LEGE
privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc
ART.1
(1) Organizarea şi exploatarea activităţii de jocuri de noroc pe teritoriul României constituie monopol de stat şi se desfăşoară exclusiv în condiţiile prezentei legi.
(2) Statul poate acorda dreptul de organizare şi exploatare a activităţii de jocuri de noroc în condiţiile legii, pe bază de licenţă de organizare a jocurilor de noroc pe fiecare tip de activitate, astfel cum acestea sunt clasificate prin prezenta lege, şi autorizaţie de exploatare a jocurilor de noroc, documente nominale şi limitate în timp, ce vor fi exploatate în mod direct de deţinătorul licenţei.
(3) Activitatea de autorizare a organizării şi exploatării jocurilor de noroc se realizează de către Ministerul Economiei şi Finanţelor prin Comisia de autorizare a jocurilor de noroc, denumită în continuare comisie, în condiţiile stabilite de prezenta lege, de normele metodologice de aplicare a acesteia, precum şi de alte acte normative cu incidenţă în materie.
(4) Dispoziţiile legale referitoare la procedura aprobării tacite nu se aplică în cadrul procedurii de acordare a licenţelor de organizare a jocurilor de noroc sau a autorizaţiilor de exploatare a jocurilor de noroc.
ART.2
(1) Componenţa comisiei se stabileşte prin Ordin Comun, din structura acesteia făcând parte cel puţin câte un reprezentant al Ministerului Economiei şi Finanţelor, Ministerului Internelor şi Reformei Administrative şi Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor.
(2) Monitorizarea activităţilor din domeniul jocurilor de noroc se realizează de către Ministerul Economiei şi Finanţelor, direct sau prin intermediul altor instituţii ale statului, în condiţiile legii.
ART.3
(1) Prin joc de noroc se înţelege acea activitate comercială care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: se atribuie câştiguri materiale, de regulă băneşti, urmare a oferirii publice de către organizator a unui potenţial câştig şi a acceptării ofertei de către participant, cu perceperea unei taxe de participare directe sau disimulate, câştigurile fiind atribuite prin selecţia aleatorie a rezultatelor evenimentelor care fac obiectul jocului, indiferent de modul de producere a acestora.
(2) Sunt incluse în această categorie şi acele activităţi comerciale în care beneficiarii premiilor sunt stabiliţi pe baza rezultatelor unor evenimente sau concursuri a căror previzibilitate, fără a exclude factorul aleatoriu, nu depind exclusiv de acesta.
(3) Organizarea oricărui joc de noroc implică existenţa cumulativă a următoarelor elemente: joc şi/sau partidă, taxă de participare sau miză, fond de câştiguri sau premii, mijloace de joc, organizator, participanţi.
ART.4
(1) Prin taxă de participare directă se înţelege suma de bani percepută direct de la jucător de către organizator în schimbul dreptului de participare la joc.
(2) Prin taxă de participare disimulată se înţelege orice sumă încasată sau solicitată suplimentar faţă de contravaloarea percepută de la aceeaşi persoană de acelaşi agent economic pentru vânzarea unor bunuri sau produse sau pentru efectuarea unor servicii similare sau identice, indiferent dacă aceasta este încasată sau solicitată direct de către organizatorul activitaţii sau de către o altă persoană care participă sub orice formă la desfăşurarea activităţii, având ca finalitate permisiunea dreptului de participare la jocul de noroc.
ART. 5
(1) Prin mijloc de joc se înţelege orice suport material, inclusiv suportul informatic, care serveşte sau permite organizarea, desfăşurarea sau participarea la jocuri de noroc. Mijloacele de joc pot fi: de bază şi auxiliare.
(2) Prin mijloc de joc de bază se înţelege orice suport material, inclusiv suportul informatic care generează, în mod direct, elementele aleatorii ce stau la baza jocurilor de noroc. Intră în această categorie, pentru jocurile de noroc în care câştigătorii sunt stabiliţi pe baza rezultatelor unor evenimente sau concursuri care nu depind în mod exclusiv de hazard, serverele sau alte suporturi informatice similare care asigură organizarea şi exploatarea unitară la nivelul organizatorului a jocurilor de noroc respective.
(3) Prin mijloc de joc auxiliar se înţelege orice suport material, inclusiv suportul informatic care, deşi nu fac parte integrantă din mijlocul de joc de bază, concură, împreună cu acestea la organizarea şi desfăşurarea jocurilor de noroc ori la participarea la astfel de activităţi.
(4) Mijloacele de joc auxiliare reprezentând jetoane, impulsuri sau altele asemenea, constituie mijloace financiare care concură la organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc.
ART.6
Prin organizator de jocuri de noroc se înţelege persoana juridică autorizată să organizeze şi să exploateze jocuri de noroc în condiţiile prezentei legi. Poate dobândi această calitate persoana juridică de drept român constituită în condiţiile legii sau persoana juridică aparţinând unui stat membru al Uniunii Europene sau al spaţiului economic european autorizată să desfăşoare jocuri de noroc în statul de origine şi care are, cel puţin, un reprezentant fiscal desemnat în România.
Prin participant la jocul de noroc se înţelege orice persoană fizică majoră care doreşte şi are dreptul legal să participe la jocuri de noroc autorizate în condiţiile prezentei legi. Participarea la joc presupune acceptarea necondiţionată a regulamentului respectivului joc de noroc.
ART.8
Prin câştig sau premiu se înţeleg sumele în bani, bunurile sau serviciile acordate de organizator participantului la joc declarat câştigător în conformitate cu prevederile cuprinse în regulamentul respectivului joc de noroc. Răspunderea privind acordarea câştigului sau premiului revine în exclusivitate organizatorului jocului de noroc.
ART.9
Prin jocuri frauduloase se înţeleg acele jocuri de noroc prin care mijloacelor de joc aprobate le sunt modificate datele sau parametrii astfel încât să fie adusă atingere elementelor de şansă sau metodelor de selecţie.
ART.10
(1) Jocurile de noroc se clasifică după cum urmează:
a) jocuri loto, dacă sunt folosite rezultatele pur aleatorii ale unor evenimente ce constau din extrageri de numere, de litere, bilete sau simboluri, indiferent de procedurile şi caracteristicile mijloacelor utilizate pentru efectuarea extragerilor (urne, roţi, cupe şi alte asemenea mijloace) care nu se desfăşoară în prezenta jucătorilor. În această categorie se includ: loteriile, inclusiv cele instantanee, şi orice joc de noroc care nu se desfăşoară în prezenţa jucătorilor şi care constă din extrageri de numere, de litere, simboluri, formulare sau bilete, prin intermediul cărora pot fi obţinute diverse câştiguri determinate de evenimente care nu se desfăşoară în prezenţa fizică a jucătorilor, cu excepţia jocurilor de noroc definite în continuare.
b) pariuri, dacă sunt folosite rezultatele unor evenimente ce se vor produce fără implicarea organizatorilor. Pariul este un joc de noroc în care participantul trebuie să indice rezultatele unor evenimente ce urmeaza să aibă loc sau sunt generate aleatoriu de un sistem informatic independent. În această categorie se includ:
(i) pariurile mutuale în cadrul cărora premiul se distribuie participanţilor declaraţi câştigători, proporţional cu numărul variantelor câştigătoare deţinute de fiecare dintre aceştia, organizatorul fiind implicat doar în procesul de colectare a taxelor de participare şi de distribuire a sumelor stabilite cu titul de premii în conformitate cu prevederile regulamentelor de joc respective;
(ii) pariurile în cotă fixă în cadrul cărora organizatorul este cel care stabileşte pe baza unor criterii proprii şi aduce la cunoştinţa participanţilor cotele de multiplicare a taxei de participare în cazul în care variantele jucate sunt declarate câştigătoare în conformitate cu prevederile regulamentelor de joc respective. Valoarea fiecărui câştig este fixată prin regulament (sumă fixă sau multiplu de miză) independent de totalul mizelor;
c) jocuri de noroc caracteristice activităţii cazinourilor, dacă evenimentele se produc cu ajutorul unor mijloace specifice de joc, în prezenţa fizică a participanţilor, cu sau fără participarea directă a acestora. Mijloacele specifice de joc folosite pot fi: cărţi, zaruri, bile de ruletă, rulete şi mese de joc, inclusiv instalaţiile auxiliare ale acestora, precum şi alte mijloace de joc stabilite prin Hotărâre de Guvern;
d) jocurile tip slot-machine, dacă evenimentele sunt organizate în prezenţa fizică a participanţilor prin intermediul maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor specifice, iar câştigul depinde de hazard;
e) jocurile bingo desfăşurate în săli de joc, cu câştiguri generate de elemente aleatorii, organizate prin folosirea echipamentelor complexe de extragere de tip loteristic, care sunt caracterizate prin extrageri şi premieri succesive, în prezenţa fizică a jucătorilor.
(2) Pentru jocurile de noroc prevăzute la alin.(1), precum şi pentru orice alte tipuri de jocuri de noroc, organizate în condiţiile stabilite prin prezenta lege, este obligatorie deţinerea licenţei de organizare a jocurilor de noroc, respectiv a autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc.
ART.11
Nu sunt considerate jocuri de noroc şi sunt permise fără autorizare următoarele tipuri de jocuri:
a) tombolele organizate în şcoli, în grădiniţe sau în alte colectivităţi şi care au un caracter distractiv şi nonprofit pentru organizatori;
b) jocurile de tip distractiv, exploatate prin intermediul unor maşini, aparate, dispozitive de orice fel şi care nu presupun câştiguri bazate pe elemente aleatorii, ci au ca scop testarea forţei, inteligenţei şi dexterităţii participantului;
c) acţiunile organizate de diferiţi agenţi economici în condiţiile legii, în scopul stimulării vânzărilor şi care nu presupun taxă de participare, respectiv nici un fel de cheltuială suplimentară din partea participanţilor şi nici majorarea preţului pe care produsul l-a avut anterior desfăşurării acţiunii publicitare.
ART.12
(1) Licenţa de organizare a jocurilor de noroc se acordă agentului economic care îndeplineşte condiţiile pentru organizarea activităţilor ce fac obiectul prezentei legi şi este valabilă 5 ani de la data acordării.
(2) Agenţii economici organizatori de jocuri de noroc vor depune anual la comisie documentele actualizate în baza cărora s-a acordat Licenţa de organizare a jocurilor de noroc la termenele stabilite prin norme. Comisia va verifica anual în baza acestor documente respectarea condiţiilor avute în vedere la acordarea licenţei de organizare a jocurilor de noroc.
(3) Autorizaţia de exploatare a jocurilor de noroc este valabilă 1 an de la data acordării, şi se acordă numai deţinătorului de licenţă, după cum urmează:
a) în cazul jocurilor loto: pentru întreaga activitate care presupune extrageri de numere, de litere, bilete sau simboluri, indiferent de procedurile şi caracteristicile mijloacelor utilizate pentru efectuarea extragerilor (urne, roţi, cupe şi alte asemenea mijloace) care nu se desfăşoară în prezenta jucătorilor;
b) în cazul pariurilor: pentru mijlocul de joc de bază prin care se desfăşoară organizarea şi exploatarea unitară la nivelul organizatorului a fiecărei activităţi distincte;
c) în cazul jocurilor de noroc caracteristice activităţii cazinourilor: fiecărui organizator o singură autorizaţie de exploatare a jocurilor de noroc pentru locaţia în care se organizează şi se desfăşoară aceste activităţi;
d) în cazul jocurilor bingo desfăşurate în săli de joc: pentru fiecare locaţie în care se organizează şi se desfăşoară aceste activităţi;
e) în cazul jocurilor tip slot-machine: pentru fiecare mijloc de joc în parte.
(4) Prin data acordării se înţelege data de întâi a lunii următoare celei în care, dupa ce s-a analizat şi avizat favorabil documentaţia depusă de agentul economic, s-a efectuat plata sumelor datorate anticipat de agentul economic, conform prevederilor art.14.
(5) Autorizaţiile de exploatare a jocurilor de noroc eliberate în favoarea agenţilor economici care nu mai deţin, indiferent de motivul care a generat această stare, licenţă de organizare a jocurilor de noroc validă, îşi pierd valabilitatea cu aceeaşi dată, iar agenţii economici respectivi sunt obligaţi la plata taxelor de autorizare aferente, conform prevederilor art.14.
ART.13
(1) Acordarea licenţei de organizare a jocurilor de noroc, respectiv acordarea autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc, se realizează cu perceperea de taxe exprimate în lei.
(2) Pentru societăţile care organizează pariuri în cotă fixă, taxa pentru autorizaţia de exploatare se stabileşte în funcţie de veniturile realizate de societăţi din exploatarea acestei activităţi, dar nu mai puţin de nivelul minim al taxei stabilită în condiţiile prezentei legi.
(3) Taxele percepute pentru obţinerea licenţei de organizare a jocurilor de noroc şi autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc, constituie venit al bugetului de stat.
ART.14
(1) Nivelul taxelor pentru eliberarea licenţelor de organizare a jocurilor de noroc şi autorizaţiilor de exploatare a jocurilor de noroc, precum şi al nivelului minim al capitalului social subscris şi vărsat de agenţii economici organizatori de jocuri de noroc este cel prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta lege şi poate fi modificat prin hotărâre a Guvernului la propunerea Ministerului Economiei şi Finanţelor.
(2) Taxele aferente activităţilor din domeniul jocurilor de noroc se plătesc de către agenţii economici organizatori, după cum urmează:
a) taxa aferentă licenţei de organizare a jocurilor de noroc – până la data de 25, inclusiv, a lunii următoare celei în care documentaţia a fost aprobată şi se achită integral pentru întreaga perioadă de valabilitate a licenţei (5 ani);
b) taxa anuală aferentă autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc:
(i) pentru jocurile de noroc caracteristice activităţii cazinourilor şi jocurile tip slot-machine, taxa se datorează pentru fiecare mijloc de joc în parte, şi se plăteşte în patru rate trimestriale egale, astfel:
A) pentru primul trimestru – până la data de 25, inclusiv, a lunii următoare celei în care documentaţia a fost aprobată;
B) pentru celelalte trimestre – până la data de 25, inclusiv, a ultimei luni din trimestru (respectiv 25 martie, 25 iunie, 25 septembrie şi 25 decembrie) pentru trimestrul următor;
(ii) pentru jocurile bingo în săli de joc, taxa anuală se datorează, pentru fiecare locaţie în parte şi se plăteşte integral până la data de 25, inclusiv, a lunii următoare celei în care documentaţia a fost aprobată;
(iii) pentru jocurile de tip pariu, taxa anuală se datorează şi se plăteşte după cum urmează :
A) sumele care rezultă din aplicarea procentelor prevăzute în anexă la veniturile estimate de agentul economic, dar nu mai puţin de taxa anuală minimală - până la data de 25, inclusiv, a lunii următoare celei în care documentaţia a fost aprobată;
B) în cazul în care, în cursul anului de autorizare, încasările efective depăşesc încasările estimate prin documentaţia prezentată la data autorizării, taxa anuală de autorizare datorată se va recalcula prin aplicarea cotei procentuale stabilite asupra încasărilor efective cumulate de la începutul perioadei de autorizare. Recalcularea se va efectua lunar, începând cu prima lună în care se înregistrează depăşirea încasărilor estimate. Diferenţa dintre taxa datorată pentru încasările efective cumulate şi taxa plătită de la începutul perioadei de autorizare până la finele lunii precedente celei pentru care se face regularizarea se va declara şi plăti până la data de 25 a lunii următoare;
c) taxele aferente licenţelor de organizare a jocurilor de noroc, precum şi taxele anuale aferente autorizaţiilor de exploatare a jocurilor de noroc, datorate de Compania Naţională „Loteria Română” S.A. pentru jocurile loto şi pariuri mutuale – până la data de 25 martie, inclusiv, pentru anul în curs;
(3) Cota procentuală din valoarea nominală a cartoanelor achiziţionate de către organizatorii de jocuri de noroc bingo în sală, de la Compania Naţională "Imprimeria Naţională" S.A., se achită în avans la trezoreria statului, ridicarea cartoanelor fiind permisă numai pe baza prezentării documentului de plată vizat de trezorerie.
ART.15
(1) Pentru obţinerea licenţei de organizare a jocurilor de noroc, trebuie ca:
a) agenţii economici să facă dovada:
i. existenţei ca obiect principal de activitate organizarea de jocuri de noroc, pentru persoanele juridice de drept român, sau că este autorizată să desfăşoare jocuri de noroc în statul de origine, pentru persoanele juridice aparţinând unui stat membru al Uniunii Europene sau al spaţiului economic european;
ii. existenţei avizului organelor de poliţie acordat administratorilor sau reprezentanţilor legali ai persoanei juridice;
iii. constituirii capitalului social subscris şi vărsat în condiţiile prezentei legi (pentru persoanele juridice, altele decât cele de drept român, dovada constituirii capitalului social subscris şi vărsat în condiţiile prezentei legi revine reprezentantului fiscal );
b) administratorul socităţii să depună o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că:
i. persoana juridică nu a fost condamnată printr-o hotărâre definitivă de condamnare pentru care nu a intervenit reabilitarea;
ii. nu se află într-o stare de incompatibilitate;
c) să se depună cazierele judiciare sau alte acte emise de autorităţile competente din raza de responsabilitate a cărora face parte ultimul domiciliu cunoscut din care să rezulte că împotriva oricăruia dintre administratorii sau reprezentanţii legali ai persoanei juridice nu s-a pronunaţat o hotărâre judecătorescă definitivă de condamnare pentru care nu a intervenit reabilitarea, în România sau într-un stat străin, pentru o infracţiune prevăzută de prezenta lege sau pentru o altă infracţiune săvârşită cu intenţie pentru care a fost aplicată o pedeapsă de minim 2 ani cu închisoarea;
d) a depus cerere pentru obţinerea autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc din categoria celor reglementate de prezenta lege şi în condiţiile impuse de aceasta;
(2) Pentru obţinerea autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc, agenţii economici trebuie să facă dovada că:
a) deţin licenţă de organizare a jocurilor de noroc valabilă la data depunerii cererii pentru obţinerea autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc sau au depus cerere pentru obţinerea licenţei de organizare a jocurilor de noroc;
b) spaţiul propus este situat într-un imobil care îndeplineşte cerinţele prevăzute în normele de aplicare a prezentei legi, precum şi alte cerinţe prevăzute de legislaţia în vigoare pentru organizarea activităţilor cu scop comercial în cadrul imobilelor cu destinaţia de locuinţă;
c) spaţiul propus nu este situat în incinta unui aşezământ de învăţământ, inclusiv campusurile aferente acestuia, aşezăminte de cultură, artă, sănătate, de culte religioase şi altele asemenea sau în perimetrul delimitat destinat acestora sau nu este situat în zone cu circulaţie intensă ( pasaje pietonale, staţii ale mijloacelor de transport în comun, spaţii excesiv de aglomerate sau altele asemenea.); în mod excepţional se admite organizarea de jocuri de noroc în spaţiile-anexe, excedentare, ale unor cinematografe, săli de spectacole, săli de sport, case de cultură şi altele de acest fel, cu condiţia să fie asigurată intrare separată pentru jucători şi să nu fie deranjate în vreun fel celelalte activităţi şi să poată fi restricţionat total accesul minorilor;
d) organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, în situaţia în care, în aceeaşi locaţie se desfăşoră şi alte activităţi în care, de regulă, nu este permis accesul minorilor neînsoţiţi, de genul: baruri, cluburi, restaurante, sau altele asemenea, se desfăşoară într-un spaţiu organizat distinct de spaţiul alocat celorlalte activităţi din cadrul locaţiei respective;
e) activitatea de tip cazinou urmează a se organiza în imobile care nu au destinaţia de locuinţă sau în locaţii care fac parte din hoteluri având o clasificaţie, conform normelor naţionale în vigoare, de cel puţin 4 stele;
f) mijloacele de joc şi locaţiile/spaţiile propuse îndeplinesc condiţiile prevăzute în normele de aplicare a prezentei legi;
g) mijloacele de joc tip slot-machine sunt dotate cu un mecanism integrat de monitorizare a operaţiunilor de exploatare şi îndeplinesc cerinţele prevăzute în Normele de aplicare a prezentei legi;
h) sălile de pariuri vor fi operate prin intermediul unor programe informatice independente, unice la nivelul societăţii organizatoare, indiferent de numărul de locaţii în care se desfăşoară activitatea respectivă, cu obligativitatea centralizării într-un sistem electronic central amplasat pe teritoriul României a informaţiilor care să evidenţieze fiecare terminal de joc în parte, totalul taxelor de participare colectate şi totalul premiilor acordate. Sistemul electronic central, prin grija şi pe seama organizatorului, va fi conectat cu un terminal domiciliat la Ministerul Economiei şi Finanţelor şi va conţine sau va permite accesul la informaţiile prevăzute în normele de aplicare a prezentei legi. Cu cel puţin 30 de zile înainte de obţinerea autorizaţiei, fiecare spaţiu în care se desfăşoară activitatea de pariuri trebuie să fie identificat în sistemul central. Orice modificare ulterioară va fi comunicată cu cel puţin 15 zile înainte de a fi operaţională.
(3) Prevederile alin.(2) lit.a) nu se aplică în situaţia în care se solicită în acelaşi timp atât acordarea licenţei de organizare a jocurilor de noroc, cât şi acordarea autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc;
(4) Nu se acordă licenţă de organizare a jocurilor de noroc sau autorizaţie de exploatare a jocurilor de noroc, după caz, în situaţia în care agenţii economici organizatori:
a) înregistrează la data depunerii cererii pentru obţinerea licenţei de organizare sau autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc, după caz, obligaţii de plată restante faţă de bugetul general consolidat;
b) nu au constituit garanţia pentru acoperirea riscului de neplată a obligaţiilor fată de bugetul general consolidat în cuantumul, în forma şi la termenul prevăzut în normele de aplicare a prezentei legi.
(5) Nu se consideră obligaţii de plată restante în sensul alin.(4) lit.a):
a) obligaţiile restante pentru care agenţii economici au obţinut înlesniri la plata acestora, aflate în vigoare la data depunerii documentaţiei;
b) obligaţiile datorate şi neachitate, cuprinse în titluri executorii pentru care instanţa judecătorească a dispus suspendarea executării silite, sau în cazul în care suspendarea executării silite a avut loc ca urmare a deschiderii procedurii de reorganizare judiciară;
c) obligaţiile de plată pentru care s-a dispus suspendarea actului administrativ fiscal sau sunt suspendate în condiţiile legii, după caz.
(6) Exploatarea jocurilor tip slot-machine într-o locaţie se realizează de un singur agent economic licenţiat pentru acest tip de activitate.
(7) Numărul minim de mijloace de joc, locaţii sau dotări tehnice pentru care se poate solicita autorizarea este :
a) pentru jocurile tip slot-machine, numărul minim de mijloace de joc care pot fi exploatate de acelaşi agent economic, cu excepţia organizatorilor activităţii de cazinou sau de bingo în sală, este de 150 de aparate, care pot fi exploatate în cadrul aceleiaşi locaţii sau în locaţii diferite. Dacă numărul autorizaţiilor de exploatare plătite de organizator scade sub cel prevăzut în prezenta lege, licenţa de organizare a jocurilor de noroc se revocă de drept, fără îndeplinirea altor proceduri prealabile. Numărul limită de slot-machine, pentru fiecare locaţie în parte, este de:
(i) mimim 10 mijloace de joc în locaţii în care se exploatează numai această categorie de mijloace de joc;
(ii) minim 2 mijloace de joc în locaţii autorizate şi pentru activitatea de pariu sau loto;
(iii) minim 15 mijloace de joc în locaţii autorizate pentru activitatea de casino;
(iv) minim 10 mijloace de joc interconectate în sistemul de joc „jack-pot” în situaţia în care mijloacele de joc sunt exploatate în aceeaşi locaţie;
(v) minim 50 mijloace de joc interconectate în sistemul de joc „jack-pot” în situaţia în care mijloacele de joc sunt exploatate în locaţii diferite;
(vi) minim 4 terminale (posturi) de joc pentru jocurile tip slot-machine care sunt construite într-o singură entitate şi la care exploatarea se realizează de la mai multe terminale (posturi) de joc;
b) numărul minim de mese speciale de joc din cadrul locaţiei în care se organizează activitatea de tip cazinou este de 12, dintre care cel puţin 30% din numărul total de mese speciale autorizate trebuie să fie mese de ruletă. Se poate organiza jocul direct între participanţi la un numă de maxim 50% din numărul total al meselor speciale de joc;
c) locaţia în care se exploatează activitatea de tip cazinou va fi dotată cu sistem de supraveghere video, precum şi cu mijloace de joc şi tehnică de bază şi complementară specifică la nivelul practicat pe plan internaţional, în condiţiile prevăzute în normele de aplicare a prezentei legi;
d) organizatorii activităţii de tip cazinou vor conduce evidenţa accesului jucătorilor în incinta cazinoului numai în format electronic;
e) în cadrul fiecărei locaţii în care se organizează şi exploatează activitatea de bingo în săli de joc dotarea tehnică minimală trebuie să cuprindă: un aparat de extragere aleatorie a numerelor, trei panouri cu afişaj luminos, patru monitoare color TV, un calculator electronic coordonator de joc, dispozitive şi accesorii specifice jocului de bingo;
f) pentru activitatea de pariuri, numărul minim de spaţii în care poate fi exploatată activitatea de acelaşi agent economic este de 15;
g) pentru activitatea de pariuri, numărul minim de terminale specializate în dotarea unui agent economic trebuie să fie de minim 40;
h) pentru activitatea de pariuri, dotarea tehnică minimală trebuie să cuprindă:
(i) pentru locaţia centrală: sistem computerizat de înregistrare, stocare, omologare şi raportare contabilă a pariurilor efectuate compus din server, sistem pentru securizarea transmisiilor, calculatoare pentru urmărirea pariurilor efectuate, sistem de transmisie date (internet, radio, telefon, etc.);
(ii) pentru punctul de lucru (agenţie): minim două terminale specializate pentru emiterea şi înregistrarea pariurilor, o imprimantă pentru emiterea biletelor pariate, sistem de transmisie de date către locaţia centrală.
(iii) pentru locaţia aflată la Ministerul Economiei şi Finanţelor: sistem computerizat de înregistrare, stocare, omologare şi raportare contabilă a pariurilor efectuate compus din server, sistem pentru securizarea transmisiilor, calculatoare, sistem de transmisie date (internet, radio, telefon, etc.).
(8) Pentru jocurile tip slot-machine care sunt construite într-o singură entitate şi sunt exploatate de la mai multe terminale (posturi) de joc, autorizaţia se acordă pentru întreaga entitate, iar taxa de autorizare se datorează pentru fiecare terminal (post) în parte, fiecare fiind inclus în calculul numărului minim de maşini prevăzut la alin.(7).
(9) Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească locaţiile în care sunt exploatate jocurile de noroc, condiţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească mijloacele de joc, condiţiile referitoare la regulamentele de joc şi regulamentele de ordine interioară în vederea acordării autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc, precum şi obligaţiile care le revin organizatorilor în vederea menţinerii valabilităţii acestora se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
ART.16
(1) Agenţii economici care deţin licenţă de organizare a jocurilor de noroc şi exploatează pe bază de autorizaţie de exploatare a jocurilor tip slot-machine pot organiza, prin interconectarea a două sau mai multe astfel de mijloace de joc, sisteme de tip “jack-pot”.
(2) În cadrul sistemelor de tip “jack-pot” se pot interconecta numai jocuri tip slot-machine aparţinând aceluiaşi agent economic şi numai în perioada în care pentru acestea există autorizaţie de exploatare a jocurilor de noroc valabilă.
(3) Pentru organizarea sistemului de tip „jack-pot” este necesară îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii minime: acelaşi sistem de conectare on-line a mijloacelor de joc având acelaşi protocul de comunicare, software specializat şi algoritm aleator de acordare a premiului.
ART.17
(1) Comisia dispune anularea licenţei de organizare a jocurilor de noroc sau a autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc, după caz, atunci când se constată că la data acordării acestora solicitanţii au oferit informaţii incorecte sau inexacte care, dacă ar fi fost cunoscute, ar fi condus la neacordarea licenţei de organizare a jocurilor de noroc sau a autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc, după caz.
(2) Comisia poate dispune măsura revocării licenţei de organizare a jocurilor de noroc, într-una din următoarele situaţii:
a) neîndeplinirea obligaţiilor de plată faţă de bugetul general consolidat sau plata acestora, conform prevederilor legale în vigoare, cu o întârziere mai mare de 30 de zile de la data la care în care obligaţiile respective sunt scadente în condiţiile legii;
b) organizatorul nu mai are ca obiect de activitate principal organizarea de jocuri de noroc;
c) după retragerea avizului organelor de poliţie acordat administratorilor sau reprezentanţilor legali ai persoanei juridice, aceştia îşi menţin poziţia respectivă după parcurgerea unui interval de 30 de zile de la data comunicării retragerii avizului;
d) împotriva persoanei juridice s-a pronunţat o hotărâre definitivă de condamnare pentru care nu a intervenit reabilitarea;
e) administratorul societaţii se află într-o stare de incompatibilitate pentru o perioadă mai mare de 30 de zile de la data la care a intervenit starea de incompatibilitate;
f) menţinerea poziţiei deţinute pentru mai mult de 30 de zile de către oricare dintre asociaţii, administratorii sau reprezentanţii legali ai persoanei juridice împotriva cărora s-a pronunaţat o hotărâre judecătorescă definitivă de condamnare pentru care nu a intervenit reabilitarea, în România sau într-un stat străin, pentru o infracţiune prevăzută de prezenta lege sau pentru o altă infracţiune săvârşită cu intenţie pentru care a fost aplicată o pedeapsă de minim 2 ani cu închisoarea;
g) organizarea de jocuri frauduloase;
h) neconstituirea garanţiei în cuantumul, în forma şi la termenul prevăzut în normele de aplicare ale prezentei legi;
i) nerespectarea oricăreia dintre prevederile cuprinse la art.21 alin.(1) - (4).
(3) Comisia poate dispune, pentru o perioadă de cel mult 6 luni, măsura suspendării licenţei de organizare a jocurilor de noroc pentru nerespectarea regulamentelor de joc care au făcut obiectul aprobării, având ca rezultat prejudicierea participanţilor la jocul de noroc respectiv, sau a autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc pentru cazurile pentru care s-a prevăzut prin normele de aplicare a prezentei legi măsura de suspendare a autorizaţiei, după caz.
(4) Comisia poate dispune măsura suspendării sau revocării, după caz, la solicitarea Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, pentru nerespectarea prevederilor legislaţiei privind spălarea banilor şi finanţarea actelor de terorism, constatate prin acte administrative rămase definitive ca rezultat al neexercitării căilor de atac sau ca rezultat al unor hotărâri irevocabile dispuse de instanţele de judecată sau care devin irevocabile, după caz.
(5) În vederea dispunerii măsurilor prevăzute la alin.(1) – (3), comisia se poate sesiza din oficiu sau ca urmare a sesizării efectuate de către organele cu atribuţii de control.
(6) În situaţia în care se constată că, după expirarea perioadei de suspendare prevăzută la alin.(3), se menţin motivele care au stat la baza deciziei de suspendare, perioada de suspendare se prelungeşte până la remedierea neregulilor care au atras dispunerea măsurii de suspendare.
(7) În situaţia în care, pe timpul controalelor în care se constată încălcarea prevederilor legale, motivele care pot atrage măsura revocării sau suspendării sunt remediate de organizator şi se achită cu titlu de amendă suma de 100.000 lei, nu se mai aplică măsura revocării sau cea a suspendării, după caz.
(8) După anularea licenţei de organizare a jocurilor de noroc, o nouă solicitare poate fi făcută după cel puţin 5 ani de la data la care decizia de anulare a rămas irevocabilă în sistemul căilor de atac.
(9) Neprezentarea la direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor a documentelor care atestă plata obligaţiilor pentru care termenul prevazut la art.14 alin.(2) este data de 25, inclusiv, a lunii următoare celei în care documentaţia a fost aprobată, atrage revocarea aprobării acordate de comisie, fără a se mai emite licenţa sau autorizaţia respectivă, după caz.
(10) După anularea sau revocarea licenţei de organizare a jocurilor de noroc, pe perioada suspendării autorizaţiei, precum şi după încetarea activităţii de jocuri de noroc, sub orice formă, agenţii economici organizatori de jocuri de noroc sunt obligaţi să achite diferenţa ramasă de plată din taxa anuală aferentă autorizaţiei/autorizaţiilor de exploatare a jocurilor de noroc.
ART.18
(1) Companiei Naţionale “Loteria Română” S.A. i se încredinţează, în calitate de unic organizator, pe întreg teritoriul ţării, organizarea şi exploatarea de jocuri loto şi pariuri mutuale, astfel cum sunt definite la art.10.
(2) Compania Naţională “Loteria Română“ S.A. beneficiază de licenţă, respectiv autorizaţie, pentru jocurile de noroc desfăşurate în condiţiile alin.(1), prin efectul legii, cu condiţia achitării taxelor pentru obţinerea licenţelor de organizare a jocurilor de noroc sau autorizaţiilor de exploatare a jocurilor de noroc.
(3) Compania Naţională “Loteria Română“ S.A. poate organiza şi exploata, cu personal, mijloace şi in locaţiile proprii sau în comun, sub orice formă, jocuri de noroc, altele decât cele prevăzute la alin.(1), numai pe bază de licenţă, respectiv autorizaţie, obţinută în conformitate cu prevederile prezentei legi.
(4) Compania Naţională “Loteria Română“ S.A. poate organiza şi exploata activităţile pentru care, potrivit alin.(1), deţine exclusivitate, în comun cu alte loterii naţionale afiliate la European State Lotteries and Toto Association, în condiţiile prevăzute la alin.(2).
ART.19
(1) Controlul tehnic al maşinilor, instalaţiilor, dispozitivelor, meselor de jocuri de noroc şi altor mijloace de joc, cu excepţia celor pentru care există certificate recunoscute la nivelul Uniunii Europene sau a programelor informatice care nu fac parte integrantă din mijlocul de joc respectiv, se exercită de către Biroul Român de Metrologie Legală.
(2) Utilizarea de programe informatice, altele decât cele pentru care controlul tehnic se efectuează în condiţiile alin.(1), se realizează pe răspunderea exclusivă a organizatorilor. Odată cu solicitarea de autorizare a jocurilor de noroc care implică utilizarea acestor programe informatice, organizatorul va pune la dispoziţia comisiei o copie a programului care urmează a fi utilizat.
(3) Normele tehnice de verificare utilizate de Biroul Român de Metrologie Legală, precum şi tarifele practicate pentru activităţile de control tehnic se stabilesc anual prin Ordin al Ministrului Economiei şi Finanţelor. Până la data intrării în vigoare a Ordinului sunt valabile tarifele din anul anterior.
(4) Pentru primul an de aplicare a prezentei legi, controlul tehnic al maşinilor, instalaţiilor, dispozitivelor, meselor de jocuri de noroc şi altor mijloace de joc, se va desfăşura conform normelor tehnice în vigoare la data prezentei legi, la tarifele practicate de Biroul Român de Metrologie Legală la aceeaşi dată.
(5) Costul activităţilor de control tehnic va fi suportat de beneficiarii acestora, respectiv de agenţii economici organizatori de jocuri de noroc.
Art.20
(1) Societăţile comerciale care produc în România, importă sau realizează achiziţii intracomunitare în România, astfel cum acestea sunt definite în Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu completările şi modificările ulterioare, de mijloace de joc în scopul comercializării sau utilizării, sub orice formă, pe teritoriul României sunt obligate ca în termen de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării operaţiunilor respective în documentele contabile conform prevederilor Legii contabilităţii nr.82/1991, cu completările şi modificările ulterioare, să declare aceste mijloace de joc comisiei, conform prevederilor din Normele de aplicare a prezentei legi.
(2) Introducerea pe teritoriul României de mijloace de joc, sub orice altă formă decât cele prevăzute la alin.(1), se declară cu 15 zile lucrătoare înainte de realizarea operaţiunii comisiei în condiţiile stabilite prin Normele de aplicare a prezentei legi şi se poate realiza numai în condiţiile în care se face dovada înregistrării declaraţiei respective la registratura Ministerului Economiei şi Finanţelor.
(3) Se interzice introducerea de mijloace de joc pe teritoriul României, sub orice formă, de către persoanele fizice.
(4) Societăţile comerciale care vând sau cumpără mijloace de joc sunt obligate să declare mijloacele de joc care fac obiectul tranzacţiei comisiei, conform prevederilor din Normele de aplicare a prezentei legi, în termen de 15 zile lucrătoare de la realizarea acesteia.
(5) Deţinătorii de drept ai mijloacelor de joc care au făcut anterior obiectul autorizării şi care, indiferent de motivele care stau la baza acestei decizii (casare, export, stocare, conservare, etc.), nu mai doresc să exploateze sau să pună la dispoziţie, sub orice formă, respectivele mijloace de joc, sunt obligaţi să declare aceste mijloace de joc comisiei, conform prevederilor din Normele de aplicare a prezentei legi, în termen de 15 zile lucrătoare de la data expirării autorizaţiilor de exploatare.
ART.21
(1) Răspunderea pentru corectitudinea organizării şi exploatării jocurilor de noroc pentru care au fost autorizaţi revine în totalitate persoanelor juridice care deţin licenţă de organizare a jocurilor de noroc.
(2) Organizatorii de jocuri de noroc sunt obligaţi să asigure jucătorilor participarea la joc cu şanse egale, la mize egale jucate pe elemente aleatorii sau, în cazul pariurilor, pe elemente de hazard şi de abilitate a jucătorilor.
(3) Organizatorii de jocuri de noroc sunt obligaţi :
a) să desfăşoare exploatarea activităţilor pentru care au fost autorizaţi în condiţiile prezentei legi, indiferent de tipul acestora, numai cu personal utilizat pe baze contractuale, şi să ţină o evidenţă unitară a activităţii desfăşurate, organizată la nivelul domiciliului fiscal, indiferent de numărul de locaţii în care se desfăşoară activitatea;
b) să facă dovada deţinerii legale în proprietate sau în folosinţă prin asociere în participaţiune, pe baza unui contract de leasing sau prin contract de închiriere pentru mijloacele de joc pentru care au fost autorizaţi şi instalaţiile auxiliare aferente, cu excepţia programelor informatice care pot fi utilizate pe bază de licenţă;
c) să nu utilizeze denumirea de „cazinou”, „casino” sau derivate din acestea, cu excepţia organizatorilor care exploatează acest gen de activitate şi numai pentru locaţiile autorizate în acest sens
(4) Organizatorii de pariuri, sunt obligaţi să desfăşoare exploatarea activităţilor pentru care au fost autorizaţi în condiţiile prezentei legi, prin intermediul unor programe de prelucrare automată a datelor, unice la nivelul societăţii organizatoare, indiferent de numărul de locaţii în care se desfăşoară activitatea respectivă, cu obligativitatea centralizării într-un sistem electronic central amplasat pe teritoriul României a informaţiilor care să evidenţieze totalul taxelor de participare colectate şi totalul premiilor acordate.
ART.22
(1) Nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art.21 alin.(2), (3) şi (4) constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 20.000 – 40.000 lei.
(2) Nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art.20 constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 50.000 – 100.000 lei, iar mijloacele de joc respective şi/sau sumele provenite din operaţiunile economice aferente, după caz, se confiscă.
ART.23
(1) Constituie infracţiune fapta săvârşită de administratorul, directorul sau alt reprezentant legal al unei persoane juridice sau de către o persoană fizică, după caz, de desfăşurare fără licenţă sau autorizaţie a oricăreia dintre activităţile din domeniul jocurilor de noroc şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 4 ani sau cu amendă.
(2) Constituie circumstanţe agravante şi se sancţionează cu închisoarea de la 2 la 5 ani sau cu amendă, următoarele fapte:
a) organizarea de jocuri de noroc prin intermediul sistemelor de comunicaţii de tip internet sau intranet, precum şi prin intermediul altor sisteme de comunicaţii (sisteme de telefonie fixă sau mobilă) sau asimilate acestora;
b) organizarea de jocuri de noroc prin intermediul reţelelor de televiziune sau radio ori prin intermediul altor mijloace de transmisie asimilate;
c) organizarea de pariuri bazate pe rezultatele unor concursuri clandestine cum ar fi: lupte de câini, lupte de cocoşi, curse auto, etc.;
d) organizarea de jocuri tip alba-neagra în scopul obţinerii unor venituri, ale căror rezultate pot fi influenţate prin dexteritatea organizatorului de joc, a mânuitorului mijloacelor de joc, cum ar fi: cărţi de joc, cauciucuri cu timbre, capace cu boabe de cereale, capace cu bilă etc.;
e) organizarea de jocuri de bingo, în baza aceleiaşi autorizaţii de exploatare a jocurilor de noroc, în mai mult de o locaţie;
f) organizarea de jocuri-concurs cu câştiguri de orice fel prin intermediul liniilor telefonice sau al altor sisteme de telecomunicaţie, televiziune sau radio prin care se condiţioneaza obţinerea unor avantaje materiale ca rezultat al răspunsurilor formulate la întrebări de cultură generală, inteligenţă sau perspicacitate şi care presupun o taxă de participare;
(3) În înţelesul prezentei legi, nu constituie organizare de jocuri de noroc prin intermediul sistemelor de comunicaţii de tip internet sau intranet, precum şi prin intermediul altor sisteme de comunicaţii (sisteme de telefonie fixă sau mobilă) sau asimilate acestora, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) activităţile se desfăşoară de către organizatorii de jocuri de noroc pe baza regulamentelor de joc aprobate;
b) sistemele de comunicare sunt utilizate strict de organizatori în vederea exploatării jocurilor de noroc pentru care au fost autorizaţi sau facilitează numai comunicarea între organizator şi participanţi.
ART.24
(1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 6 ani sau cu amendă, organizarea şi desfăşurarea de jocuri sau activităţi, indiferent de denumirea lor, prin care se propune unor persoane să depună sau să colecteze bani ori să se înscrie pe o listă, făcându-le să spere câştiguri financiare rezultate din creşterea numărului de persoane recrutate sau înscrise, indiferent cum se realizează această colectare sau înscriere pe liste.
(2) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la 1 la 4 ani sau cu amendă, fapta de a propune unei persoane să depună sau să colecteze bani ori să se înscrie pe o listă în condiţiile prevăzute la alin.(1).
ART.25
Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă, fapta oricărei persoane care:
a) alterează sau înlocuieşte prin orice mijloc rezultatul unui joc după ce acesta a fost stabilit;
b) plasează sau modifică o miză după ce rezultatul unui joc a fost stabilit;
c) foloseşte sau deţine în vederea folosirii într-o sală de jocuri orice dispozitiv prin a cărui utilizare sunt alterate elementele de şansă şi metodele de selectie prin care se modifică rezultatul jocului, suma sau frecvenţa plăţii într-un joc de noroc;
d) foloseşte sau deţine în vederea folosirii într-o sală de jocuri jetoane, sau orice alt suport material al taxei de participare la jocurile respective, false, ştiind că acestea sunt falsificate;
e) organizarea sau exploatarea de jocuri frauduloase.
ART.26
Reclama, publicitatea sau orice activitate promoţională pentru activităţile şi jocurilor interzise prevăzute de prezenta lege, constituie contravenţie şi se pedepseşte cu amendă de 100.000 lei la 200.000 lei.
ART.27
(1) Licenţele pentru exploatarea jocurilor de noroc acordate agenţilor economici până la data intrării în vigoare a prezentei legi, îşi menţin valabilitatea până la data expirării, în condiţiile în care au fost acordate, constituind în înţelesul prezentei legi autorizaţii de exploatare a jocurilor de noroc.
(2) Agenţii economici care organizează şi exploatează activităţi de jocuri de noroc şi care deţin licenţe pentru exploatarea acestora, valabile la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt obligaţi să solicite în condiţiile prezentei legi Licenţă de organizare a jocurilor de noroc în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a Normelor de aplicare a prezentei legi.
(3) În cazul organizatorilor de jocuri de noroc care nu depun solicitări de obţinere a Licenţei de organizare a jocurilor de noroc în termenul prevăzut la alin.(2) sau ale căror solicitări obţin aviz negativ, o nouă solicitare poate fi depusă după expirarea termenului de valabilitate al tuturor Licenţelor pentru exploatarea jocurilor de noroc emise în favoarea acestora până data intrării în vigoare a prezentei legi.
ART.28
Controlul respectării regimului legal al activităţilor din domeniul jocurilor de noroc, precum şi aplicarea contravenţiilor, se exercită de către organele de specialitate ale Ministerului Economiei şi Finanţelor şi ale Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.
ART.29
(1) Pedeapsa aplicată persoanei juridice pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de prezenta lege este amenda de la 10.000.lei la 100.000 lei şi pedeapsa complementară a dizolvării persoanei juridice.
(2) Dispoziţiile Codului Penal privind confiscarea specială se aplică corespunzător pentru faptele penale prevăzute de prezenta lege.
(3) Dispoziţiile art.214 din Codul de Procedură Penală se aplică în mod corespunzător.
ART.30
(1) Prezenta lege intră în vigoare în termen de 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, partea I.
(2) Până la aceeaşi dată, Guvernul va aproba prin hotărâre Normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
ART.31
La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:
a) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.69/1998 privind regimul de autorizare a activităţilor din domeniul jocurilor de noroc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.515/30 decembrie 1998, aprobata cu modificari si completari prin Legea 166/99, cu modificarile si completarile ulterioare;
b) Art.7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.159/1999 privind înfiinţarea Companiei Naţionale "Loteria Română" - S.A., publicată în Monitorul Oficial al României nr.515/25 octombrie 1999;
c) Hotărârea Guvernului nr.671/2000 privind actualizarea nivelului taxelor pentru eliberarea documetelor de autorizare a activităţilor de jocuri de noroc publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.398/25 august 2000.
ANEXA
1. TAXE PERCEPUTE PENTRU ACTIVITĂŢILE DIN DOMENIUL JOCURILOR DE NOROC
I. Taxa aferentă Licenţei de organizare a jocurilor de noroc (pentru intreaga perioada de valabilitate):
A. Pentru jocurile loto: 500.000 lei
B. Pentru pariuri mutuale: 200.000 lei
C. Pentru pariuri în cotă fixă: 200.000 lei
D. Pentru jocuri de noroc caracteristice activităţii cazinourilor: 200.000 lei
E. Pentru jocurile tip slot-machine: 50.000 lei
F. Pentru jocurile bingo desfăşurate în săli de joc: 50.000 lei
II. Taxe aferente Autorizatiei de exploatare a jocurilor de noroc (anuale):
A. Pentru jocurile loto: 500.000 lei
B. Pentru pariuri mutuale: 200.000 lei
C. Pentru pariuri în cotă fixă: 6 % din încasările efectiv realizate la nivelul organizatorului, dar nu mai puţin de 100.000 lei, pe baza documentaţiei tehnico-economice de eficienţă prezentate de agentul economic
D. Pentru jocuri de noroc caracteristice activităţii cazinourilor:
i. Pentru fiecare masă specială cu bile din cazinou:
- în municipiul Bucureşti 200.000 lei
- în teritoriu 100.000 lei
ii. Pentru fiecare masă specială de joc din cazinou, altele decât mesele speciale cu bile:
- în municipiul Bucureşti 120.000 lei
- în teritoriu 60.000 lei
E. Pentru fiecare mijloc de joc tip slot-machine: 4.000 lei
F. Pentru jocurile bingo desfăşurate în săli de joc: 60.000 lei
pentru fiecare sală, precum şi 7 % din valoarea nominală a cartoanelor achiziţionate de la Compania Naţională "Imprimeria Naţională" S.A., care se achită în avans la trezoreria statului, cu prezentarea ordinului de plată vizat de trezorerie la ridicarea cartoanelor
2. VALOAREA MINIMĂ A CAPITALULUI SOCIAL SUBSCRIS ŞI VĂRSAT LA DATA SOLICITĂRII CERERII DE OBŢINERE A LICENŢEI DE ORGANIZARE A JOCURILOR DE NOROC [1]:
A. Pentru organizatorii care exploatează jocuri loto: 2.000.000 lei
B. Pentru organizatorii care exploatează pariuri mutuale: 500.000 lei
C. Pentru organizatorii care exploatează pariuri în cotă fixă: 500.000 lei
D. Pentru organizatorii care exploatează jocuri de noroc caracteristice activităţii cazinourilor: 1.000.000 lei
D. Pentru organizatorii care exploatează jocurile tip slot-machine: 100.000 lei
E. Pentru organizatorii care exploatează jocurile bingo desfăşurate în săli de joc: 100.000 lei
[1] În situaţia în care acelaşi organizator solicită licenţă pentru organizarea de jocuri de noroc care implică utilizarea mai multor categorii de mijloace de joc, condiţia de existenţă a unei valori minimale a capitalului social subscris şi vărsat la data solicitării cererii de obţinere a licenţei de organizare a jocurilor de noroc se aplică cumulativ