situaţiile financiare nu sunt întocmite pe baza
principiului continuităţii, această informaţie trebuie
prezentată împreună cu explicaţii privind modul de întocmire a
raportării financiare respective şi motivele care au stat la baza
deciziei conform căreia unitatea nu îşi mai poate continua
activitatea.
b) Principiul permanenţei metodelor. Acesta
presupune continuitatea aplicării aceloraşi reguli şi norme
privind evaluarea, înregistrarea în contabilitate şi prezentarea
elementelor de bilanţ şi a rezultatelor, asigurând comparabilitatea
în timp a informaţiilor contabile.
Modificările politicii contabile sunt permise doar
dacă sunt cerute de lege, de un standard contabil sau au ca rezultat
informaţii mai relevante sau mai credibile referitoare la
operaţiunile unităţii.
Modificările politicilor contabile trebuie
menţionate în notele explicative la situaţiile financiare anuale, pentru ca utilizatorii să poată
aprecia: dacă noua politică contabilă a fost aleasă în mod
adecvat; efectul modificării asupra rezultatelor raportate ale perioadei
şi tendinţa reală a rezultatelor activităţii
unităţii.
c) Principiul prudenţei. Valoarea
oricărui element trebuie să fie determinată pe baza principiului
prudenţei. În mod special se vor avea în vedere următoarele aspecte:
- se vor
lua în considerare numai profiturile recunoscute până la data încheierii
exerciţiului financiar;
- se va
ţine seama de toate obligaţiile previzibile şi de pierderile
potenţiale care au luat naştere în cursul exerciţiului financiar
încheiat sau pe parcursul unui exerciţiu
financiar anterior, chiar dacă asemenea obligaţii sau pierderi
apar între data încheierii exerciţiului financiar şi data întocmirii
bilanţului;
- se va
ţine seama de toate ajustările de valoare datorate deprecierilor,
indiferent dacă rezultatul exerciţiului financiar este profit sau
pierdere.
d) Principiul independenţei exerciţiului.
Se vor lua în considerare toate veniturile şi cheltuielile
corespunzătoare exerciţiului financiar pentru care se face
raportarea, fără a se ţine seama de data încasării sumelor
sau a efectuării plăţilor.
e) Principiul evaluării separate a elementelor de
activ şi de pasiv. În vederea stabilirii valorii totale
corespunzătoare unei poziţii din bilanţ se va determina separat
valoarea aferentă fiecărui element individual de activ sau de pasiv.
f) Principiul intangibilităţii.
Bilanţul de deschidere al unui exerciţiu financiar trebuie să
corespundă cu bilanţul de închidere a exerciţiului financiar
precedent, cu excepţia corecţiilor impuse de reglementările contabile aplicabile.
g) Principiul necompensării. Valorile
elementelor ce reprezintă active nu pot fi compensate cu valorile
elementelor ce reprezintă pasive, respectiv veniturile cu cheltuielile, cu
excepţia compensărilor între active şi pasive admise de reglementările contabile aplicabile.
h) Principiul prevalenţei economicului asupra
juridicului. Informaţiile prezentate în situaţiile financiare
trebuie să reflecte realitatea economică a evenimentelor şi
operaţiunilor, nu numai forma lor juridică.
i) Principiul pragului de semnificaţie. Orice
element care are o valoare semnificativă trebuie prezentat distinct în
cadrul situaţiilor financiare. Elementele cu valori nesemnificative care
au aceeaşi natură sau cu funcţii similare trebuie însumate,
nefiind necesară prezentarea lor separată.”
„Art. 265. - Situaţiile financiare
anuale vor fi însoţite de o declaraţie scrisă din partea
conducerii societăţii asumându-şi răspunderea pentru
întocmirea situaţiilor financiare anuale şi confirmând că:
a) politicile contabile aplicate la întocmirea
situaţiilor financiare anuale sunt în conformitate cu reglementările
contabile aplicabile;
b) situaţiile financiare anuale oferă o imagine fidelă a poziţiei financiare, performanţei economice;
c) unitatea îşi desfăşoară
activitatea pe baza continuităţii activităţii.”
„Art. 266. – (1) Raportul
administratorilor prezintă o imagine de ansamblu a activităţilor
unităţii, circumstanţele semnificative care au
influenţat poziţia
financiară şi evenimentele semnificative care au avut loc în timpul
exerciţiului financiar prezentat.
(2) Raportul administratorilor stabileşte,
printre altele, proiecte semnificative în domeniul cercetării şi
dezvoltării şi cheltuielile aferente exerciţiului curent şi
celor următoare. Raportul administratorilor prezintă toate
beneficiile primite de membrii conducerii şi ai consiliului de
administraţie de la unitate în timpul exerciţiului financiar, precum
şi garanţiile, datoriile contingente, suma totală a
remuneraţiei plătită angajaţilor şi numărul mediu
de angajaţi în timpul anului. Raportul administratorilor va conţine o
descriere a evenimentelor semnificative care au avut loc în timpul perioadei la
care se referă situaţiile financiare anuale şi care nu sunt
prezentate în situaţiile financiare anuale dar care au sau pot avea un
efect semnificativ asupra performanţei economice pentru următoarele
exerciţii financiare.
(3) Dacă o unitate a achiziţionat sau a
dat ca garanţie propriile sale acţiuni, în raportul administratorilor
se prezintă numărul şi valoarea nominală a acţiunilor
achiziţionate sau date drept garanţie şi transferate în timpul
exerciţiului şi numărul şi valoarea nominală a
acţiunilor achiziţionate sau date drept garanţie şi
deţinute de unitate în timpul exerciţiului, proporţia în
capitalul social pe care o reprezintă, sumele plătite pentru astfel
de acţiuni şi motivele pentru achiziţionarea acţiunilor sau
date ca garanţie.”
„Art. 267. –La sfârşitul
fiecărui exerciţiu financiar, societatea consolidantă
întocmeşte un raport anual aşa cum este specificat la art. 261,
sub forma raportului anual al grupului şi cuprinzând situaţiile
financiare anuale şi raportul administratorilor grupului, la care trebuie
anexat raportul auditorului, în cazul în care auditarea este obligatorie,
şi propune distribuirea profitului.”
„Art. 268. – (1) Obiectivul
situaţiilor financiare anuale ale unui grup este de a oferi o imagine
fidelă a poziţiei financiare, performanţei economice şi a
celorlalte informaţii cerute potrivit reglementărilor contabile
aplicabile.
(2) Situaţiile financiare anuale ale unui
grup cuprind bilanţul consolidat, contul de profit şi pierdere
consolidat, situaţia consolidată a fluxurilor de trezorerie,
situaţia consolidată a modificărilor capitalului propriu,
politici contabile şi notele explicative la situaţiile financiare
anuale consolidate, şi vor fi
făcute publice împreună cu situaţiile financiare anuale
individuale ale societăţii consolidante.”
„Art. 269. – (1) Raportul
administratorilor grupului va oferi o prezentare generală a
activităţilor grupului, circumstanţele care sunt de o importanţă
semnificativă la evaluarea poziţiei financiare şi
activităţilor unităţii consolidante şi a grupului,
evenimente semnificative care au avut loc în timpul exerciţiului financiar
şi dezvoltările viitoare din următorul exerciţiu financiar.
(2) Suplimentar, raportul administratorilor
grupului prezintă:
a) structura grupului şi participarea
directă şi indirectă a unităţii consolidante la
unităţile consolidate;
b) modificările care au avut loc în timpul
exerciţiului financiar sau care se aşteaptă să aibă
loc în cadrul grupului (orice fuziune planificată, divizare, transformare,
achiziţie sau transfer de participare) şi modificări în
domeniile de activitate ale unităţilor care aparţine grupului;
c) evenimente semnificative şi
circumstanţe care au afectat sau care pot afecta poziţia
financiară sau performanţa economică a societăţii
consolidante şi consolidarea grupului în timpul exerciţiului
financiar sau în perioadele care urmează;
d) dacă activităţile de exploatare
ale societăţii consolidante şi unităţile consolidate
au loc pe o bază sezonieră sau dacă activităţile lor
sunt ciclice;
e) modificări ale investiţiilor şi
strategia financiară, sursele de finanţare şi lichiditatea
societăţii consolidante şi a grupului;
f) politica de dividende a grupului;
g) circumstanţele de natură
economică generale sau specifice activităţilor de exploatare
care afectează dezvoltarea economică viitoare a societăţii
consolidante şi a grupului, care au afectat poziţia financiară
sau performanţa economică a societăţii consolidante sau
grupului în timpul exerciţiului financiar sau care le pot afecta în
următorii ani;
h) riscurile care se referă la modificarea
cursului de schimb valutar, ratele dobânzilor şi indici bursieri care au
avut loc în timpul exerciţiului financiar sau în timpul perioadei de
întocmire a raportului anual;”
„Art. 2610. - (1) Pentru scopul acestei
legi „servicii contabile” înseamnă totalitatea sarcinilor care trebuie
îndeplinite în legătură cu organizarea contabilităţii,
obligaţiile contabile şi de raportare prezentate de această lege
şi de actele normative specifice şi activităţile de audit.
(2) Serviciile de organizare a
contabilităţii trebuie să includă:
a) definirea practicilor şi metodelor în legătură cu politicile contabile, organizarea contabilităţii (inclusiv sistemul de informare intern), stabilirea şi actualizarea regulilor de organizare şi raportare, inclusiv registrele şi înregistrările contabile, situaţiile financiare, analiza datelor prezentate în situaţiile financiare, în înregistrările contabile, inclusiv concluziile scrise pe baza cărora se iau deciziile economice;
b) furnizarea de informaţii relevante
şi credibile, interne şi externe, prin care să se
menţioneze şi să se asigure că datele prezentate în conturi
şi situaţiile financiare în conformitate cu prevederile legale,
furnizează o imagine fidelă
potrivit reglementărilor contabile.”
„Art. 2611.
- Cerinţele profesionale
şi de examinare pentru experţii contabili şi contabilii
autorizaţi sunt stabilite de către Colegiului Consultativ al Contabilităţii
cu consultarea organizaţiilor profesionale de profil”
„Art. 2612. - (1) Toţi furnizorii de servicii contabile trebuie să urmeze cursuri de perfecţionare continuă pentru a-şi spori nivelul de cunoştinţe şi experienţa pentru aplicarea reglementărilor contabile.
(2) Planul de studiu şi durata cursurilor de
perfecţionare menţionate la
alin. (1) sunt stabilite de către
Colegiului Consultativ al
Contabilităţii cu consultarea organizaţiilor profesionale de
profil.”
„(4) Persoanele juridice prevăzute la art. 26 alin.
(4) şi (6) nu au obligaţii
legale privind auditarea situaţiilor financiare anuale.”
„(41) Activităţile
auditorilor şi cerinţele de calificare ale acestora sunt stabilite
prin acte normative specifice.”
23. Articolul 28 va avea următorul cuprins:
„Art. 28. - (1)
Toate unităţile care
organizează contabilitatea în partidă dublă (inclusiv
sucursalele firmelor străine înregistrate în România) trebuie să
publice situaţiile financiare anuale şi, în cazul în care auditul
este obligatoriu, acestea să conţină şi opinia auditorului sau refuzul auditorului de a exprima opinia.
(2) Angajaţii
şi acţionarii unei societăţi pot să se informeze în
legătură cu situaţiile financiare anuale la sediul social al societăţii sau
al societăţii mamă; aceste documente trebuie să fie
disponibile tuturor fără nici o discriminare.
(3) În cazul în care
situaţiile financiare anuale ale societăţii nu au fost
auditate/certificate sau
auditorul/cenzorul a refuzat să-şi exprime opinia, societatea
va pe toate copiile bilanţului,
contului de profit şi pierdere şi notelor la situaţiile
financiare anuale următorul text “Datele publicate nu au fost verificate
de auditor/cenzor.”
(4) Societatea
mamă trebuie să publice situaţiile financiare anuale consolidate
incluzând opinia auditorului sau refuzul acestuia de a-şi exprima opinia.
24. La art.
29 alin. (1) se abrogă litera
c).
25. Articolul 41 se abrogă.
26. Articolul 42 va avea următorul cuprins:
„Art. 42 – (1) Pentru dezvoltarea
teoriei şi practicii contabile, asigurarea cadrului
organizatoric de consultare şi analiză în procesul de elaborare a
normelor şi reglementărilor din domeniul contabilităţii, se
reorganizează Colegiul Consultativ al Contabilităţii, care
funcţionează pe lângă Ministerul Finanţelor Publice.
(2) Colegiului
Consultativ al Contabilităţii poate emite soluţii privind
aplicarea reglementărilor contabile.
(3) Modul de organizare, atribuţiile şi asigurarea surselor de finanţare se stabilesc prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Colegiului Consultativ al Contabilităţii, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.”
Art.II.- Reglementările contabile emise
anterior în temeiul Legii contabilităţii nr. 82/1991,
republicată, răman aplicabile, în măsura în care nu contravin
prezentelor reglementări, pană la elaborarea unor noi norme în baza
prevederilor art. 4.
Art. III.- Prezenta ordonanţă intră în
vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al
Romaniei, Parte I.
Art. IV.- După aprobarea de către Parlamentul
Romaniei a prezentei ordonanţe, Legea contabilităţii nr.
82/1991, republicată în Monotorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.. 629
din 26 august 2002, va fi republicată în Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, dandu-se articolelor o nouă numerotare.
PRIM- MINISTRU
ADRIAN
NĂSTASE