TITLUL I:
Dispoziţii generale
CAPITOLUL I: Scopul şi sfera de cuprindere a Codului
fiscal
Art. 1: Scopul şi sfera de cuprindere a Codului
fiscal
(1)Prezentul
cod stabileşte cadrul legal pentru impozitele şi taxele
prevăzute la art. 2, care constituie venituri la bugetul de stat şi
bugetele locale, precizează contribuabilii care trebuie să
plătească aceste impozite şi taxe, precum şi modul de
calcul şi de plată al acestora. Prezentul cod cuprinde procedura de
modificare a acestor impozite şi taxe. De asemenea, autorizează
Ministerul Finanţelor Publice să elaboreze norme metodologice,
instrucţiuni şi ordine în aplicarea prezentului cod şi a
convenţiilor de evitare a dublei impuneri.
(2)Cadrul
legal de administrare a impozitelor şi taxelor reglementate de prezentul
cod este stabilit prin legislaţia privind procedurile fiscale.
(3)În
materie fiscală, dispoziţiile prezentului cod prevalează asupra
oricăror prevederi din alte acte normative, în caz de conflict între
acestea aplicându-se dispoziţiile Codului fiscal.
(4)Dacă
orice prevedere a prezentului cod contravine unei prevederi a unui tratat la
care România este parte, se aplică prevederea acelui tratat.
(5)Orice
măsură de natură fiscală care constituie ajutor de stat se
acordă potrivit dispoziţiilor Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, cu
modificările şi completările ulterioare.
Art. 2: Impozitele şi taxele reglementate de
Codul fiscal
Impozitele şi
taxele reglementate prin prezentul cod sunt următoarele:
c)impozitul
pe veniturile microîntreprinderilor;
d)impozitul
pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi;
h)impozitele
şi taxele locale.
CAPITOLUL II: Interpretarea şi modificarea Codului
fiscal
Art. 3: Principiile fiscalităţii
Impozitele şi
taxele reglementate de prezentul cod se bazează pe următoarele
principii:
a)neutralitatea
măsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de investitori şi
capitaluri, cu forma de proprietate, asigurând condiţii egale
investitorilor, capitalului român şi străin;
b)certitudinea
impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care să nu
conducă la interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea şi
sumele de plată să fie precis stabilite pentru fiecare plătitor,
respectiv aceştia să poată urmări şi înţelege
sarcina fiscală ce le revine, precum şi să poată determina
influenţa deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor
fiscale;
c)echitatea
fiscală la nivelul persoanelor fizice, prin impunerea diferită a
veniturilor, în funcţie de mărimea acestora;
d)eficienţa
impunerii prin asigurarea stabilităţii pe termen lung a prevederilor
Codului fiscal, astfel încât aceste prevederi să nu conducă la efecte
retroactive defavorabile pentru persoane fizice şi juridice, în raport cu
impozitarea în vigoare la data adoptării de către acestea a unor
decizii investiţionale majore.
Art. 4: Modificarea şi completarea Codului
fiscal
(1)Prezentul
cod se modifică şi se completează numai prin lege,
promovată, de regulă, cu 6 luni înainte de data intrării în
vigoare a acesteia.
(2)Orice
modificare sau completare la prezentul cod intră în vigoare cu începere
din prima zi a anului următor celui în care a fost adoptată prin
lege.
Art. 5: Norme metodologice, instrucţiuni şi
ordine
(1)Ministerul
Finanţelor Publice are atribuţia elaborării normelor necesare
pentru aplicarea unitară a prezentului cod.
(2)În
înţelesul prezentului cod, prin norme se înţelege norme metodologice,
instrucţiuni şi ordine.
(3)Normele
metodologice sunt aprobate de Guvern, prin hotărâre, şi sunt
publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(4)Ordinele
şi instrucţiunile se emit de ministrul finanţelor publice
şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(5)Instituţiile
publice din subordinea Guvernului, altele decât Ministerul Finanţelor
Publice, nu pot elabora şi emite norme care să aibă
legătură cu prevederile prezentului cod, cu excepţia celor
prevăzute în prezentul cod.
(6)Anual,
Ministerul Finanţelor Publice colectează şi sistematizează
toate normele în vigoare având legătură cu prevederile prezentului
cod şi pune această colecţie oficială la dispoziţia
altor persoane, spre publicare.
Art. 6: Înfiinţarea şi funcţionarea
Comisiei fiscale centrale
(1)Ministerul
Finanţelor Publice înfiinţează o Comisie fiscală
centrală, care are responsabilităţi de elaborare a deciziilor cu
privire la aplicarea unitară a prezentului cod.
(2)Regulamentul
de organizare şi funcţionare a Comisiei fiscale centrale se
aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice.
(3)Comisia
fiscală centrală este coordonată de secretarul de stat din
Ministerul Finanţelor Publice care răspunde de politicile şi
legislaţia fiscală.
(4)Deciziile
Comisiei fiscale centrale se aprobă prin ordin al ministrului
finanţelor publice.
Art. 7: Definiţii
ale termenilor comuni
(1)În
înţelesul prezentului cod, termenii şi expresiile de mai jos au
următoarea semnificaţie:
1.activitate
- orice activitate desfăşurată de către o persoană în
scopul obţinerii de venit;
2.activitate
dependentă - orice activitate desfăşurată de o
persoană fizică într-o relaţie de angajare;
3.activitate
dependentă la funcţia de bază - orice activitate dependentă
care este declarată astfel de persoana fizică, în conformitate cu
prevederile legii;
4.activitate
independentă - orice activitate desfăşurată cu regularitate
de către o persoană fizică, alta decât o activitate
dependentă;
5.asociere,
fără personalitate juridică - orice asociere în
participaţiune, grup de interes economic, societate civilă sau
altă entitate care nu este o persoană impozabilă distinctă,
în înţelesul impozitului pe venit şi pe profit, conform normelor
emise în aplicare;
6.autoritate
fiscală competentă - organul fiscal din cadrul Ministerului
Finanţelor Publice şi serviciile de specialitate ale
autorităţilor administraţiei publice locale, după caz, care
au responsabilităţi fiscale;
7.contract
de leasing financiar - orice contract de leasing care îndeplineşte cel
puţin una dintre următoarele condiţii:
a)riscurile
şi beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul
leasingului sunt transferate utilizatorului la momentul la care contractul de
leasing produce efecte;
b)contractul
de leasing prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului ce
face obiectul leasingului către utilizator la momentul expirării
contractului;
c)perioada
de leasing depăşeşte 75 % din durata normală de utilizare a
bunului ce face obiectul leasingului; în înţelesul acestei definiţii,
perioada de leasing include orice perioadă pentru care contractul de
leasing poate fi prelungit;
8.contract
de leasing operaţional - orice contract de leasing încheiat între locator
şi locatar, care nu îndeplineşte condiţiile contractului de
leasing financiar;
9.comision
- orice plată în bani sau în natură efectuată către un
broker, un agent comisionar general sau către orice persoană
asimilată unui broker sau unui agent comisionar general, pentru serviciile
de intermediere efectuate în legătură cu o operaţiune
comercială;
10.contribuţii
sociale obligatorii - orice contribuţii care trebuie plătite, în
conformitate cu legislaţia în vigoare, pentru protecţia
şomerilor, asigurări de sănătate sau asigurări
sociale;
11.credit
fiscal - o diminuare a impozitului pe venit sau a impozitului pe profit cu suma
impozitului achitat în străinătate, conform convenţiilor de
evitare a dublei impuneri sau aşa cum se stabileşte în prezentul cod;
12.dividend
- o distribuire în bani sau în natură, efectuată de o persoană
juridică unui participant la persoana juridică, drept
consecinţă a deţinerii unor titluri de participare la acea
persoană juridică, exceptând următoarele:
a)o
distribuire de titluri de participare suplimentare care nu modifică
procentul de deţinere a titlurilor de participare ale oricărui
participant la persoana juridică;
b)o
distribuire în bani sau în natură, efectuată în legătură cu
răscumpărarea titlurilor de participare la persoana juridică,
alta decât răscumpărarea care face parte dintr-un plan de
răscumpărare, ce nu modifică procentul de deţinere a
titlurilor de participare al nici unui participant la persoana juridică;
c)o
distribuire în bani sau în natură, efectuată în legătură cu
lichidarea unei persoane juridice;
d)o
distribuire în bani sau în natură, efectuată cu ocazia reducerii
capitalului social constituit efectiv de către participanţi.
Dacă suma
plătită de o persoană juridică pentru bunurile sau
serviciile furnizate către un participant la persoana juridică
depăşeşte preţul pieţei pentru astfel de bunuri sau
servicii, atunci diferenţa se tratează drept dividend;
13.dobânda -
orice sumă ce trebuie plătită sau primită pentru utilizarea
banilor, indiferent dacă trebuie să fie plătită sau
primită în cadrul unei datorii, în legătură cu un depozit sau în
conformitate cu un contract de leasing financiar, vânzare cu plata în rate sau
orice vânzare cu plata amânată;
14.franciza
- sistem de comercializare bazat pe o colaborare continuă între persoane
fizice sau juridice, independente din punct de vedere financiar, prin care o
persoană, denumită francizor, acordă unei alte persoane,
denumită beneficiar, dreptul de a exploata sau de a dezvolta o afacere, un
produs, o tehnologie sau un serviciu;
15.know-how
- orice informaţie cu privire la o experienţă industrială,
comercială sau ştiinţifică care este necesară pentru
fabricarea unui produs sau pentru aplicarea unui proces existent şi a
cărei dezvăluire către alte persoane nu este permisă
fără autorizaţia persoanei care a furnizat această
informaţie; în măsura în care provine din experienţă,
know-how-ul reprezintă ceea ce un producător nu poate şti din
simpla examinare a produsului şi din simpla cunoaştere a progresului
tehnicii;
16.mijloc
fix - orice imobilizare corporală, care este deţinută pentru a
fi utilizată în producţia sau livrarea de bunuri sau în prestarea de
servicii, pentru a fi închiriată terţilor sau în scopuri
administrative, dacă are o durată normală de utilizare mai mare de
un an şi 6 valoare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre
a Guvernului;
17.nerezident
- orice persoană juridică străină şi orice
persoană fizică nerezidentă;
18.organizaţie
nonprofit - orice asociaţie, fundaţie sau federaţie
înfiinţată în România, în conformitate cu legislaţia în vigoare,
dar numai dacă veniturile şi activele asociaţiei, fundaţiei
sau federaţiei sunt utilizate pentru o activitate de interes general,
comunitar sau nonpatrimonial;
19.participant
- orice persoană care este proprietarul unui titlu de participare;
20.persoană
- orice persoană fizică sau juridică;
21.persoane
afiliate - o persoană este afiliată cu altă persoană,
dacă relaţia dintre ele este definită de cel puţin unul
dintre următoarele cazuri:
a)o
persoană fizică este afiliată cu altă persoană
fizică, dacă acestea sunt rude până la gradul al III-lea
inclusiv;
b)o
persoană este afiliată cu o persoană juridică dacă
persoana deţine, în mod direct sau indirect, inclusiv deţinerile
persoanelor afiliate, minimum 33 % din valoarea sau numărul titlurilor de
participare sau al drepturilor de vot deţinute la persoana juridică
ori dacă controlează în mod efectiv persoana juridică;
c)o
persoană juridică este afiliată cu altă persoană
juridică, dacă orice altă persoană deţine direct sau
indirect, inclusiv deţinerile persoanelor afiliate, minimum 33 % din
valoarea sau numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot
deţinute la fiecare persoană juridică ori dacă
controlează în mod efectiv fiecare persoană juridică; în
înţelesul acestei definiţii, o asociere fără personalitate
juridică se consideră persoană juridică;
22.persoană
fizică nerezidentă - orice persoană fizică care nu este
persoană fizică rezidentă;
23.persoană
fizică rezidentă - orice persoană fizică ce
îndeplineşte cel puţin una dintre următoarele condiţii:
b)centrul
intereselor vitale ale persoanei este amplasat în România;
c)este
prezentă în România pentru o perioadă sau mai multe perioade ce
depăşesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de
12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat;
d)este
cetăţean român care lucrează în străinătate, ca
funcţionar sau angajat al României într-un stat străin.
Prin excepţie
de la prevederile lit. a)-d), nu este persoană fizică rezidentă
un cetăţean străin cu statut diplomatic sau consular în România,
un cetăţean străin care este funcţionar ori angajat al unui
organism internaţional şi interguvernamental înregistrat în România,
un cetăţean străin care este funcţionar sau angajat al unui
stat străin în România şi nici membrii familiilor acestora;
24.persoană
juridică română - orice persoană juridică care a fost
înfiinţată în conformitate cu legislaţia României sau care are
locul de exercitare a conducerii efective în România;
25.persoană
juridică străină - orice persoană juridică care nu
este persoană juridică română;
26.preţ
de piaţă - suma care ar fi plătită de un client independent
unui furnizor independent în acelaşi moment şi în acelaşi loc,
pentru acelaşi bun sau serviciu ori pentru unul similar, în condiţii
de concurenţă loială;
27.proprietate
imobiliară - oricare din următoarele:
b)orice
clădire sau altă construcţie ridicată ori încorporată
într-un teren;
c)orice
recoltă, material lemnos, depozit mineral sau altă resursă
naturală ataşată terenului;
d)orice
proprietate accesorie proprietăţii prevăzute la lit. a)-c),
inclusiv orice şeptel şi orice echipament utilizat în
agricultură sau silvicultură;
e)orice
drept de proprietate descris la lit. a)-d), inclusiv dreptul de
folosinţă sau dreptul de a obţine venit dintr-o astfel de
proprietate;
28.redevenţă
- orice sumă ce trebuie plătită în bani sau în natură
pentru folosirea ori dreptul de folosinţă al oricăruia dintre
următoarele:
a)drept de
autor asupra unei lucrări literare, artistice sau ştiinţifice,
inclusiv asupra filmelor, benzilor pentru emisiunile de radio sau de
televiziune, precum şi efectuarea de înregistrări audio, video;
b)orice
brevet, invenţie, inovaţie, licenţă, marcă de
comerţ sau de fabrică, franciză, proiect, desen, model, plan,
schiţă, formulă secretă sau procedeu de fabricaţie ori
software.
Nu se consideră
redevenţă, în sensul prezentei legi, remuneraţia în bani sau în
natură plătită pentru achiziţiile de software destinate
exclusiv operării respectivului software, fără alte modificări
decât cele determinate de instalarea, implementarea, stocarea sau utilizarea
acestuia. De asemenea, nu va fi considerată redevenţă, în sensul
prezentei legi, remuneraţia în bani sau în natură plătită
pentru achiziţia în întregime a drepturilor de autor asupra unui program
pentru calculator;
c)orice
transmisiuni, inclusiv către public, directe sau indirecte, prin cablu,
satelit, fibre optice sau tehnologii similare;
d)orice
echipament industrial, comercial sau ştiinţific, orice bun mobil,
mijloc de transport ori container;
f)numele
sau imaginea oricărei persoane fizice sau alte drepturi similare
referitoare la o persoană fizică.
În plus,
redevenţă cuprinde orice sumă ce trebuie plătită în
bani sau în natură pentru dreptul de a înregistra sau transmite sub orice
formă spectacole, emisiuni, evenimente sportive sau alte
activităţi similare;
29.rezident
- orice persoană juridică română şi orice persoană
fizică rezidentă;
30.România -
teritoriul de stat al României, inclusiv marea sa teritorială şi
spaţiul aerian de deasupra teritoriului şi mării teritoriale,
asupra cărora România îşi exercită suveranitatea, precum şi
zona contiguă, platoul continental şi zona economică
exclusivă, asupra cărora România îşi exercită drepturile
suverane şi jurisdicţia în conformitate cu legislaţia sa şi
potrivit normelor şi principiilor dreptului internaţional;
31.titlu de
participare - orice acţiune sau altă parte socială într-o
societate în nume colectiv, societate în comandită simplă, societate
pe acţiuni, societate în comandită pe acţiuni, societate cu
răspundere limitată sau într-o altă persoană juridică
sau la un fond deschis de investiţii;
32.transfer
- orice vânzare, cesiune sau înstrăinare a dreptului de proprietate,
precum şi schimbul unui drept de proprietate cu servicii ori cu un alt
drept de proprietate.
(2)Criteriile
care stabilesc dacă o activitate desfăşurată de o
persoană fizică reprezintă o activitate dependentă sau
independentă sunt prevăzute în norme.
Art. 8: Definiţia
sediului permanent
(1)În
înţelesul prezentului cod, sediul permanent este un loc prin care se
desfăşoară integral sau parţial activitatea unui
nerezident, fie direct, fie printr-un agent dependent.
(2)Un sediu
permanent presupune un loc de conducere, sucursală, birou, fabrică,
magazin, atelier, precum şi o mină, un puţ de ţiţei
sau gaze, o carieră sau alte locuri de extracţie a resurselor
naturale.
(3)Un sediu
permanent presupune un şantier de construcţii, un proiect de
construcţie, ansamblu sau montaj sau activităţi de supervizare
legate de acestea, numai dacă şantierul, proiectul sau
activităţile durează mai mult de 6 luni.
(4)Prin
derogare de la prevederile alin. (1)-(3), un sediu permanent nu presupune
următoarele:
a)folosirea
unei instalaţii numai în scopul depozitării sau al expunerii
produselor ori bunurilor ce aparţin nerezidentului;
b)menţinerea
unui stoc de produse sau bunuri ce aparţin unui nerezident numai în scopul
de a fi depozitate sau expuse;
c)menţinerea
unui stoc de produse sau bunuri ce aparţin unui nerezident numai în scopul
de a fi procesate de către o altă persoană;
d)vânzarea
de produse sau bunuri ce aparţin unui nerezident, care au fost expuse în
cadrul unor expoziţii sau târguri fără caracter permanent ori
ocazionale, dacă produsele ori bunurile sunt vândute nu mai târziu de o
lună după încheierea târgului sau a expoziţiei;
e)păstrarea
unui loc fix de activitate numai în scopul achiziţionării de produse
sau bunuri ori culegerii de informaţii pentru un nerezident;
f)păstrarea
unui loc fix de activitate numai în scopul desfăşurării de
activităţi cu caracter pregătitor sau auxiliar de către un
nerezident;
g)păstrarea
unui loc fix de activitate numai pentru o combinaţie a
activităţilor prevăzute la lit. a)-f), cu condiţia ca
întreaga activitate desfăşurată în locul fix să fie de
natură preparatorie sau auxiliară.
(5)Prin
derogare de la prevederile alin. (1) şi (2), un nerezident este considerat
a avea un sediu permanent în România, în ceea ce priveşte
activităţile pe care o persoană, alta decât un agent cu statut
independent, le întreprinde în numele nerezidentului, dacă persoana
acţionează în România în numele nerezidentului şi dacă este
îndeplinită una din următoarele condiţii:
a)persoana
este autorizată şi exercită în România autoritatea de a încheia
contracte în numele nerezidentului, cu excepţia cazurilor în care
activităţile respective sunt limitate la cele prevăzute la alin.
(4) lit. a)-f);
b)persoana
menţine în România un stoc de produse sau bunuri din care livrează
produse sau bunuri în numele nerezidentului.
(6)Un
nerezident nu se consideră că are un sediu permanent în România
dacă doar desfăşoară activitate în România prin intermediul
unui broker, agent, comisionar general sau al unui agent intermediar având un
statut independent, în cazul în care această activitate este activitatea
obişnuită a agentului, conform descrierii din documentele
constitutive. Dacă activităţile unui astfel de agent sunt
desfăşurate integral sau aproape integral în numele nerezidentului,
iar în relaţiile comerciale şi financiare dintre nerezident şi
agent există condiţii diferite de acelea care ar exista între
persoane independente, agentul nu se consideră ca fiind agent cu statut
independent.
(7)Un
nerezident nu se consideră că are un sediu permanent în România numai
dacă acesta controlează sau este controlat de un rezident ori de o
persoană ce desfăşoară o activitate în România prin
intermediul unui sediu permanent sau altfel.
(8)În
înţelesul prezentului cod, sediul permanent al unei persoane fizice se
consideră a fi baza fixă.
CAPITOLUL IV: Reguli de aplicare generală
Art. 9: Moneda de plată şi de calcul a
impozitelor şi taxelor
(1)Impozitele
şi taxele se plătesc în moneda naţională a României.
(2)Sumele
înscrise pe o declaraţie fiscală se exprimă în moneda
naţională a României.
(3)Sumele
exprimate într-o monedă străină se convertesc în moneda
naţională a României, după cum urmează:
a)în cazul
unei persoane care desfăşoară o activitate într-un stat străin
şi îşi ţine contabilitatea acestei activităţi în
moneda statului străin, profitul impozabil sau venitul net din
activităţi independente şi impozitul plătit statului
străin se convertesc în moneda naţională a României prin
utilizarea unei medii a cursurilor de schimb valutar pentru perioada
căreia îi este aferent profitul impozabil sau venitul net;
b)în
oricare alt caz, sumele se convertesc în moneda naţională a României
prin utilizarea cursului de schimb valutar la data la care se primesc sau se
plătesc sumele respective ori la altă dată prevăzută
în norme.
(4)În
înţelesul prevederilor alin. (3), cursul de schimb valutar, folosit pentru
a converti în moneda naţională a României sumele exprimate în moneda
străină, este cursul de schimb comunicat de Banca Naţională
a României, exceptând cazurile prevăzute expres în norme.
(1)În
înţelesul prezentului cod, veniturile impozabile cuprind veniturile în
numerar şi/sau în natură.
(2)În cazul
venitului în natură, valoarea acestuia se stabileşte pe baza
cantităţii şi a preţului de piaţă pentru bunurile
sau serviciile respective.
Art. 11: Prevederi
speciale pentru aplicarea Codului fiscal
(1)La
stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe în înţelesul prezentului
cod, autorităţile fiscale pot să nu ia în considerare o
tranzacţie care nu are un scop economic sau pot reîncadra forma unui
tranzacţii pentru a reflecta conţinutul economic al tranzacţiei.
(2)În cadrul
unei tranzacţii între persoane afiliate, autorităţile fiscale
pot ajusta suma venitului sau a cheltuielii oricăreia dintre persoane,
după cum este necesar, pentru a reflecta preţul de piaţă al
bunurilor sau serviciilor furnizate în cadrul tranzacţiei. La stabilirea
preţului de piaţă al tranzacţiilor între persoane afiliate
se foloseşte cea mai adecvată dintre următoarele metode:
a)metoda
comparării preturilor, prin care preţul de piaţă se
stabileşte pe baza preţurilor plătite altor persoane care vând
bunuri sau servicii comparabile către persoane independente;
b)metoda
cost-plus, prin care preţul de piaţă se stabileşte pe baza
costurilor bunului sau serviciului asigurat prin tranzacţie, majorat cu
marja de profit corespunzătoare;
c)metoda
preţului de revânzare, prin care preţul de piaţă se
stabileşte pe baza preţului de revânzare al bunului sau serviciului
vândut unei persoane independente, diminuat cu cheltuiala cu vânzarea, alte
cheltuieli ale contribuabilului şi o marjă de profit;
d)orice
altă metodă recunoscută în liniile directoare privind
preţurile de transfer emise de Organizaţia pentru Cooperare şi
Dezvoltare Economică.
Art. 12: Venituri
obţinute din România
Următoarele
venituri sunt considerate ca fiind obţinute din România, indiferent
dacă sunt primite în România sau în străinătate, sub formă
de:
a)venituri
atribuibile unui sediu permanent în România;
b)venituri
din activităţile dependente desfăşurate în România;
c)dividende
de la o persoană juridică română;
e)dobânzi
de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă dobânda
este o cheltuială a sediului permanent;
f)redevenţe
de la un rezident;
g)redevenţe
de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă
redevenţa este o cheltuială a sediului permanent;
h)venituri
din proprietăţi imobiliare situate în România, inclusiv veniturile
din exploatarea resurselor naturale situate în România, venituri din folosirea
proprietăţii imobiliare situate în România şi venituri din
transferul dreptului de proprietate asupra proprietăţilor imobiliare
situate în România;
i)venituri
din transferul titlurilor de participare la o persoană juridică,
dacă persoana juridică este o persoană juridică română
sau dacă cea mai mare parte a valorii mijloacelor fixe ale persoanei
juridice, direct sau prin una sau mai multe persoane juridice, reprezintă
proprietăţi imobiliare situate în România;
j)venituri
din pensii primite de la bugetul asigurărilor sociale sau de la bugetul de
stat;
k)venituri
din servicii prestate în România;
l)venituri
din prestarea de servicii de management, de intermediere sau de
consultanţă în orice domeniu, dacă aceste venituri sunt
obţinute de la un rezident sau dacă veniturile respective sunt
cheltuieli ale unui sediu permanent în România;
m)venituri
reprezentând remuneraţii primite de nerezidenţii ce au calitatea de
administrator, fondator sau membru al consiliului de administraţie al unei
persoane juridice române;
n)comisioane
de la un rezident;
o)comisioane
de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă
comisionul este o cheltuială a sediului permanent;
p)venituri
din activităţi sportive şi de divertisment desfăşurate
în România, indiferent dacă veniturile sunt primite de către
persoanele care participă efectiv la asemenea activităţi sau de
către alte persoane;
q)venituri
din transportul internaţional aerian, naval, feroviar sau rutier care se
desfăşoară între România şi un stat străin;
r)venituri
din premii acordate la concursuri organizate în România;
s)venituri
obţinute la jocurile de noroc practicate în România;
t)orice
alte venituri obţinute dintr-o activitate desfăşurată în
România.