LEGE
privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc
Parlamentul României
adoptă prezenta lege
ART.1
(1) Organizarea şi exploatarea activităţii de jocuri de
noroc pe teritoriul României constituie monopol de stat şi se
desfăşoară exclusiv în condiţiile prezentei legi.
(2) Statul poate acorda
dreptul de organizare şi exploatare a activităţii de jocuri de
noroc în condiţiile legii, pe bază de licenţă de organizare
a jocurilor de noroc pe fiecare tip de activitate, astfel cum acestea sunt clasificate
prin prezenta lege, şi autorizaţie de exploatare a jocurilor de
noroc, documente nominale şi limitate în timp, ce vor fi exploatate în mod
direct de deţinătorul licenţei.
(3) Activitatea de autorizare a organizării şi exploatării
jocurilor de noroc se realizează de către Ministerul
Economiei şi Finanţelor prin Comisia de autorizare a
jocurilor de noroc, denumită în continuare comisie, în
condiţiile stabilite de prezenta lege, de normele metodologice de aplicare
a acesteia, precum şi de alte acte normative cu incidenţă în
materie.
(4) Dispoziţiile
legale referitoare la procedura aprobării tacite nu se aplică
în cadrul procedurii de acordare a licenţelor de organizare a jocurilor de
noroc sau a autorizaţiilor de exploatare a jocurilor de noroc.
(5) Prin excepţie
de la prevederile alin.(2), exploatarea jocurilor de noroc se poate realiza, în
comun, de către doi organizatori de jocuri de noroc între care există
un contract de asociere încheiat în condiţiile legii, răspunderea
administrativă revenind ambilor parteneri.
ART.2
(1) Componenţa comisiei
se stabileşte prin Ordin Comun, din structura acesteia făcând parte
cel puţin câte un reprezentant al Ministerului Economiei şi
Finanţelor, Ministerului Internelor şi Reformei Administrative
şi Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a
Spălării Banilor.
(2) Monitorizarea
activităţilor din domeniul jocurilor de noroc se realizează de
către Ministerul Economiei şi Finanţelor, direct sau prin
intermediul altor instituţii ale statului, în condiţiile legii.
ART.3
(1) Prin joc de noroc se înţelege acea activitate comercială
care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: se atribuie
câştiguri materiale, de regulă băneşti, urmare a oferirii
publice de către organizator a unui potenţial câştig şi a
acceptării ofertei de către participant, cu perceperea unei taxe de
participare directe sau disimulate, câştigurile fiind atribuite prin
selecţia aleatorie a rezultatelor evenimentelor care fac obiectul jocului,
indiferent de modul de producere a acestora.
(2)
Sunt incluse în această
categorie şi acele activităţi comerciale în care beneficiarii
premiilor sunt stabiliţi pe baza rezultatelor unor evenimente sau
concursuri ce se vor produce fara implicarea organizatorilor.
(3)
Organizarea oricărui joc
de noroc implică existenţa cumulativă a următoarelor
elemente: joc şi/sau partidă, taxă de participare sau miză,
fond de câştiguri sau premii, mijloace de joc, organizator,
participanţi.
ART.4
(1) Prin taxă de
participare directă se
înţelege suma de bani percepută direct de la jucător de
către organizator în schimbul dreptului de participare la joc.
(2) Prin taxă de
participare disimulată se înţelege orice sumă încasată
sau solicitată suplimentar faţă de contravaloarea percepută
de la aceeaşi persoană de acelaşi agent economic pentru vânzarea
unor bunuri sau produse sau pentru efectuarea unor servicii similare sau
identice, indiferent dacă aceasta este încasată sau solicitată
direct de către organizatorul activitaţii sau de către o
altă persoană care participă sub orice formă la desfăşurarea
activităţii, având ca finalitate permisiunea dreptului de participare
la jocul de noroc.
ART. 5
(1) Prin mijloc de
joc se înţelege orice suport material, inclusiv suportul informatic,
care serveşte sau permite organizarea, desfăşurarea sau participarea
la jocuri de noroc. Mijloacele de joc pot fi: de bază şi auxiliare.
(2) Prin mijloc de
joc de bază se înţelege orice suport material, inclusiv suportul
informatic care generează, în mod direct, elementele aleatorii ce stau la
baza jocurilor de noroc. Intră în această categorie, pentru jocurile
de noroc în care câştigătorii sunt stabiliţi pe baza
rezultatelor unor evenimente sau concursuri care nu depind în mod exclusiv de
hazard, serverele sau alte suporturi informatice similare care asigură
organizarea şi exploatarea unitară la nivelul organizatorului a
jocurilor de noroc respective.
(3) Prin mijloc de joc auxiliar se
înţelege orice suport material, inclusiv suportul informatic care,
deşi nu fac parte integrantă din mijlocul de joc de bază, concură,
împreună cu acestea la organizarea şi desfăşurarea
jocurilor de noroc ori la participarea la astfel de activităţi.
(4) Mijloacele de joc auxiliare reprezentând
jetoane, impulsuri sau altele asemenea, constituie mijloace financiare care
concură la organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc.
ART.6
Prin organizator de
jocuri de noroc se înţelege persoana juridică autorizată
să organizeze şi să exploateze jocuri de noroc în
condiţiile prezentei legi. Poate dobândi această calitate persoana
juridică de drept român constituită în condiţiile legii.
Prin participant la jocul de noroc se
înţelege orice persoană fizică majoră care doreşte
şi are dreptul legal să participe la jocuri de noroc autorizate în
condiţiile prezentei legi. Participarea la joc presupune acceptarea
necondiţionată a regulamentului respectivului joc de noroc.
ART.8
Prin câştig sau premiu se înţeleg
sumele în bani, bunurile sau serviciile acordate de organizator participantului
la joc declarat câştigător în conformitate cu prevederile cuprinse în
regulamentul respectivului joc de noroc. Răspunderea privind acordarea
câştigului sau premiului revine în exclusivitate organizatorului jocului
de noroc.
ART.9
Prin jocuri frauduloase se înţeleg acele
jocuri de noroc prin care mijloacelor de joc aprobate le sunt modificate datele
sau parametrii astfel încât să fie adusă atingere elementelor de
şansă sau metodelor de selecţie.
ART.10
(1)
Jocurile de noroc se clasifică după cum urmează:
a) jocuri
loto, dacă sunt folosite rezultatele pur aleatorii ale unor evenimente
ce constau din extrageri de numere, de litere, bilete sau simboluri, indiferent
de procedurile şi caracteristicile mijloacelor utilizate pentru efectuarea
extragerilor (urne, roţi, cupe şi alte asemenea mijloace) care nu se
desfăşoară în prezenta jucătorilor. În această
categorie se includ: loteriile, inclusiv cele instantanee, şi orice joc de
noroc care nu se desfăşoară în prezenţa jucătorilor
şi care constă din extrageri de numere, de litere, simboluri,
formulare sau bilete, prin intermediul cărora pot fi obţinute diverse
câştiguri determinate de evenimente care nu se desfăşoară
în prezenţa fizică a jucătorilor, cu excepţia jocurilor de
noroc definite în continuare.
b) pariuri, dacă sunt
folosite rezultatele unor evenimente ce se vor produce fără
implicarea organizatorilor. Pariul este un joc de noroc în care participantul
trebuie să indice rezultatele unor evenimente ce urmeaza să aibă
loc sau sunt generate aleatoriu de un sistem informatic independent. În
această categorie se includ:
(i)
pariurile mutuale în cadrul cărora premiul se distribuie participanţilor
declaraţi câştigători, proporţional cu numărul
variantelor câştigătoare deţinute de fiecare dintre
aceştia, organizatorul fiind implicat doar în procesul de colectare a
taxelor de participare şi de distribuire a sumelor stabilite cu titul de
premii în conformitate cu prevederile regulamentelor de joc respective;
(ii)
pariurile în cotă
fixă în cadrul cărora organizatorul este cel care
stabileşte pe baza unor criterii proprii şi aduce la
cunoştinţa participanţilor cotele de multiplicare a taxei de
participare în cazul în care variantele jucate sunt declarate
câştigătoare în conformitate cu prevederile regulamentelor de joc
respective. Valoarea fiecărui câştig este fixată prin regulament
(sumă fixă sau multiplu de miză) independent de totalul mizelor;
c) jocuri de noroc caracteristice
activităţii cazinourilor, dacă evenimentele se produc cu
ajutorul unor mijloace specifice de joc, în prezenţa fizică a participanţilor, cu sau fără participarea
directă a acestora. Mijloacele specifice de joc folosite pot fi:
cărţi, zaruri, bile de ruletă, rulete şi mese de joc,
inclusiv instalaţiile auxiliare ale acestora, precum şi alte mijloace
de joc stabilite prin Hotărâre de Guvern;
d) jocurile tip slot-machine, dacă evenimentele sunt organizate
în prezenţa fizică a participanţilor prin intermediul
maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor specifice, iar
câştigul depinde de hazard;
e) jocurile bingo desfăşurate în săli de joc, cu
câştiguri generate de elemente aleatorii, organizate prin folosirea
echipamentelor complexe de extragere de tip loteristic, care sunt caracterizate prin extrageri şi premieri
succesive, în prezenţa fizică a jucătorilor.
(2) Pentru jocurile de noroc prevăzute la alin.(1), precum şi
pentru orice alte tipuri de jocuri de noroc, organizate în condiţiile
stabilite prin prezenta lege, este obligatorie deţinerea licenţei de organizare a jocurilor de noroc, respectiv a
autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc.
ART.11
Nu sunt considerate jocuri de noroc şi sunt
permise fără autorizare următoarele tipuri de jocuri:
a)
tombolele organizate în şcoli, în grădiniţe sau în alte
colectivităţi şi care au un caracter distractiv şi
nonprofit pentru organizatori;
b)
jocurile de tip distractiv, exploatate prin intermediul unor maşini,
aparate, dispozitive de orice fel şi care nu presupun câştiguri
bazate pe elemente aleatorii, ci au ca scop testarea forţei,
inteligenţei şi dexterităţii participantului;
c)
acţiunile organizate de diferiţi agenţi economici în
condiţiile legii, în scopul
stimulării vânzărilor
şi care nu presupun taxă de participare, respectiv nici un fel de
cheltuială suplimentară din partea participanţilor şi nici
majorarea preţului pe care produsul l-a avut anterior desfăşurării
acţiunii publicitare.
ART.12
(1) Licenţa de
organizare a jocurilor de noroc se acordă agentului economic care
îndeplineşte condiţiile pentru organizarea activităţilor ce
fac obiectul prezentei legi şi este valabilă 5 ani de la data
acordării.
(2)
Agenţii economici organizatori de jocuri de noroc vor instiinta comisia
despre orice modificare, in termen de 5 zile de la data inregistrarii, adusa
datelor initiale in baza carora a fost emisa Licenţa
de organizare a jocurilor de noroc sau
autorizatia, dupa caz.
(3) Autorizaţia de
exploatare a jocurilor de noroc este valabilă 1 an de la data
acordării, şi se acordă numai deţinătorului de
licenţă, după cum urmează:
a) în
cazul jocurilor loto: pentru întreaga activitate care presupune extrageri de
numere, de litere, bilete sau simboluri, indiferent de procedurile şi
caracteristicile mijloacelor utilizate pentru efectuarea extragerilor (urne,
roţi, cupe şi alte asemenea mijloace) care nu se
desfăşoară în prezenta jucătorilor;
b) în
cazul pariurilor: pentru mijlocul de joc de bază prin care se
desfăşoară organizarea şi exploatarea unitară la
nivelul organizatorului a fiecărei activităţi distincte;
c) în cazul jocurilor de noroc caracteristice
activităţii cazinourilor: fiecărui organizator o singură autorizaţie de exploatare a jocurilor de noroc pentru locaţia în care se organizează
şi se desfăşoară aceste activităţi;
d) în cazul jocurilor bingo
desfăşurate în săli de joc:
pentru fiecare locaţie în care se organizează şi se
desfăşoară aceste activităţi;
e) în
cazul jocurilor tip slot-machine:
pentru fiecare mijloc de joc în parte.
(4) Prin data
acordării se înţelege data de întâi a lunii următoare celei în
care, dupa ce s-a analizat şi avizat favorabil documentaţia
depusă de agentul economic, s-a efectuat plata sumelor datorate anticipat
de agentul economic, conform prevederilor art.14.
(5) Autorizaţiile
de exploatare a jocurilor de noroc eliberate în favoarea agenţilor
economici care nu mai deţin, indiferent de motivul care a generat
această stare, licenţă de organizare a jocurilor de noroc
validă, îşi pierd valabilitatea cu aceeaşi dată, iar
agenţii economici respectivi sunt obligaţi la plata taxelor de
autorizare aferente, conform prevederilor art.14.
ART.13
(1)
Acordarea licenţei de
organizare a jocurilor de noroc, respectiv acordarea autorizaţiei de
exploatare a jocurilor de noroc, se realizează cu perceperea de taxe
exprimate în lei.
(2)
Forma si continutul
autorizatiei de exploatare a jocurilor de noroc vor fi stabilite prin hotarare
de guvern.
(3)
Pentru societăţile care
organizează pariuri în cotă fixă, taxa pentru autorizaţia
de exploatare se stabileşte în funcţie de veniturile realizate de
societăţi din exploatarea acestei activităţi, dar nu mai
puţin de nivelul minim al taxei stabilită în condiţiile
prezentei legi.
(4)
Taxele percepute pentru
obţinerea licenţei de organizare a jocurilor de noroc şi
autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc, constituie venit al
bugetului de stat.
ART.14
(1) Nivelul taxelor
pentru eliberarea licenţelor de organizare a jocurilor de noroc şi
autorizaţiilor de exploatare a jocurilor de noroc, precum şi al
nivelului minim al capitalului social subscris şi vărsat de
agenţii economici organizatori de jocuri de noroc este cel prevăzut
în anexa care face parte integrantă din prezenta lege şi poate fi
modificat prin hotărâre a Guvernului la propunerea Ministerului Economiei
şi Finanţelor.
(2) Taxele aferente
activităţilor din domeniul jocurilor de noroc se plătesc de
către agenţii economici organizatori, după cum urmează:
a)
taxa aferentă licenţei de organizare a jocurilor de noroc
– până la data de 25, inclusiv, a lunii următoare celei în care
documentaţia a fost aprobată şi se achită integral pentru
întreaga perioadă de valabilitate a licenţei (5 ani);
b)
taxa anuală aferentă autorizaţiei de exploatare a jocurilor
de noroc:
(i)
pentru jocurile de noroc
caracteristice activităţii cazinourilor şi
jocurile tip slot-machine, taxa se
datorează pentru fiecare mijloc de joc în parte, şi se
plăteşte în patru rate trimestriale egale, astfel:
A)
pentru primul trimestru – până la data de 25, inclusiv, a lunii următoare celei în care
documentaţia a fost aprobată;
B)
pentru celelalte trimestre –
până la data de 25, inclusiv, a ultimei luni din trimestru (respectiv 25
martie, 25 iunie, 25 septembrie şi 25 decembrie) pentru trimestrul
următor;
(ii)
pentru jocurile bingo în săli de joc, taxa
anuală se datorează, pentru fiecare locaţie în parte şi se
plăteşte integral până la data de 25,
inclusiv, a lunii următoare celei în care documentaţia a fost
aprobată;
(iii)
pentru jocurile de tip pariu, taxa anuală se
datorează şi se plăteşte după cum urmează :
A)
sumele care rezultă din
aplicarea procentelor prevăzute în anexă la veniturile estimate de
agentul economic, dar nu mai puţin de taxa anuală minimală -
până la data de 25, inclusiv, a lunii următoare celei în care
documentaţia a fost aprobată;
B)
în cazul în care, în cursul
anului de autorizare, încasările efective depăşesc
încasările estimate prin documentaţia prezentată la data
autorizării, taxa anuală de autorizare datorată se va recalcula
prin aplicarea cotei procentuale stabilite asupra încasărilor efective
cumulate de la începutul perioadei de autorizare. Recalcularea se va efectua
lunar, începând cu prima lună în care se înregistrează
depăşirea încasărilor estimate. Diferenţa dintre taxa
datorată pentru încasările efective cumulate şi taxa
plătită de la începutul perioadei de autorizare până la finele
lunii precedente celei pentru care se face regularizarea se va declara şi
plăti până la data de 25 a lunii următoare;
C)
taxele aferente licenţelor de organizare a jocurilor de noroc, precum şi taxele
anuale aferente autorizaţiilor de exploatare a jocurilor de noroc,
datorate de Compania Naţională „Loteria Română” S.A. pentru
jocurile loto şi pariuri mutuale – până la data de 25 martie,
inclusiv, pentru anul în curs;
(3) Cota
procentuală din valoarea nominală a cartoanelor
achiziţionate de către organizatorii de jocuri
de noroc bingo în sală, de la Compania
Naţională "Imprimeria Naţională" S.A., se
achită în avans la trezoreria statului, ridicarea cartoanelor fiind
permisă numai pe baza prezentării documentului de plată vizat de
trezorerie.
ART.15
(1) Pentru obţinerea licenţei de organizare a
jocurilor de noroc, trebuie ca:
a)
agenţii economici să
facă dovada:
i.
existentei ca obiect principal
de activitate organizarea de jocuri de noroc;
ii.
existenţei avizului
organelor de poliţie acordat administratorilor sau reprezentanţilor legali ai persoanei juridice;
iii.
constituirii capitalului social
subscris şi vărsat în condiţiile prezentei legi (pentru
persoanele juridice, altele decât cele de drept român, dovada constituirii
capitalului social subscris şi vărsat în condiţiile prezentei
legi revine reprezentantului fiscal );
b)
administratorul
socităţii să depună o declaraţie pe propria
răspundere din care să rezulte că:
i.
persoana juridică nu a
fost condamnată printr-o hotărâre definitivă
de condamnare pentru care nu a intervenit reabilitarea;
ii.
nu se află într-o stare de
incompatibilitate;
c)
să se depună
cazierele judiciare sau alte acte emise de autorităţile competente
din raza de responsabilitate a cărora face parte ultimul domiciliu
cunoscut din care să rezulte că împotriva oricăruia dintre
administratorii sau reprezentanţii legali ai persoanei juridice nu s-a
pronunaţat o hotărâre judecătorescă definitivă de
condamnare pentru care nu a intervenit reabilitarea, în România sau într-un
stat străin, pentru o infracţiune prevăzută de prezenta
lege sau pentru o altă infracţiune săvârşită cu
intenţie pentru care a fost aplicată o pedeapsă de minim 2 ani
cu închisoarea;
d)
a depus cerere pentru
obţinerea autorizaţiei de exploatare a jocurilor de
noroc din categoria celor reglementate de prezenta lege şi în
condiţiile impuse de aceasta;
(2) Pentru obţinerea autorizaţiei de exploatare
a jocurilor de noroc, agenţii economici trebuie să facă dovada
că:
a) deţin licenţă de organizare a jocurilor de
noroc valabilă la data depunerii cererii pentru obţinerea autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc sau au depus cerere pentru obţinerea licenţei
de organizare a jocurilor de noroc;
b) spaţiul propus este situat într-un imobil care îndeplineşte
cerinţele prevăzute în normele de aplicare a prezentei legi, precum
şi alte cerinţe prevăzute de legislaţia în vigoare pentru
organizarea activităţilor cu scop comercial în cadrul imobilelor cu
destinaţia de locuinţă;
c) spaţiul propus nu
este situat în incinta unui aşezământ de învăţământ,
inclusiv campusurile aferente acestuia, aşezăminte de cultură,
artă, sănătate, cu caracter social, de culte religioase şi
altele asemenea sau în perimetrul delimitat destinat acestora sau nu este
situat in zone cu circulatie intensa (in pasaje pietonale sau statii ale
mijloacelor de transport in comun); în mod excepţional se admite
organizarea de jocuri de noroc în spaţiile-anexe, excedentare, ale unor cinematografe, săli de spectacole, săli de sport, case de
cultură şi altele de acest fel, cu condiţia să fie
asigurată intrare separată pentru jucători şi să nu
fie deranjate în vreun fel celelalte activităţi şi să
poată fi restricţionat total accesul minorilor;
d) organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, în situaţia în
care, în aceeaşi locaţie se desfăşoră şi alte
activităţi în care, de regulă, nu este permis accesul minorilor
neînsoţiţi, de genul: baruri, cluburi, restaurante, sau altele asemenea,
se desfăşoară într-un spaţiu organizat distinct de
spaţiul alocat celorlalte activităţi din cadrul locaţiei
respective;
e) activitatea
de tip cazinou urmează a se organiza în imobile care nu au
destinaţia de locuinţă sau în locaţii care fac parte din
hoteluri având o clasificaţie, conform normelor naţionale în vigoare,
de cel puţin 3 stele;
f) mijloacele de joc şi locaţiile/spaţiile propuse
îndeplinesc condiţiile prevăzute în normele de aplicare a prezentei
legi;
g) mijloacele de joc tip slot-machine sunt dotate cu un mecanism integrat
de monitorizare a operaţiunilor de exploatare, facand parte intergranta
constructiva din mijlocul respectiv sau aditionala ulterior sistemului, care
permite controlul autorităţilor prevăzute la art.28 asupra
modului de organizare şi exploatare a jocurilor de noroc respective.
Cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească mecanismele
respective, condiţiile de avizare, instalare şi monitorizare sunt
prevăzute în Normele de aplicare a prezentei legi;
h) sălile de pariuri vor fi
operate prin intermediul unor programe informatice independente,
unice la nivelul societăţii organizatoare, indiferent de numărul
de locaţii în care se desfăşoară activitatea
respectivă, cu obligativitatea centralizării într-un sistem
electronic central amplasat pe teritoriul României a informaţiilor care
să evidenţieze fiecare terminal de joc în parte, totalul taxelor de
participare colectate şi totalul premiilor acordate. Sistemul electronic
central, prin grija şi pe seama organizatorului, va fi conectat cu un
terminal domiciliat la Ministerul Economiei şi Finanţelor şi va
conţine sau va permite accesul la informaţii privind totalul taxelor
de participare colectate în orice zi, totalul premiilor acordate în ziua
respectivă şi al terminalelor interconectate în sistem (numărul
acestora şi adresa la care sunt exploatate). Cu cel puţin 30 de zile
înainte de obţinerea autorizaţiei, fiecare spaţiu în care se
desfăşoară activitatea de pariuri trebuie să fie identificat
în sistemul central. Orice modificare ulterioară va fi comunicată cu
cel puţin 15 zile înainte de a fi operaţională.
(3)
Prevederile alin.(2) lit.a) nu se aplică în situaţia în care se
solicită în acelaşi timp atât acordarea licenţei de organizare a jocurilor de noroc, cât şi acordarea autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc;
(4) Nu se acordă
licenţă de organizare a jocurilor de noroc sau autorizaţie de
exploatare a jocurilor de noroc, după caz, în situaţia în care
agenţii economici organizatori:
a) înregistrează la data depunerii cererii pentru obţinerea
licenţei de organizare sau autorizaţiei de exploatare a jocurilor de
noroc, după caz, obligaţii de plată restante faţă de
bugetul general consolidat;
b) nu au constituit garanţia pentru acoperirea riscului de
neplată a obligaţiilor fată de bugetul general consolidat în
cuantumul, în forma şi la termenul prevăzut în normele de aplicare a
prezentei legi.
(5) Nu se consideră
obligaţii de plată restante în sensul alin.(4) lit.a):
a) obligaţiile restante pentru care agenţii economici au
obţinut înlesniri la plata acestora, aflate în vigoare la data depunerii
documentaţiei;
b) obligaţiile datorate şi neachitate, cuprinse în titluri
executorii pentru care instanţa judecătorească a dispus
suspendarea executării silite, sau în cazul în care suspendarea
executării silite a avut loc ca urmare a deschiderii procedurii de
reorganizare judiciară;
c) obligaţiile de plată pentru care s-a dispus suspendarea
actului administrativ fiscal sau sunt suspendate în condiţiile legii,
după caz.
(6) Exploatarea jocurilor tip slot-machine într-o locaţie se
realizează de un singur agent economic licenţiat pentru acest tip de
activitate.
(7) Numărul minim
de mijloace de joc, locaţii sau dotări tehnice pentru care se poate
solicita autorizarea este :
a)
pentru jocurile tip slot-machine, numărul minim de
mijloace de joc care pot fi exploatate de acelaşi agent economic, cu
excepţia organizatorilor activităţii de cazinou sau de bingo în
sală, este de 75 de aparate, care pot fi exploatate în cadrul aceleiaşi
locaţii sau în locaţii diferite. Dacă numărul
autorizaţiilor de exploatare plătite de organizator scade sub cel
prevăzut în prezenta lege, licenţa de organizare a jocurilor de noroc
se revocă de drept, fără îndeplinirea altor proceduri
prealabile. Numărul limită de slot-machine, pentru fiecare
locaţie în parte, este de:
(i)
minim 10 în locaţii în care se exploatează numai
această categorie de mijloace de joc;
(ii)
minim 2 mijloace de joc în locaţii autorizate şi pentru activitatea de pariu sau loto;
(iii)
minim 15 mijloace de joc în locaţii autorizate pentru activitatea de casino;
(iv)
minim 10 mijloace de joc
interconectate în sistemul de joc „jack-pot” în situaţia în care
mijloacele de joc sunt exploatate în aceeaşi locaţie;
(v)
minim 50 mijloace de joc
interconectate în sistemul de joc „jack-pot” în situaţia în care
mijloacele de joc sunt exploatate în locaţii diferite;
(vi)
minim 4 terminale (posturi) de
joc pentru jocurile tip slot-machine care
sunt construite într-o singură entitate şi la care exploatarea se
realizează de la mai multe terminale (posturi) de joc;
(vii)
maxim 3 mijloace de joc in
locatii autorizate ca baruri si restaurante, numai in situatia in care aceste
mijloace de joc au taxa de participare de maxim 1 ron, iar premiul sau castigul
nu depaseste multiplu de 10 al taxei de participare;
b)
numărul minim de mese speciale de joc din cadrul locaţiei în care se
organizează activitatea de tip
cazinou este de 12, dintre care cel puţin 30% din numărul total de mese speciale autorizate trebuie
să fie mese de ruletă. Se poate organiza jocul direct între
participanţi la un numă de maxim 50% din numărul total al
meselor speciale de joc;
c)
locaţia în care se exploatează activitatea
de tip cazinou va fi dotată cu sistem de supraveghere
video, precum şi cu mijloace de joc şi tehnică de bază
şi complementară specifică la nivelul practicat pe plan
internaţional, în condiţiile prevăzute în normele de aplicare a
prezentei legi;
d)
organizatorii activităţii de
tip cazinou vor conduce evidenţa accesului jucătorilor în
incinta cazinoului numai în format electronic;
e) în
cadrul fiecărei locaţii în care se organizează şi
exploatează activitatea de bingo
în săli de joc dotarea tehnică minimală trebuie
să cuprindă: un aparat de extragere aleatorie a numerelor, trei
panouri cu afişaj luminos, patru monitoare color TV, un calculator
electronic coordonator de joc, dispozitive şi accesorii specifice jocului
de bingo;
f)
pentru activitatea de pariuri, numărul minim de spaţii în care poate fi exploatată activitatea de acelaşi
agent economic este de 15;
g)
pentru activitatea de pariuri, numărul minim de terminale specializate în
dotarea unui agent economic trebuie să fie de minim 40;
h) pentru activitatea de pariuri,
dotarea tehnică minimală trebuie să cuprindă:
(i) pentru locaţia centrală: sistem
computerizat de înregistrare, stocare, omologare şi raportare
contabilă a pariurilor efectuate compus din server, sistem pentru
securizarea transmisiilor, calculatoare pentru urmărirea pariurilor
efectuate, sistem de transmisie date (internet, radio, telefon, etc.);
(ii) pentru punctul de lucru (agenţie): minim două
terminale specializate pentru emiterea şi înregistrarea pariurilor, o
imprimantă pentru emiterea biletelor pariate, sistem de transmisie de date
către locaţia centrală.
(iii) pentru locaţia aflată la Ministerul Economiei şi
Finanţelor: sistem computerizat de înregistrare, stocare,
omologare şi raportare contabilă a pariurilor efectuate compus din
server, sistem pentru securizarea transmisiilor, calculatoare, sistem de
transmisie date (internet, radio, telefon, etc.).
(8) Pentru jocurile tip slot-machine care
sunt construite într-o singură entitate şi sunt exploatate de la mai
multe terminale (posturi) de joc, autorizaţia se acordă pentru
întreaga entitate, iar taxa de autorizare se datorează pentru fiecare
terminal (post) în parte, fiecare fiind inclus în calculul numărului minim
de maşini prevăzut la alin.(7).
(9) Condiţiile pe
care trebuie să le îndeplinească locaţiile în care sunt
exploatate jocurile de noroc, condiţiile tehnice pe care trebuie să
le îndeplinească mijloacele de joc, condiţiile referitoare la
regulamentele de joc şi regulamentele de ordine interioară în vederea acordării
autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc, precum şi
obligaţiile care le revin organizatorilor în vederea menţinerii valabilităţii
acestora se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
ART.16
(1) Agenţii
economici care deţin licenţă de organizare a jocurilor de noroc
şi exploatează pe bază de autorizaţie de exploatare jocuri
tip slot-machine, pot organiza sisteme de tip “jack-pot” prin interconectarea
tuturor jocurilor tip slot-machine dintr-o locaţie dacă se
utilizează sisteme de joc de tip „mistery” sau aparatele de acelaşi
tip dacă se utilizează sisteme de joc de tip „progresiv”.
Organizatorii sistemelor de tip “jack-pot”, pentru fiecare sistem în parte, vor
notifica acest fapt comisiei cu cel puţin 10 zile înainte de data de
începere a exploatării activităţii, precum şi seriile
jocurilor tip slot-machine interconectate în sistem şi
locaţia/locaţiile în care sunt exploatate acestea.
(2) În cadrul sistemelor
de tip “jack-pot” se pot interconecta numai jocuri tip slot-machine
aparţinând aceluiaşi agent economic şi numai în perioada în care
pentru acestea există autorizaţie de exploatare a jocurilor de noroc
valabilă.
(3) Pentru organizarea
sistemului de tip „jack-pot” este necesară îndeplinirea cumulativă a
următoarelor condiţii minime: acelaşi sistem de conectare
on-line a mijloacelor de joc având acelaşi protocul de comunicare, software
specializat şi algoritm aleator de acordare a premiului.
ART.17
(1) Comisia poate dispune anularea
licenţei de organizare a jocurilor de noroc sau a autorizaţiei de
exploatare a jocurilor de noroc, după caz, atunci când se constată
că la data acordării acestora solicitanţii au oferit
informaţii incorecte sau inexacte care, dacă ar fi fost cunoscute, ar
fi condus la neacordarea licenţei de organizare a jocurilor de noroc sau a
autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc, după caz.
(2) Comisia poate dispune măsura revocării
licenţei de organizare a jocurilor de noroc, într-una din următoarele
situaţii:
a)
neîndeplinirea
obligaţiilor de plată faţă de bugetul general consolidat
sau plata acestora, conform prevederilor legale în vigoare, cu o întârziere mai
mare de 30 de zile de la data la care în care obligaţiile respective sunt
scadente în condiţiile legii;
b)
organizatorul nu mai are ca obiect de activitate principal organizarea de jocuri de noroc;
c)
după retragerea avizului
organelor de poliţie acordat
administratorilor sau reprezentanţilor legali ai persoanei juridice, aceştia îşi menţin poziţia respectivă
după parcurgerea unui interval de 30 de zile de la data comunicării
retragerii avizului;
d)
împotriva persoanei juridice s-a pronunţat o hotărâre definitivă de condamnare pentru
care nu a intervenit reabilitarea;
e)
administratorul societaţii
se află într-o stare de incompatibilitate pentru o
perioadă mai mare de 30 de zile de la data la care a intervenit starea de
incompatibilitate;
f)
menţinerea poziţiei
deţinute pentru mai mult de 30 de zile de către oricare dintre
asociaţii, administratorii sau reprezentanţii legali ai persoanei
juridice împotriva cărora s-a pronunaţat o hotărâre
judecătorescă definitivă de condamnare pentru care nu a
intervenit reabilitarea, în România sau într-un stat străin, pentru o
infracţiune prevăzută de prezenta lege sau pentru o altă
infracţiune săvârşită cu intenţie pentru care a fost
aplicată o pedeapsă de minim 2 ani cu închisoarea;
g)
organizarea de jocuri
frauduloase;
h)
neconstituirea garanţiei
în cuantumul, în forma şi la termenul prevăzut în normele de aplicare
ale prezentei legi;
i)
nerespectarea oricăreia
dintre prevederile cuprinse la art. 12 alin. (2), art. 17 lit.a) si art. 21 alin. (1) - (4).
(3) Comisia poate dispune, pentru o
perioadă de cel mult 6 luni, măsura suspendării licenţei de
organizare a jocurilor de noroc pentru nerespectarea regulamentelor de joc care
au făcut obiectul aprobării, având ca rezultat prejudicierea
participanţilor la jocul de noroc respectiv, sau a autorizaţiei de
exploatare a jocurilor de noroc pentru cazurile pentru care s-a prevăzut
prin normele de aplicare a prezentei legi măsura de suspendare a
autorizaţiei, după caz.
(4) Comisia poate dispune
măsura suspendării sau revocării, după caz, la solicitarea Oficiului
Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor,
pentru nerespectarea prevederilor legislaţiei privind spălarea
banilor şi finanţarea actelor de terorism, constatate prin acte
administrative rămase definitive ca rezultat al neexercitării
căilor de atac sau ca rezultat al unor hotărâri irevocabile dispuse
de instanţele de judecată sau care devin irevocabile, după caz.
(5) În vederea
dispunerii măsurilor prevăzute la alin.(1) – (3), comisia se poate
sesiza din oficiu sau ca urmare a sesizării efectuate de către
organele cu atribuţii de control.
(6) În situaţia în
care se constată că, după expirarea perioadei de suspendare
prevăzută la alin.(3), se menţin motivele care au stat la baza
deciziei de suspendare, perioada de suspendare se prelungeşte până la
remedierea neregulilor care au atras dispunerea măsurii de suspendare.
(7) În situaţia în
care, urmare a controalelor în care se constată încălcarea
prevederilor legale, motivele care pot atrage măsura revocării sau
suspendării sunt remediate de organizator, se poate achita cu titlu de
amendă suma de 100.000 lei, fara a se mai aplica masura suspendarii sau
revocarii, dar numai cu aprobarea Comisiei de autorizare a jocurilor de noroc,
care va decide in acest sens.
(8) După anularea
licenţei de organizare a jocurilor de noroc, o nouă solicitare poate
fi făcută după cel puţin 1 ani de la data la care decizia
de anulare a rămas irevocabilă în sistemul căilor de atac.
(9) Neprezentarea la
direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Economiei şi
Finanţelor a documentelor care atestă plata obligaţiilor pentru
care termenul prevazut la art.14 alin.(2) este data de 25, inclusiv, a lunii
următoare celei în care documentaţia a fost aprobată, atrage
revocarea aprobării acordate de comisie, fără a se mai emite
licenţa sau autorizaţia respectivă, după caz.
(10) După anularea
sau revocarea licenţei de organizare a jocurilor de noroc, pe perioada
suspendării autorizaţiei, precum şi după încetarea
activităţii de jocuri de noroc, sub orice formă, agenţii
economici organizatori de jocuri de noroc sunt obligaţi să achite
diferenţa ramasă de plată din taxa anuală aferentă
autorizaţiei/autorizaţiilor de exploatare a jocurilor de noroc.
ART.18
(1) Companiei
Naţionale “Loteria Română” S.A. i se încredinţează, în
calitate de unic organizator, pe întreg teritoriul ţării, organizarea
şi exploatarea de jocuri loto şi pariuri mutuale, astfel cum sunt
definite la art.10.
(2) Compania
Naţională “Loteria Română“ S.A. beneficiază de
licenţă, respectiv autorizaţie, pentru jocurile de noroc
desfăşurate în condiţiile alin.(1), prin efectul legii, cu
condiţia achitării taxelor pentru obţinerea licenţelor de
organizare a jocurilor de noroc sau autorizaţiilor de exploatare a
jocurilor de noroc.
(3) Compania
Naţională “Loteria Română“ S.A. poate organiza şi exploata,
cu personal, mijloace şi in locaţiile proprii sau în comun, sub orice formă,
jocuri de noroc, altele decât cele prevăzute la alin.(1), numai pe
bază de licenţă, respectiv autorizaţie, obţinută
în conformitate cu prevederile prezentei legi.
(4) Compania
Naţională “Loteria Română“ S.A. poate organiza şi exploata
activităţile pentru care, potrivit alin.(1), deţine
exclusivitate, în comun cu alte loterii naţionale afiliate la European
State Lotteries and Toto Association, în condiţiile prevăzute la
alin.(2).
ART.19
(1) Controlul tehnic al
maşinilor, instalaţiilor, dispozitivelor, meselor de jocuri de noroc
şi altor mijloace de joc, cu excepţia celor pentru care există
certificate recunoscute la nivelul Uniunii Europene sau a programelor
informatice care nu fac parte integrantă din mijlocul de joc respectiv, se
exercită de către Biroul Român de Metrologie Legală sau alte
societati comerciale abilitate de Ministerul Economiei si Finantelor.
(2) Utilizarea de
programe informatice, altele decât cele pentru care controlul tehnic se
efectuează în condiţiile alin.(1), se realizează pe
răspunderea exclusivă a organizatorilor. Odată cu solicitarea de
autorizare a jocurilor de noroc care implică utilizarea acestor programe
informatice, organizatorul va prezenta comisiei un document din care să
rezulte dreptul de utilizare acordat organizatorului de către
deţinătorul de drept al programului informatic.
(3) Normele tehnice de
verificare utilizate de Biroul Român de Metrologie Legală sau alte societati
comerciale abilitate de Ministerul Economiei si Finantelor, precum şi
tarifele practicate pentru activităţile de control tehnic se
stabilesc anual prin Ordin al Ministrului Economiei şi Finanţelor.
Până la data intrării în vigoare a Ordinului sunt valabile tarifele
din anul anterior.
(4) Pentru primul an de
aplicare a prezentei legi, controlul tehnic al maşinilor,
instalaţiilor, dispozitivelor, meselor de jocuri de noroc şi altor
mijloace de joc, se va desfăşura conform normelor tehnice în vigoare
la data prezentei legi, la tarifele practicate de Biroul Român de Metrologie
Legală la aceeaşi dată.
(5) Costul
activităţilor de control tehnic va fi suportat de beneficiarii
acestora, respectiv de agenţii economici organizatori de jocuri de noroc.
Art.20
(1)
Societăţile comerciale care produc în România, importă sau
realizează achiziţii intracomunitare în România, astfel cum acestea
sunt definite în Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările
şi completările ulterioare, de
mijloace de joc în scopul comercializării sau utilizării, sub orice
formă, pe teritoriul României sunt
obligate ca în termen de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării
operaţiunilor respective în documentele contabile conform prevederilor
Legii contabilităţii nr.82/1991, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, să declare aceste
mijloace de joc comisiei, conform prevederilor din Normele de aplicare a
prezentei legi.
(2) Introducerea pe
teritoriul României de mijloace de joc, sub orice altă formă decât
cele prevăzute la alin.(1), se declară cu 15 zile lucrătoare
înainte de realizarea operaţiunii comisiei în condiţiile stabilite
prin Normele de aplicare a prezentei legi şi se poate realiza numai în
condiţiile în care se face dovada înregistrării declaraţiei respective
la registratura Ministerului Economiei şi Finanţelor.
(3) Se interzice
introducerea de mijloace de joc pe teritoriul României, sub orice formă,
de către persoanele fizice.
(4)
Societăţile comerciale care vând sau cumpără mijloace de
joc sunt obligate să declare mijloacele de joc care fac obiectul
tranzacţiei comisiei, conform prevederilor din Normele de aplicare a
prezentei legi, în termen de 15 zile lucrătoare de la realizarea acesteia.
(5)
Deţinătorii de drept ai mijloacelor de joc care au făcut anterior
obiectul autorizării şi care, indiferent de motivele care stau la
baza acestei decizii (casare, export, stocare, conservare, etc.), nu mai doresc
să exploateze sau să pună la dispoziţie, sub orice
formă, respectivele mijloace de joc, sunt obligaţi să declare
aceste mijloace de joc comisiei, conform prevederilor din Normele de aplicare a
prezentei legi, în termen de 15 zile lucrătoare de la data expirării
autorizaţiilor de exploatare.
ART.21
(1)
Răspunderea pentru corectitudinea organizării şi exploatării
jocurilor de noroc pentru care au fost autorizaţi revine în totalitate
persoanelor juridice care deţin licenţă de
organizare a jocurilor de noroc.
(2) Organizatorii de jocuri de noroc sunt
obligaţi să asigure jucătorilor participarea la joc cu şanse
egale, la mize egale jucate pe elemente aleatorii sau, în cazul pariurilor, pe
elemente de hazard şi de abilitate a jucătorilor.
(3) Organizatorii de
jocuri de noroc sunt obligaţi :
a)
să desfăşoare
exploatarea activităţilor pentru care au fost autorizaţi în
condiţiile prezentei legi, indiferent de tipul acestora, numai cu personal
utilizat pe baze contractuale, şi să ţină o
evidenţă unitară a activităţii desfăşurate,
organizată la nivelul domiciliului fiscal, indiferent de numărul de
locaţii în care se desfăşoară activitatea;
b)
să facă dovada
deţinerii legale în proprietate sau în folosinţă prin asociere
în participaţiune, pe baza unui contract de leasing sau prin contract de
închiriere pentru mijloacele de joc pentru care au fost autorizaţi şi
instalaţiile auxiliare aferente, cu excepţia programelor informatice
care pot fi utilizate pe bază de licenţă;
c)
să nu utilizeze denumirea
de „cazinou”, „casino” sau derivate din acestea, cu excepţia
organizatorilor care exploatează acest gen de activitate şi numai
pentru locaţiile autorizate în acest sens;
d)
sa nu practice publicitate
agresiva prin mijloace sonore si luminoase, conditiile impuse in acest sens
find stabilite prin norme metrologice.
(4) Organizatorii de
pariuri, sunt obligaţi să desfăşoare exploatarea activităţilor
pentru care au fost autorizaţi în condiţiile prezentei legi, prin
intermediul unor programe de prelucrare automată a datelor, unice la
nivelul societăţii organizatoare, indiferent de numărul de
locaţii în care se desfăşoară activitatea respectivă,
cu obligativitatea centralizării într-un sistem electronic central
amplasat pe teritoriul României a informaţiilor care să
evidenţieze totalul taxelor de participare colectate şi totalul
premiilor acordate.
ART.22
(1) Nerespectarea
obligaţiilor prevăzute la art.21 alin.(2), (3) şi (4) constituie
contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 20.000
– 40.000 lei.
(2) Nerespectarea
obligaţiilor prevăzute la art.20 constituie contravenţie şi
se sancţionează cu amendă de la 50.000 – 100.000 lei, iar mijloacele
de joc respective şi/sau sumele provenite din operaţiunile economice
aferente, după caz, se confiscă.
ART.23
(1) Constituie
infracţiune fapta săvârşită de administratorul, directorul
sau alt reprezentant legal al unei persoane juridice sau de către o
persoană fizică, după caz, de desfăşurare
fără licenţă sau autorizaţie a oricăreia dintre
activităţile din domeniul jocurilor de noroc şi se
pedepseşte cu închisoare de la 1 la 4 ani sau cu amendă.
(2) Constituie
circumstanţe agravante şi se sancţionează cu închisoarea de la 2 la 5 ani sau cu amendă,
următoarele
fapte:
a) organizarea de jocuri de noroc prin intermediul sistemelor de
comunicaţii de tip internet sau intranet, precum şi prin intermediul
altor sisteme de comunicaţii (sisteme de telefonie fixă sau
mobilă) sau asimilate acestora;
b) organizarea de jocuri de noroc prin intermediul reţelelor de
televiziune sau radio ori prin intermediul altor mijloace de transmisie
asimilate;
c) organizarea de pariuri bazate pe rezultatele unor concursuri clandestine cum ar fi: lupte
de câini, lupte de cocoşi, curse auto, etc.;
d) organizarea de jocuri tip alba-neagra în scopul obţinerii unor
venituri, ale căror rezultate pot fi influenţate prin dexteritatea
organizatorului de joc, a mânuitorului mijloacelor de joc, cum ar fi:
cărţi de joc, cauciucuri cu
timbre, capace cu boabe de cereale, capace cu bilă etc.;
e) organizarea de jocuri de bingo, în baza aceleiaşi autorizaţii
de exploatare a jocurilor de noroc, în mai mult de o locaţie;
f) organizarea de jocuri-concurs cu câştiguri de orice fel prin
intermediul liniilor telefonice sau al altor sisteme de telecomunicaţie,
televiziune sau radio prin care se condiţioneaza obţinerea unor
avantaje materiale ca rezultat al răspunsurilor formulate la
întrebări de cultură generală, inteligenţă sau
perspicacitate şi care presupun o taxă de participare;
(3) În înţelesul
prezentei legi, nu constituie organizare de jocuri de noroc prin intermediul
sistemelor de comunicaţii de tip internet sau intranet, precum şi
prin intermediul altor sisteme de comunicaţii (sisteme de telefonie
fixă sau mobilă) sau asimilate acestora, dacă sunt îndeplinite
cumulativ următoarele condiţii:
a)
activităţile se desfăşoară de către organizatorii
de jocuri de noroc pe baza regulamentelor de joc aprobate;
b)
sistemele de comunicare sunt utilizate strict de organizatori în vederea
exploatării jocurilor de noroc pentru care au fost autorizaţi sau
facilitează numai comunicarea între organizator şi participanţi.
ART.24
(1) Constituie
infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 6 ani sau
cu amendă, organizarea şi desfăşurarea de jocuri sau activităţi, indiferent de denumirea lor, prin care
se propune unor persoane să depună sau să colecteze bani ori
să se înscrie pe o listă, făcându-le să spere câştiguri
financiare rezultate din creşterea numărului de persoane recrutate
sau înscrise, indiferent cum se realizează această colectare sau
înscriere pe liste.
(2) Constituie
infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la 1 la 4 ani sau
cu amendă, fapta de a propune unei persoane să depună sau
să colecteze bani ori să se înscrie pe o listă în
condiţiile prevăzute la alin.(1).
ART.25
Constituie
infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani
sau cu amendă, fapta oricărei persoane care:
a) alterează sau înlocuieşte prin orice mijloc rezultatul unui
joc după ce acesta a fost stabilit;
b) plasează sau modifică o miză după ce rezultatul unui
joc a fost stabilit;
c) foloseşte sau deţine în vederea folosirii într-o sală de
jocuri orice dispozitiv prin a cărui utilizare sunt alterate elementele de
şansă şi metodele de selectie prin care se modifică rezultatul jocului, suma sau frecvenţa
plăţii într-un joc de noroc;
d) foloseşte sau deţine în vederea folosirii într-o sală de
jocuri jetoane, sau orice alt suport material al taxei de participare la
jocurile respective, false, ştiind că acestea sunt falsificate;
e) organizarea sau exploatarea de jocuri frauduloase.
ART.26
Reclama, publicitatea
sau orice activitate promoţională pentru activităţile
şi jocurilor interzise prevăzute de prezenta lege, constituie
contravenţie şi se pedepseşte cu amendă de 50.000 lei la
100.000 lei.
ART.27
(1) Licenţele
pentru exploatarea jocurilor de noroc acordate agenţilor economici
până la data intrării în vigoare a prezentei legi, îşi
menţin valabilitatea până la data expirării, în condiţiile
în care au fost acordate, constituind în înţelesul prezentei legi
autorizaţii de exploatare a jocurilor de noroc.
(2) Agenţii
economici care organizează şi exploatează activităţi
de jocuri de noroc şi care deţin licenţe pentru exploatarea
acestora, valabile la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt
obligaţi să solicite în condiţiile prezentei legi
Licenţă de organizare a jocurilor de noroc în termen de 120 de zile
de la data intrării în vigoare a Normelor de aplicare a prezentei legi.
(3) În cazul
organizatorilor de jocuri de noroc care nu depun solicitări de
obţinere a Licenţei de organizare a jocurilor de noroc în termenul
prevăzut la alin.(2) sau ale căror solicitări obţin aviz
negativ, o nouă solicitare poate fi depusă după expirarea
termenului de valabilitate al tuturor Licenţelor pentru exploatarea
jocurilor de noroc emise în favoarea acestora până data intrării în
vigoare a prezentei legi.
ART.28
Controlul respectării
regimului legal al activităţilor din domeniul jocurilor de noroc,
precum şi aplicarea contravenţiilor, se exercită de către
organele de specialitate ale Ministerului Economiei şi Finanţelor
şi ale Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.
ART.29
(1)
Pedeapsa aplicată persoanei juridice pentru săvârşirea
infracţiunilor prevăzute de prezenta lege este amenda de la
10.000.lei la 100.000 lei şi pedeapsa complementară a dizolvării
persoanei juridice.
(2)
Dispoziţiile Codului Penal privind confiscarea specială se
aplică corespunzător pentru faptele penale prevăzute de prezenta
lege.
(3)
Dispoziţiile art.214 din Codul de Procedură Penală se
aplică în mod corespunzător.
ART.30
(1) Prezenta lege
intră în vigoare în termen de 90 de zile de la data publicării
în Monitorul Oficial al României, partea I, cu excepţia art.30 alin.(2).
(2) Până la
împlinirea termenului de 90 de zile, Guvernul va aproba prin hotărâre
Normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
ART.31
La data intrării în
vigoare a prezentei legi se abrogă:
a)
Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr.69/1998 privind regimul de autorizare a
activităţilor din domeniul jocurilor de noroc, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.515/30 decembrie 1998,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea 166/1999,
cu completările şi modificările ulterioare;
b)
Art.7 din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr.159/1999 privind înfiinţarea Companiei
Naţionale "Loteria Română" - S.A., publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.515/25 octombrie 1999,
aprobată cu modificări prin Legea nr.288/2001, Statutul Companiei
Naţionale "Loteria Română" - S.A. modificându-se în mod
corespunzător;
c)
Hotărârea Guvernului
nr.671/2000 privind actualizarea nivelului taxelor pentru eliberarea documetelor
de autorizare a activităţilor de jocuri de noroc publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.398/25 august 2000;
d)
Orice alte dispozitii contrare.
1. TAXE
PERCEPUTE PENTRU ACTIVITĂŢILE DIN DOMENIUL JOCURILOR DE NOROC
I. Taxa aferentă Licenţei de organizare a jocurilor de noroc
(pentru intreaga perioada de valabilitate):
A.
Pentru jocurile loto: 500.000 lei
B.
Pentru pariuri mutuale: 200.000
lei
C.
Pentru pariuri în cotă fixă: 200.000
lei
D.
Pentru jocuri de noroc caracteristice activităţii cazinourilor: 200.000 lei
E.
Pentru jocurile tip slot-machine: 50.000 lei
F.
Pentru jocurile bingo desfăşurate în săli de joc: 50.000 lei
II. Taxe aferente Autorizatiei de exploatare a
jocurilor de noroc (anuale):
A. Pentru jocurile loto: 500.000 lei
B. Pentru pariuri mutuale: 200.000 lei
C. Pentru pariuri în cotă fixă: 5 % din încasările efectiv realizate la nivelul organizatorului, dar
nu mai puţin de 100.000 lei, pe baza documentaţiei tehnico-economice
de eficienţă prezentate de agentul economic
D. Pentru jocuri de noroc caracteristice
activităţii cazinourilor:
i. Pentru fiecare masă specială cu bile din cazinou:
-
în municipiul Bucureşti 200.000 lei
- în teritoriu 100.000 lei
ii. Pentru fiecare masă specială de joc din cazinou, altele decât
mesele speciale cu bile:
-
în municipiul Bucureşti
120.000 lei
- în teritoriu 60.000 lei
E. Pentru fiecare mijloc de joc tip slot-machine: 3.500 lei
F. Pentru jocurile bingo desfăşurate în
săli de joc: 45.000 lei
pentru
fiecare sală, precum şi 5 % din valoarea nominală a cartoanelor achiziţionate de la Compania
Naţională "Imprimeria Naţională" S.A., care se
achită în avans la trezoreria statului, cu prezentarea ordinului de
plată vizat de trezorerie la ridicarea cartoanelor
2. VALOAREA MINIMĂ A CAPITALULUI SOCIAL SUBSCRIS ŞI VĂRSAT
LA DATA SOLICITĂRII CERERII DE OBŢINERE A LICENŢEI DE ORGANIZARE
A JOCURILOR DE NOROC [1]:
A. Pentru organizatorii care
exploatează jocuri loto: 2.000.000
lei
B. Pentru
organizatorii care exploatează pariuri mutuale: 500.000 lei
C. Pentru
organizatorii care exploatează pariuri în cotă fixă: 300.000 lei
D. Pentru
organizatorii care exploatează jocuri de noroc caracteristice
activităţii cazinourilor: 1.000.000
lei
D. Pentru
organizatorii care exploatează jocurile tip slot-machine: 100.000
lei
E. Pentru
organizatorii care exploatează jocurile bingo
desfăşurate în săli de joc:
100.000 lei
[1]
În situaţia în care acelaşi organizator solicită
licenţă pentru organizarea de jocuri de noroc care implică
utilizarea mai multor categorii de mijloace de joc, condiţia de
existenţă a unei valori minimale a capitalului social subscris şi vărsat la data
solicitării cererii de obţinere a licenţei de organizare a
jocurilor de noroc se aplică cumulativ