GRUPUL BĂNCII EUROPENE DE INVESTIŢII

Prezentare generală

Banca Europeană de Investiţii (BEI) este instituţia financiară a Uniunii Europene (UE), înfiinţată prin Tratatul de la Roma din 1958, cu scopul de a acorda asistenţă tehnică pe termen lung prin proiecte care susţin dezvoltarea echilibrată a întregului spaţiu comunitar şi contribuie la coeziunea economică, socială şi teritorială a UE.

BEI este singura bancă deţinută doar de statele membre ale UE şi care reprezintă interesele acestora, lucrând împreună cu instituţiile UE, adaptându-şi permanent activitatea în funcţie de evoluţiile politicilor comunitare. Mai mult de 90% din activitatea BEI se derulează în cadrul UE.

BEI are personalitate juridică şi autonomie financiară, având organe de decizie proprii în contextul sistemului comunitar în cadrul căruia membrii BEI sunt statele membre. Statutul BEI este parte integrantă a Tratatului de funcționare a Uniunii Europene, fiind anexat la acesta sub forma Protocolului nr.10. Conform art.6 (ex.art.8) al Statutului BEI, Banca este administrată şi condusă de un Consiliu al Guvernatorilor (alcătuit, in general, din ministrii finanţelor din cele 28 de state membre), un Consiliu de Administraţie (format din 29 de directori, reprezentând fiecare stat membru UE şi Comisia Europeană, alături de 19 directori supleanţi, nominalizaţi de către un grup de State Membre) și un Comitet de Management (organul executiv colegial permanent al băncii, fiind format din nouă membri).

BEI este acţionar majoritar al Fondului European de Investiţii (FEI), alături de care formează Grupul BEI. FEI a fost înfiinţat în anul 1994 cu scopul de a sprijini politicile UE şi oferă capital de risc pentru întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri), în special pentru societăţile recent înfiinţate şi pentru cele cu orientare tehnologică. De asemenea, furnizează garanţii instituţiilor financiare pentru împrumuturile acordate de acestea IMM-urilor. Gama de produse este descrisă pe pagina dedicată (în limba engleză) //www.eif.org/what_we_do/index.htm

Odată cu aderarea la Uniunea Europeană, România a devenit membră a BEI la 1 ianuarie 2007. Ţara noastră alături de Danemarca, Grecia şi Irlanda formează o constituentă.

Guvernatorul pentru România în Consiliul Guvernatorilor BEI este ministrul Finanțelor Publice, iar reprezentant in Consiliul directorilor este un secretar de stat din cadrul MFP.

România a deținut în perioada iunie 2018-iunie 2019 președinția rotativă a Consiliului Guvernatorilor Băncii Europene de Investiții (BEI) Capitalul subscris al BEI a fost majorat de la 1 ianuarie 2013, de la 232,39 mld. EUR la 242,39 mld. EUR, ponderea capitalului subscris plătit de statele membre crescând de la 5% la 8,919% din capitalul subscris total. La această creştere de capital România a contribuit cu 52.395.000 EUR. De asemenea, conform deciziei Consiliului UE din 18 iulie 2019 privind majorarea de capital asimetrică ca urmare a retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană, Banca dispune de un capital de 248, 79 mld.EUR, iar aportul total al României la capitalul subscris al BEI este de 1,63 mld.EUR, reprezentând aproximativ 0,67 % din total.

BEI finanţează proiecte de investiţii, în principal pentru dezvoltarea echilibrată a statelor membre, în scopul asigurării integrării economice şi realizării coeziunii sociale. Misiunea sa este de a contribui la realizarea obiectivelor UE, inclusiv la realizarea politicii de cooperare şi dezvoltare, prin finanţarea de proiecte specifice pe termen lung. Obiectul de activitate al BEI îl reprezintă acordarea de asistenţa financiară în domenii ca transporturi, energie telecomunicaţii, protecţia mediului, educaţie şi sănătate. Activitatea de creditare este completată de posibilitatea combinării diverselor tipuri de finanţări cu fondurile europene nerambursabile și de serviciile de asistenţă tehnică (lending, blending and advising).

Aşa cum este prevăzut în Planul Operaţional pentru perioada 2016-2018, BEI are o contribuție majoră la răspunsul UE la provocările economice, financiare, sociale și climatice. Obiectivele planului se bazează pe rezultatele impresionante ale Grupului, în special efectul catalitic fără precedent asupra investițiilor UE realizate în 2015. Contribuția grupului BEI la Planul de investiții pentru Europa (link către secțiunea dedicată de mai jos) este o provocare fără precedent, necesitând schimbări în profilul de afaceri al Băncii (prin noi abordări, deschiderea către noi sectoare de activitate și clienți și comercializarea de noi produse). De asemenea, documentul subliniază că sunt necesare volume ridicate de activități tradiționale de creditare (lending), combinare de fonduri (blending) și consiliere (advisory) pentru a aduce o contribuție esențială la obiectivele politicii UE și pentru a îndeplini responsabilitățile BEI ca bancă a UE.

Activitatea BEI în România

Volumul total cumulat al împrumuturilor acordate de BEI se ridică la cca. 13,267 mld EUR de la începutul activităţilor sale din România în 1990.

Operațiunile Grupului BEI din 2019 au susținut investiții în valoare de 865 mil. EUR pentru sectorul public și privat, în domenii precum industria, energia, educația, serviciile și sprijinirea investițiilor din firmele mai mici, reprezentând în total circa 0,4 % din PIB-ul României.

Portofoliul public al BEI și FEI în România

Toate împrumuturile acordate de către BEI până în prezent au avut în vedere investiţiile menite să îmbunătăţească infrastructura în sectorul public şi servicii, fiind caracterizate printr-o puternică conotaţie europeană şi caracteristici specifice reţelei trans-europene (TEN). Finanţarea acordată de BEI a fost menită în principal să sprijine investiţiile UE în infrastructură şi industrie, precum şi în sistemul financiar-bancar.

Portofoliul împrumuturilor contractate de stat de la BEI sau garantate este reprezentat de 43 de împrumuturi, având o valoare totală de cca. 6,170 mld. EUR, din care 4 împrumuturi (în valoare totală de 1,830 mld. EUR) sunt în prezent în implementare. Trei dintre acestea în valoare de 1,660 mld EUR sunt destinate acoperirii parțiale a contribuției bugetului de stat la Programul Operațional Infrastructura Mare, Programul Operațional Capital Uman și Programul Operațional Competitivitate.

Împrumuturile acordate autorităţilor locale - 17 împrumuturi contractate direct de către unităţi/subdiviziuni adminstrativ-teritoriale, în sumă de 627,23 mil. EUR destinate reabilitării termice a blocurilor de locuințe din sectoarele 1, 2, 4 şi 6 ale Municipiului Bucureşti, finalizarea stației de epurare Glina şi achiziţiei de tramvaie şi autobuze pentru transport urban de călători, precum și realizării de proiecte care beneficiază de fonduri nerambursabile europene în Municipiul Oradea şi o garanţie acordată de UAT-uri din județele Cluj și Sălaj pentru un credit contractat de operatorul regional din subordine, în valoare de 25,30 mil. EUR.

De asemenea, BEI este implicat în RO prin iniţiativa JASPERS (Joint Assistance to Support Projects in European Regions) - un parteneriat între Comisia Europeană, BEI, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi Kreditanstalt für Wiederaufbau (KfW), care reprezintă un instrument de asistenţă tehnică pentru ţările care au aderat la UE în 2004, în 2007 şi în 2013, precum şi pentru Grecia, Macedonia , Muntenegru şi Serbia. Prin acest instrument, statelor membre în cauză li se oferă sprijinul de care au nevoie pentru a pregăti proiecte importante de înaltă calitate, care urmează a fi cofinanţate din fonduri ale UE. Această iniţiativă este gestionată de către BEI şi co-sponsorizată de Comisia Europeană şi de BERD. În cazul în care există solicitări și resurse, asistența poate fi extinsă și pentru alte state membre UE, care beneficiază de fonduri structurale şi de coeziune din partea UE.

Aferent cadrului financiar multianual 2007-2013, BEI a acordat asistenţă tehnică în baza Memorandumului de înţelegere privind sprijinul pentru implementarea proiectelor în vederea absorbţiei fondurilor Uniunii Europene în România, aprobat prin HG 239/2012. În baza acestui Memorandum, au fost semnate 3 acorduri de asistenţă tehnică, între BEI și Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, concentrat în principal pe revizuirea sistemului de management existent şi a organizării interne, între BEI și Ministerul Fondurilor Europene (ca autoritate contractantă şi beneficiar final) şi cu Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerul Mediului şi Pădurilor, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (toate aceste instituţii având calitatea de beneficiar final), respectiv între BEI și Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice având drept scop evaluarea sectoarelor potenţiale principale şi a tipurilor de proiecte pentru a fi finanţate prin instrumente financiare pentru dezvoltare urbană, pe parcursul perioadei 2014 - 2020.

Implementarea instrumentelor financiare din fonduri europene structurale și de investiții:

În baza Acordului de finanţare dintre Guvernul României şi Fondul European de Investiții privind programul JEREMIE în România (republicat prin HG nr. 916/2013), FEI este mandatat să fie managerul programului JEREMIE (Joint European Resources for Micro and Medium Enterprises) în România cu o alocare totală de 225 mil EUR (din Fondul European de Dezvoltare Regională 2007-2013, POS CCE), cu obiectivul creșterii accesului la finanțare pentru IMMuri prin implementarea unor instrumente de creditare cu dobândă subvenționată, garanții și fonduri de capital de risc. Veniturile recuperate în cadrul JEREMIE sub formă de rambursări sau recuperări (reflows), în conformitate cu orientările europene, sunt investite în același scop. Astfel, în data de 5 iunie 2019 FEI a lansat apelul pentru expresii de interes pentru primul instrument, un instrument de capital de risc (equity) cu o alocare de 50 mil EUR.

În cursul lunii iulie 2015, Guvernul a aprobat un Memorandum prin care se propune participarea României la instrumentul financiar de tip garanție neplafonată în cadrul Inițiativei pentru IMM-uri cu o valoare de 100 mil. de EUR din FEDR. SMEI a fost lansatã în anul 2016 ca program operațional de sine stătător, reprezintã o colaborare între Grupul BEI, Guvernul României și Comisia Europeanã, la care RO a contribuit inițial cu 100 de mil. EUR din Fondul European pentru Dezvoltare Regionalã, împreunã cu resurse ale BEI și ale programului Orizont 2020. În cursul lunii octombrie 2018 alocarea financiarã a Guvernului pentru SMEI (axã distinctã în POR) a fost majoratã cu 150 mil. EUR. Dupã majorarea alocãrilor portofoliul maxim SMEI ar fi de 1,4 mld. EUR. informații mai multe aici.

Memorandumul cu privire la ”Aprobarea evaluării ex-ante a instrumentelor financiare utilizate ca instrumente de implementare a Fondurilor Structurale şi de Investiții (FESI)” a fost aprobat în luna aprilie 2016. Raportul final de evaluare ex-ante a instrumentelor financiare pentru IMM-uri, pe parcursul perioadei de programare 2014-2020, a fost întocmit de către Ministerul Fondurilor Europene (MFE), în conformitate cu art 37 (2) din Regulamentul Comun UE nr 1303/2013, (care stipulează necesitatea realizarea unei evaluări ex-ante a Instrumentelor Financiare). Evaluarea prezintă rezultatele analizei deficitului de finanțare, instrumentele financiare propuse (detaliate conform situației de mai jos, cu sumele propuse din fiecare program operațional și tipul de instrument financiar identificat în raport) și opțiunile de implementare conform art. 38 art.38

din Regulament. Detalii sunt disponibile la adresa //www.fonduri-ue.ro/instrumente-financiareCa urmare,instrumentele financiare finanțate din fonduri europene structurale și de investiții (FESI), aflate în implementare de către FEI:

· PO Competitivitate: fonduri de capital de risc pentru start-up și întreprinderi aflate în stadiul inițial de dezvoltare în valoare totală de 40.3 mil. EUR (ofertele în proces de evaluare) și portofoliu de credite cu partajarea riscului pentru IMM inovative, în valoare totală de 19 mil. EUR (perioadă de depunere prelungită până la 31.12.2017), acordul de finanțare fiind semnat de MFE cu FEI pe 20 septembrie 2016 și apelul lansat

· PO Regional: fond de capital de risc pentru IMM în valoare de 58,82 mil. EUR, acordul de finanțare fiind semnat de MDRAPE cu FEI pe 21 iulie 2017 și apelul lansat .

Urmare a evaluării ex-ante actualizate pentru implementarea de instrumente financiare din PNDR 2014-2020, în noiembrie 2017 a fost semnat Acordul de finanțare între FEI și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru înlesnirea accesului la finanțare al întreprinzătorilor din mediul rural și fermierilor. Intervenția se face printr-un instrument de creditare cu partajare a riscurilor, în baza contribuției Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (cca. 94 mil EUR, inclusiv cofinanțare națională) – apelul lansat.

Portofoliul privat BEI în România

Ministerul Finanţelor Publice, în calitate de instituţie care asigură reprezentarea României la BEI, îşi exprimă acordul de principiu (no objection) cu privire la împrumuturile acordate de BEI în sectorul privat.

În perioada 2007- mai 2020 valoarea totală a împrumuturilor acordate de BEI pentru care România, prin Ministerul Finanţelor Publice (MFP), a emis acest acord de principiu este în valoare de aproximativ 11,2 mld. de EUR, domeniile acoperite fiind în special susţinerea sectorului IMM-urilor şi a întreprinderilor cu capital mediu (linii de credit prin intermendiul partenerilor selectaţi), energie regenerabilă, servicii, telecomunicaţii.

Portofoliul FEI în România

Finanțarea pentru proiecte de o valoare mai redusă (sub 25 mil. euro) promovate de IMM-uri și alte organizații, inclusiv persoane fizice, este promovată de FEI prin intermediarii financiari din România, instituții financiare bancare și nebancare. Programele și pașii necesari pentru identificarea unei soluții de finanțare pentru proiectul sau investiția dvs. pot fi regăsite mai jos:

· Solicitați finanțare din partea UE în 3 etape simple

În România este disponibilă o serie de produse FEI de garantare și microfinanțare, inclusiv pentru programe finanțate de la bugetul Uniunii Europene și pentru care autoritățile române au stabilit puncte naționale de contact, cărora vă puteți adresa, după cum urmează:

· InnovFin - mai multe informații puteți găsi la Ministerul Cercetării și Inovării și în documentele prezentate la seminarul organizat de grupul BEI în data de 3 martie 2017 la București

· Facilitatea de garantare din cadrul programului Europa Creativă  pentru care punctul național de contact este Biroul Europa Creativă din România

· COSME - punctul de contact se va regăsi în cadrul Ministerului pentru mediul de afaceri, comerț și antreprenoriat

· PROGRESS și succesorul său, EaSI.

Alte produse FEI de garantare și finanțare în cadrul programelor finanțate de la bugetul UE ar putea fi disponibile odată cu exprimarea interesului intermediarilor financiari de a răspunde cererii pentru aceste instrumente, cum sunt cele ale programului LIFE despre care mai multe informații puteți găsi la Ministerul Mediului: facilitatea de finanțare a capitalului natural (NCFF) și instrumentul de finanțare privată pentru eficiența energetică (PF4EE).

Planul de Investiţii pentru Europa şi rolul grupului BEI

În data de 17 decembrie 2014, Jean-Claude Juncker, Preşedintele Comisiei Europene, a prezentat propunerile concrete ale Comisiei Europene (COM) privind Planul de investiţii pentru Europa (PIE), cu scopul atragerii investiţiilor private, îndeosebi pentru a stimula creşterea economică şi crearea de locuri de muncă la nivel UE, care vizează mobilizarea a 21 mld. de EUR cu scopul de a genera 315 mld. de euro în investiţii în economia reală până la sfârşitul anului 2017. Dat fiind succesul FEIS, Consiliul European și Parlamentul European au aprobat în decembrie 2017 să îi prelungească durata și să îi extindă capacitatea la 500 mld. EUR până la sfârșitul anului 2020.

PIE se bazează pe trei elemente centrale: (i) crearea unui Fond european pentru investiţii strategice (FEIS), în cadrul Băncii Europene de Investiţii (BEI); (ii) sprijinirea investițiilor din economie printr-un program de asistenţă (înființarea Platformei Europene de Consiliere în materie de Investiţii), pentru pregătirea proiectelor de investiţii, și crearea Portalului european de proiecte de investiții gestionat de către COM; și (iii) o foaie de parcurs, cu măsuri menite să sporească atractivitatea investiţională în Europa, inclusiv cu propuneri de abrogare a acelor reglementări sectoriale specifice care au obstrucţionat investiţiile private în trecut.

Regulamentul (UE) 2015/1017 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 iunie 2015 privind Fondul european pentru investiții strategice, Platforma europeană de consiliere în materie de investiții și Portalul european de proiecte de investiții și de modificare a Regulamentelor (UE) nr.1291/2013 și (UE) nr.1316/2013, (Regulamentul FEIS) publicat 1 iulie 2015, stabilește temeiul juridic pentru prima parte a planului de investiții și detaliază atât criteriile de eligibilitate a proiectelor FEIS pentru utilizarea garanției UE: viabilitate economică, încadrare în politicile Uniunii, adiționalitate, potențialul de a maximiza, în măsura posibilului, antrenarea de investiții în domeniul privat; viabilitate din punct de vedere tehnic, cât șiobiectivele generale care trebuie adresate prin proiectele propuse: cercetare, dezvoltare și inovare; dezvoltarea sectorului energetic; dezvoltarea infrastructurii de transport; sprijin financiar pentru întreprinderi mici, mijlocii și companii de talie medie; dezvoltarea tehnologiei informațiilor și comunicațiilor; mediu și eficiența resurselor; capitalul uman.

FEIS are două anvelope financiare: (i) pentru infrastructură și inovare (Infrastructure and Innovation Window - IIW), în valoare de 15.5 mld. de EUR (ajustată în luna iulie 2016, de la 16 mld EUR, prin transferul a 0.5 mld euro către anvelopa SMEW), implementată de BEI atât prin produse de creditare, cât și prin participații la capital și (ii) pentru IMM-uri (SME Window - SMEW), în valoare de 5.5 mld. de EUR (ajustată în luna iulie 2016, prin transferul a 0.5 mld euro de la anvelopa IIW), implementată de Fondul European de Investiţii (FEI)

BEI actualizează și publică periodic situații privind stadiul implementării FEIS și îl prezintă sub forma sintetică pentru întreaga anvelopă financiară (FEIS dashboard), precum și pentru fiecare anvelopă financiară, în mod distinct, astfel:

· pentru anvelopa pentru infrastructură, lista actualizată a proiectelor aprobate în cadrul FEISPrimul proiect din România a fost semnat în iulie 2016

· proiectele actualizate semnate în cadrul anvelopei pentru IMM-uriPrimele două proiecte au inclus România în operațiuni regionale ale FEI cu două instituții financiar-bancare.

Conform ultimelor date publicate de Comisia Europeană în cursul lunii aprilie 2020 , operaţiunile financiare aprobate în România în cadrul FEIS însumează 775 mil. EUR, această sumă urmând să angreneze investiţii de circa 3,5 mld. EUR. La nivelul statelor membre (SM) UE, din punctul de vedere al raportului dintre investițiile mobilizate de FEIS și PIB, România este situată pe locul 21.

EIAH (Platforma europeană de consiliere în materie de investiții) este operațională din septembrie 2015 și reprezintă un punct unic de contact în cadrul BEI pentru cei interesați (promotorii de proiecte, autorități publice, statele membre, sectorul privat), care combină programele și activitățile de asistență existente, asistență suplimentară și expertiza instituțiilor partenere EIAH printr-un model integrat de colaborare dintre grupul BEI, COM, băncile/instituțiile naționale de promovare/dezvoltare. EIAH îi sprijină pe cei interesați în procesul de identificare și pregătire a proiectelor pentru îndeplinirea criteriilor de eligibilitate FEIS, cât și pentru criteriile altor programe și fonduri ale UE, inclusiv fonduri structurale și de investiții.. BEI primește solicitări din România în cadrul EIAH, dialogul cu promotorii de proiecte fiind în diferite stadii. România este unul dintre cele nouă state membre cu prioritate absolută în acordarea de servicii de consiliere și unul dintre primii beneficiari ai EIAH.

În data de 5 decembrie 2016, Ministerul Sănătății și BEI au semnat un acord de servicii de consiliere, finanțat de către EIAH, având ca scop facilitarea pregătirii proiectelor în vederea construirii a trei spitale regionale la Iași, Cluj-Napoca și Craiova. Prin contractul semnat în luna februarie 2020, BEI, prin EIAH, oferă asistență tehnică C.N.A.I.R. pentru elaborarea unui program de investiții pentru siguranță rutieră și realizarea unei evaluări pilot a siguranței rețelei de drumuri din România. În anul 2019, EIAH a demarat proiectul de asistență tehnică pentru Consiliul județean Ilfov în pregătirea planului de afaceri și a modelului financiar, precum și în pregătirea documentației de achiziții pentru serviciile de proiectare și implementare ale proiectului.

Prin EIAH, BEI colaborează cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru continuarea programului de asistență a întreprinderilor (Advice for Small Businesses - ASB) în România, Bulgaria şi Grecia, asigurând servicii de consultanţă oferite de personal localizat în ţările respective, precum şi de consultanţi externi. Lansat în data de 7 noiembrie 2017 în România, programul este implementat pe o perioadă de trei ani (2017-2019), cu un buget total de 6 mil EUR (din care 4,5 mil EUR contribuția UE la bugetul EIAH). Mai multe informații despre implementare în România se găsesc la secțiunea aferentă BERD.

PEPI - Portalul european de proiecte de investiții - este operațional din 1 iunie 2016, estegestionat de Comisia Europeană și reprezintă o platformă de interacțiune/comunicare între promotorii de proiecte (din sectorul public și privat) și potențialii investitori interesați să finanțeze aceste proiecte. Promovarea se face cu ajutorul unor informații standardizate (în cadrul unor fișe de proiect) într-un format interactiv, flexibil pentru utilizator și participativ. PEPI include toate proiectele de investiții care îndeplinesc criteriile transparente prestabilite de introducere în sistem, independent de FEIS și fără ca înregistrarea în PEPI să echivaleze cu finanțarea din FEIS. Proiectele de investiții sunt menținute timp de trei ani pe portal, spre informarea și pentru facilitarea deciziilor de investiții ale potențialilor investitori. Platforma oferă informații despre proiectele din România, transmise direct Comisiei de către promotorii de proiecte

La data de 1 ianuarie 2018 a intrat în vigoare Regulamentul (UE) 2396/2017 prin care FEIS, elementul central al PIE, a fost prelungit până în anul 2020 și îmbunătățit, cu un obiectiv de investiții extins de la 315 la cel puțin 500 miliarde euro.

Pentru perioada 2021-2027, BEI este solicitată să implementeze, ca principal partener al Comisiei Europene, 75% din Programul InvestEU și Facilitatea de împrumuturi pentru sectorul public din cadrul Mecanismului pentru o tranziție echitabilă. Informații utile despre aceste două programe în România găsiți în secțiunile dedicate Programului InvestEU și Facilității de împrumuturi pentru sectorul public

BANCA EUROPEANĂ PENTRU RECONSTRUCŢIE ŞI DEZVOLTARE

Prezentare generală

Banca Europeană pentru Reconstrucție şi Dezvoltare (BERD) a fost înființată în anul 1991, în scopul consolidării economiilor de piață şi a democrațiilor în 29 de țări din Europa Centrală până în Asia Centrală. Clienţii BERD provin în principal din sectorul privat, deoarece necesitățile lor de finanțare nu pot fi acoperite integral prin intermediul pieței. Banca promovează spiritul antreprenorial şi susține procesul de tranziție către economii de piață deschise şi democratice.

BERD are drept acţionari 69 de state de pe cinci continente cei mai recenți membri fiind China, India, San Marino și Libia alături de UE, prin Comisia Europeană, şi Banca Europeană de Investiții, iar statele de operațiuni ale BERD sunt: Albania, Armenia, Azerbaijan, Belarus, Bosnia şi Herțegovina, Bulgaria, Croația, Egipt, Estonia, Georgia, Iordania, Kazakhstan, Kosovo, Republica Kirghiză, Letonia, Lituania, FYR Macedonia, Maroc, Moldova, Mongolia, Muntenegru, Polonia, România, Federația Rusă, Serbia, Slovacia, Slovenia, Tadjikistan, Turkmenistan, Turcia, Tunisia, Ucraina, Ungaria şi Uzbekistan.

BERD întreține un dialog politic strâns cu guverne, autorități publice şi reprezentanți ai societății civile în vederea promovării obiectivelor sale, respectând în toate operațiunile efectuate cele mai ridicate standarde de guvernanță corporatistă şi dezvoltare sustenabilă.

BERD are un capital subscris de 30 mld. euro (de la 31 august 2012, după finalizarea majorării de capital, față de nivelul precedent de 20 mld. euro).

România este membru BERD din anul 1991. Guvernatorul României la BERD este ministrul finanțelor publice, iar guvernator supleant este guvernatorul BNR. Începând din anul 2011, țara noastră face parte dintr-o constituentă condusă de Turcia, din care mai fac parte Azerbaidjan şi Kîrgîzstan. Puterea de vot a României este de 0,492%.

În cursul lunii iunie 2018, Republica Moldova a demarat procedurile de aderare la constituenta din care face parte și România, beneficiind de sprijinul țării noastre și a celorlalte state membre. Astfel, la sfârșitul lunii iunie 2018 Republica Moldova a devenit membru cu drepturi depline în cadrul acestei constituente.

De asemenea în perioada mai 2019-octombrie 2020 România deține funcția de vice-președinte a Consiliului Guvernatorilor BERD.

NotăPână la reuniunea anuală a BERD din mai 2011 (Astana), România făcea parte din constituenta condusă de Ucraina, care mai includea Republica Moldova, Georgia şi Armenia.

Activitatea BERD în România

BERD este un important investitor instituțional din România. Banca investeşte atât în sectorul privat cât şi în cel public, în domenii ca energie, transport şi infrastructură municipală, precum şi în instituții financiare.

Număr proiecte

446

Investiții nete

8,70 mld. EUR

Sume brute disponibilizate

7,82 mld. EUR

Portofoliu în sectorul privat

68%

 Sursa: www.ebrd.com/romania. Datele sunt la 29 februarie 2020

O dată la trei ani, BERD elaborează în consultare cu Guvernul României o strategie de țară care conturează domeniile prioritare de dezvoltare și identifică opţiunile de finanțare. 
Strategia de țară pentru România pe perioada 2020-2025 a fost aprobată pe data de 24 aprilie 2020, documentul conturând principalele domenii de interes şi respectiv intervenție ale acestei instituții.
Pentru perioada acoperită de strategie, BERD are în vedere următoarele direcții de acțiune în cadrul a trei piloni, urmând ca intervențiile să aibă loc prin intermediul potențialelor instrumente financiare.

Pentru perioada acoperită de strategie, BERD are în vedere priorități strategice:

  • Promovarea investițiilor în infrastructura durabilă și dezvoltarea regională;
  • Sprijinirea productivității prin expansiunea sectorului corporate și perfecționarea competențelor; și
  • Extinderea intermedierii financiare și a piețelor de capital.

Pentru fiecare dintre acestea sunt stabilite obiectivele cheie, activitățile specifice și indicatorii de rezultat, astfel:

  • promovarea investițiilor în infrastructura durabilă și dezvoltarea regională, ca primă prioritate are în vedere următoarele obiective cheie:
  • Îmbunătățirea calității instituțiilor; în acest sens, dintre activități enumerăm: îmbunătățirea mediului de afaceri prin sprijinirea îmbunătățirii guvernanței, precum formularea de politici prudente, pregătirea și implementarea proiectelor și întărirea cadrului legislativ și a instituțiilor cu rol de reglementare precum și a colaborării cu celelalte IFIuri pe acest domeniu; restructurarea și instituirea guvernanței corporative, proces care conduce la îmbunătățirea transparenței și eficienței IMMurilor, etc.
  • Îmbunătățirea calității infrastructurii durabile pentru facilitarea unor interacțiuni eficiente la nivelul economiei, printre altele, prin: sprijinirea reducerii disparităților la nivel regional și stimularea incluziunii prin îmbunătățirea rețelelor de transport, inclusiv cel urban; investiții în rețelele de distribuție de gaz și de electricitate în vederea îmbunătățirii eficienței acestora; finanțarea proiectelor din domeniul gazelor sau al energiei și a celor din infrastructura TIC; finanțarea investițiilor în infrastructură (porturi, aeroporturi, șosele etc) inclusiv prin PPPuri și alte alternative inovatoare de finanțare (inclusiv garanții prin InvestEU) și asigurarea cofinanțării alături de fondurile europene structurale, etc.
  • Deblocarea oportunităților economice prin creșterea accesului la infrastructura municipală prin: extinderea planului de acțiuni pentru orașele green &smart, inclusiv extinderea numărului de municipalități participante și a activităților (proiecte antiseismice, clădiri verzi, eficiența energetică la nivel urban); sprijinirea dezvoltării turismului și reducerea disparităților dintre urban și rural prin extinderea accesului la serviciile de alimentare cu apă potabilă, evacuare a apei uzate și colectarea deșeurilor menajere precum și alte servicii la nivel municipal (transport urban, încălzire, reciclare), inclusiv cofinanțarea fondurilor structurale.
  • Cea de a doua prioritate este susținerea productivității prin extindere corporativă, inovație și abilități , obiectivele cheie fiind:
  • Expansiunea companiilor competitive; întărirea rolului IMMurilor în economie prin: susținerea globalizării companiilor locale, inclusiv integrarea acestora în lanțurile valorice globale (global value chain); furnizarea de consultanță și finanțare indirectă pentru IMMuri (inclusiv partajarea riscului, InvestEU) pentru sprijinirea sofisticării și a dezvoltării lor; promovarea operațiunilor verzi și sustenabile pentru sporirea competitivității companiilor locale din toate sectoarele, incluzând clădirile verzi și sustenabile; sprijinirea reformelor IMMurilor, inclusiv îmbunătățirea guvernanței corporative)
  • Îmbunătățirea procesului de inovare a produselor și proceselor și a nivelurilor de penetrare a tehnologiei (inclusiv TIC), printre altele, prin: sprijinirea creșterii gradului de sofisticare a afacerilor și a valorii adăugate a produselor și serviciilor; sprijinirea expansiunii companiilor de tehnologie aflate în stadii incipiente, inclusiv prin capital de risc și consultanță/asistență tehnică; eficientizarea resurselor prin finanțarea economiei circulare (de ex în sectorul industrial și cel al materialelor de construcții); promovarea investițiilor în tehnologii verzi și în lanțuri de valori verzi (green values), în special în sectorul IMMurilor în baza programelor specifice BERD (cum ar fi inovarea ecologică) sau fonduri UE (ex: Fondul de modernizare și Fondul de inovare).
  • Îmbunătățirea abilităților, standardelor și a nivelului de complexitate a afacerii (business sophistication) precum și facilitarea accesului la dezvoltarea abilităților prin: susținerea investițiilor străine directe și îmbunătățirea legăturilor cu investitorii locali; sprijinirea îmbunătățirii abilităților și a posibilităților de formare în special pentru grupurile defavorizate; oferire de consultanță pentru IMMuri precum și asistență pentru îmbunătățirea guvernanței corporative și a asigurării robusteții capitalului; promovarea egalității de șanse pentru femei, tineri și cei care trăiesc în zone mai puțin avantajate și pentru alte grupuri defavorizate (inclusiv persoanele cu dizabilități, lucrătorii în vârstă și comunitatea de romi).
  • extinderea procesului de intermediere financiară și dezvoltarea piețelor de capital este cea de a treia prioritate, atingerea ei urmând a se face prin monitorizarea următoarelor obiective:
  • diversificarea sistemului financiar, prin: oferirea de linii de credit specializate (ex: femei de afaceri, eficiență energetică, inovație); sprijin pentru dezvolarea pieței de obligațiuni municipale; lărgirea bazei investitorilor, inclusiv pentru investiții în infrastructură durabilă, etc.
  • Întărirea rezilienței sectorului financiar, inclusiv capitalizarea, structura de finanțare și practicile de management al riscului prin promovarea de politici/policy engagement și susținerea procesului de sprijinire a rezilienței și competitivității sectorului bancar prin intermediul investițiilor, inclusiv pentru NPLs, dacă este nevoie, etc.
  • Dezvoltarea pieței de capital locale și a soluțiilor de finanțare în moneda locală; diversificarea și sofisticarea produselor și serviciilor financiare non-bancare prin sprijinirea leasingului și a altor instrumente financiare nebancare, promovarea unui acces extins la finanțare și, în special, la piețele de capital prin intermediul programelor inovatoare și al produselor sustenabile; sprijinirea soluțiilor de finanțare în moneda locală, inclusiv policy advice, cooperare tehnică și participare la procesul de aprofundare a pieței locale a instrumentelor de hedging.

Industrie, Comert si Agrobusiness

Include agrobusiness, producţie, bunuri şi servicii, turism şi telecomunicaţii

41%

   

Sectorul financiar

Include investitii in microîntreprinderi, intreprinderi mici şi mijlocii

23%

Infrastructura

Include infrastructura de mediu urbană şi transport

36%

Sursa: www.ebrd.com/romania. Datele sunt la 29 februarie 2020

Portofoliul public BERD în România activ

· împrumuturi contractate de stat şi/sau garantate - 3 împrumuturi cu o valoare totală contractată de circa 209 mil. euro, trase în totalitate şi aflate în prezent în curs de rambursare.

· împrumuturile acordate autorităților locale - 19 împrumuturi contractate direct de către unități adminstrativ-teritoriale, în sumă de 165,539 mil. euro şi 367,988 mil. lei şi 5 garanții acordate de UAT-uri pentru credite contractate de operatori economici din subordine, în valoare de 17,9 mil. euro şi 61,6 mil. lei.

De asemenea, BERD a acordat asistență tehnică în baza Memorandumului de înțelegere privind sprijinul pentru implementarea proiectelor în vederea absorbției fondurilor structurale şi de coeziune ale Uniunii Europene în România, semnat la Bucuresti la 21 noiembrie 2012 și aprobat prin HG 181/2013 pentru un număr de șapte contracte ce au ca obiect:

- întocmirea planurilor naționale de acțiune pentru sectorul eficienței energetice în Romania (beneficiar Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei – 1 contract);

- pregătirea unor strategii de finantare a eficientei energetice in sectorul rezidential și respectiv în sectorul public, sprijin în elaborarea strategiei de finanțare și gestionare a transportului public urban şi dezvoltarea unor planuri sustenabile de mobilitate pentru cei şapte poli de dezvoltare (beneficiar: Autoritatea de management pentru Programul Operational Regional - 4 contracte) şi

- sprijinirea operatorilor regionali în vederea maximizării rezultatelor prin atragerea de resurse atât interne cât şi private, precum şi utilizarea unor mecanisme financiare alternative (beneficiar: Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice - 1 contract).

La data de 16 martie 2016 a fost aprobat Acordul dintre Guvernul României și BERD privind asistența pentru implementarea proiectelor finanțate prin intermediul instrumentelor structurale ale UE, semnat la Bucuresti la 2 februarie 2016 și aprobat prin HG nr. 166/2016. Acordul se înscrie în cadrul oferit de Strategia de țară a BERD pentru România si are în vedere creşterea capacității administrative, formularea politicilor și strategiei sectoriale, planificarea, lansarea şi implementarea proiectelor, creşterea absorbției fondurilor europene structurale şi de investiții (FESI) în perioada de programare 2014-2020. Scopul acestuia este de a oferi servicii similare cu cele convenite prin acordurile semnate în 2013, pentru trei arii generale de intervenții, după cum urmează:

· strategii de sector și programe sectoriale de investiții;

· livrarea proiectelor;

· capacitate instituțională.

Cele șase domenii specifice de sprijin se referă la domeniul alimentării cu apă (water sector), infrastructură națională şi municipală, energie sustenabilă, termoficare, IMM-uri şi instrumente financiare. Primul acord de servicii a fost semnat de MFE și BERD pe 12 ianuarie 2018, având drept obiectiv consolidarea sectorului de apă şi apă uzată din România.

Finanțat de UE prin EIAH (prin colaborarea cu BEI) în cadrul Planului de investiții pentru Europa, BERD implementează în România, Bulgaria şi Grecia un program de asistență a întreprinderilor mici și mijlocii (Advice for Small Businesses - ASB). Prin intermediul acestuia se asigură servicii de consultanţă în diferite sectoare, oferite de personal localizat în aceste ţări, precum şi de consultanţi externi. Lansat în România pe 7 noiembrie 2017, programul este implementat pe o perioadă de trei ani (2017-2019) şi include asistență pentru proiecte de consultanţă, din care cel puţin 10% vor fi realizate de către consultanţi internaţionali. Aceste activităţi vor fi completate de cursuri pentru consultanţii şi antreprenorii locali. Costul total al iniţiativei se ridică la 6 milioane EUR, cu finanţare de până la 4,5 milioane EUR din contribuţia UE la bugetul EIAH şi de până la 1,5 milioane EUR de către BERD şi alti donatori. Contribuţia întreprinderilor beneficiare, potrivit Regulamentului (UE) nr. 1017/2015, nu poate depăşi o treime din totalul costurilor serviciilor şi va fi folosită pentru finanțarea unor servicii suplimentare. Suma alocată în cadrul acestui program se alocă pe principiul „primul venit, primul servit”, acesta propunându-şi să acopere nevoile de finanţare a aproximativ 240 de companii, astfel că, până la finele lunii februarie 2018, în România au fost finanţate mai mult de 30 de companii.

BERD este implicat în România prin inițiativa JASPERS (Joint Assistance to Support Projects in European Regions) - un parteneriat între Comisia Europeană, Banca Europeană de Investiții (BEI), BERD şi Kreditanstalt für Wiederaufbau (KfW), care reprezintă un instrument de asistență tehnică pentru 16 țări membre UE Bulagria, Croația, Cipru, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Romania, Slovacia şi Slovenia, precum pentru Macedonia, Muntenegru şi Serbia. Prin acest instrument, statelor membre în cauză li se oferă sprijinul de care au nevoie pentru a pregăti proiecte importante de înaltă calitate, care urmează a fi cofinanțate din fonduri ale UE. Aceasta inițiativă este gestionată de către BEI şi co-sponsorizată de Comisia Europeană şi BERD. În cazul în care există solicitări şi resurse, asistența poate fi extinsă şi pentru alte țări membre UE, care beneficiază de fonduri structurale şi de coeziune din partea UE.

BERD a lansat în noiembrie 2014 Facilitatea de pregătire a proiectelor în infrastructură (Infrastructure Project Preparation Facility) pentru a veni în întâmpinarea nevoilor sectorului public din țările de operațiuni în vederea sprijinirii prin consultanți (consorții selectate de BERD conform procedurilor de achiziții BERD) procesul de pregătire a unui proiect. Facilitatea are două anvelope financiare (Sustainable Infrastructure Window, care se adresează sectorului public, și PPP Window, care mobilizează finanțare din sectorul privat) și este operațională din septembrie 2015.

Portofoliul privat BERD în România

Componența principală a prezenței BERD în România o constituie finanțarea sectorului privat prin acordarea de împrumuturi directe companiilor locale şi străine prezente pe piața românească, acordarea de împrumuturi sindicalizate alături de bănci locale pentru sprijinirea economiei reale şi acordarea de cofinanțare pentru programele UE. Ministerul Finanțelor Publice a transmis acordul de principiu (”no objection”) pentru un număr de proiecte, după cum urmează: 13 proiecte în valoare totală de 325 mil. euro în anul 2014, 6 proiecte în valoare totală de aproximativ 259 mil. euro în anul 2015 , 7 proiecte de aprox. 225 mil.eur în anul 2016, 9 proiecte în valoare totală de aprox.692 mil.eur în anul 2017 și respectiv un număr de 7 proiecte în valoare totală de aprox.413 mil. eur în anul 2018, 5 proiecte în valoare totală de aprox.687 mil.eur, iar pentru anul 2020 proiecte în valoare de aprox.112 mil.eur.

Conform angajamentelor, acțiunile BERD au fost destinate sprijinirii stabilității sectorului bancar şi a activității de creditare a economiei reale în România. Aceste împrumuturi au sprijinit crearea cadrului necesar lansării de emisiuni de obligațiuni de către instituțiile financiare bancare şi non-bancare, asigurarea necesarului de cofinanțare aferent proiectelor destinate serviciilor publice de alimentare cu apă şi administrarea apelor reziduale finanțate prin fonduri europene (prin Programul de Cofinanțare pentru Fondul Regional de Coeziune (EU Cohesion Funds Water Cofinancing Framework - R2CF), în valoare de 200 mil. euro, disponibil pentru perioada noiembrie 2010 - 2012, extins în 2012 cu suma de 130 mil. euro destinată cofinanțării proiectelor pentru operatorii de apă regionali (105 mil. euro) şi respectiv pentru proiectele de eficiență energetică (25 mil. Euro), susținerea infrastructurii energetice, dezvoltarea infrastructurii de transport public.

În plus, în prezent se află în derulare trei programe de finanțare destinate energiei regenerabile şi eficienței energetice (Sustainable Energy Financing Facility - SEFF), dezvoltate de BERD în România cu sprijinul Uniunii Europene, cu derulare prin intermediul instituțiilor financiare românești participante: (i) EEFF (Energy Efficiency Finance Facility) cu finanțare BERD de 80 mil. euro, se adresează companiilor din sectorul privat care investesc până la 2,5 mil. euro în eficiență energetică; (ii) RoSEFF (Romania SME Sustainable Energy Efficiency Facility), cu finanțare BERD de 60 mil euro, oferă creditare până la 1 milion euro pentru proiectele de investiții în eficiența energetică sau energie regenerabilă, pentru IMM-uri și asociații de locatari, și (iii) MFFEE (Municipal Finance Facility for Energy Efficiency) cu finanțare BERD de 10 mil euro, pentru entitățile publice care investesc până la 5 mil euro în eficiența energetică sau energie regenerabilă.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a aprobat în noiembrie 2015 programul de finanțare pentru dezvoltarea infrastructurii de transport public în România ”Framework For Sustainable Mobility and Access to Road Transport (SMART)” în valoare de până la 120 mil. euro. Scopul este de a realiza investiții care au potențialul de a îmbunătăți calitatea transportului urban/regional în România. În cadrul acestui program se estimează că orașele și județele selectate din România vor moderniza, reforma și îmbunătăți fiabilitatea infrastructurii publice de transport și de asemenea vor crește calitatea rețelelor de drumuri.

De asemenea Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare are în vedere 2 cadre de finanțare pentru România și anume: Cadrul de integrare a patrimoniului cultural (Cultural Heritage Integration Framework - CHIF care se concentrează asupra “reducerii disparităților regionale și stimularea incluziunii prin intermediul infrastructurii comercializate”, precum și asupra "încurajării participării sectorului privat și promovarea utilizării structurilor parteneriatului public privat/structurilor de concesiune” și programul de finanțare (Sustainable Water Infrastructure Facility to Support Transition - SWIFT) în valoare de 250 mil. euro pentru România, având ca scop cofinanțarea investițiilor în sectorul de apă și canalizare, prevăzute prin Programul Operațional de Infrastructură Mare 2014-2020 (POIM). Obiectivul principal este de a sprijini operatorii regionali să își extindă aria de operare în localitățile mai mici, în vederea alinierii infrastructurii și a serviciilor de apă și apă uzată la standardele UE.

CHIF urmărește o abordare holistică a patrimoniului cultural prin finanțarea intersectorială și promovarea investițiilor din sectorul privat și va începe cu câteva țări selectate ca "Locații Pilot", precum: Uzbekistan, România, Albania, Iordania, Cisiordania și Gaza. Dimensiunea cadrului este de până la 150 milioane EUR, iar durata este de cinci ani de la aprobare.

Informații suplimentare :

https://www.ebrd.com/country/romania.html

GRUPUL BĂNCII MONDIALE

Prezentare generală

Banca Mondială este o instituție financiară internațională, înființată la 1 iulie 1944 în urma conferinței de la Bretton Woods (SUA), odată cu Fondul Monetar Internațional. Misiunea sa actuală este duală: eradicarea sărăciei extreme și promovarea prosperității într-un mod unitar. Banca este una din cele mai importante organisme internaționale de finanțare a programelor în domeniile sănătății, învățământului, luptei împotriva HIV/SIDA, protecția mediului și a programelor de reducere a datoriei țărilor sărace. Sediul central al Băncii Mondiale este la Washington D.C. (SUA). Grupul Băncii Mondiale (termenul generic de Banca Mondială se referă în principal la BIRD și IDA, iar proiectele de finanțare la nivelul administrației publice centrale se derulează prin BIRD) este formată din 5 entități, fiecare având un rol distinct:

Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) (188 state membre, înfiinţată în 1944 ca structură principală a Băncii Mondiale) are ca scop asigurarea finanţării guvernelor ţărilor membre solvabile cu nivel mediu de dezvoltare pentru:

· acoperirea necesităţilor de dezvoltare pe termen lung nefinanţate de sectorul privat,

· sprijinirea ţărilor membre în situatii de criză

· susţinerea reformelor de politici şi instituţionale

· crearea climatului social favorabil investiţiilor, care vor atrage ulterior investitori privaţi

· sprijinirea domeniilor critice pentru asigurarea bunăstării populaţiei celei mai sărace din toate ţările.

Atingerea acestor obiective agreate în cadrul strategiilor de ţară cu statele membre se realizează prin acordarea de finanţări rambursabile sau nerambursabile şi servicii de analiză şi consultanţă.

Corporaţia Financiară Internaţională (IFC) (185 de state membre, înfiinţată în anul 1956) are ca scop acordarea de finanţări exclusiv sectorului privat prin mobilizarea de capital de pe pieţele financiare internaţionale şi prin acordarea de servicii de consultanţă către autorităţi guvernamentale sau către agenţi economici.

Agenţia pentru garantarea investiţiilor multilaterale (MIGA) (182 de state membre, înfiinţată în anul 1985) promoveaza investiţiile străine directe în ţările în curs de dezvoltare, prin acordarea unor garantii finanţatorilor şi investitorilor, care acoperă riscul politic sau comercial.

Asociaţia Internaţională de Dezvoltare (IDA) (174 state state membre, înfiinţată în anul 1960) acordă statelor celor mai sărace granturi, împrumuturi preferenţiale cu termeni financiari favorabili, garanţii parţiale de risc, scutiri de datorie. Proiectele finanţate de către IDA se concentrează pe sectoare ca învăţământul primar, servicii de sănătate de bază, apă potabilă şi salubritate, protecţia mediului, îmbunătăţirea climatului de afaceri, infrastructură şi reformele instituţionale.

Centrul Internaţional pentru Rezolvarea Litigiilor în domeniul Investiţiilor (ICSID) (154 de state membre, înfiinţată în anul 1966) are ca rol concilierea și arbitrajul în litigiile din domeniul investiţiilor. Creat ca un forum internațional imparțial, ICSID contribuie la încurajarea investiţiilor străine și sprijină crearea unui climat de încredere între state şi investitorii străini. Recurgerea la facilitățile ICSID este întotdeauna cu acordul părților. ICSID întreprinde şi activităţi de cercetare şi publicare de studii în domeniul legii arbitrajului şi al legii investiţiilor străine.

Relațiile României cu Grupul Bãncii Mondiale

Activităţile din România ale instituţiilor care fac parte din grupul Băncii Mondiale (BM) sunt conforme cu cadrul de parteneriat de ţară (CPT), care constituie instrumentul de analiză, urmărire şi evaluare a eficacităţii programelor de ţară.

În comparaţie cu Strategia anterioară de parteneriat de ţară, abordarea actuală cu privire la elaborarea şi urmărirea progreselor înregistrate pe parcursul perioadei vizate de parteneriat presupune parcurgerea a patru etape, care se finalizează prin elaborarea următoarelor documente:

1. Diagnosticul sistematizat al ţării (Systematic Country Diagnostic)

2. Cadrul de parteneriat de ţară (Country Partnership Framework)

3. Analiza performanţelor şi lecţii învăţate (Performance and Learning Review) se elaborează la jumătatea perioadei de implementare a cadrului de parteneriat de ţară și permite ajustarea obiectivelor și a programelor de intervenție ale acestuia

4. Analiza învăţămintelor trase şi finalizarea procesului (Completion and Learning Review)

 

Actualul CPT , dezbătut şi aprobat de către Consiliul directorilor executivi ai BM, în cadrul reuniunii din 19 iunie 2018, acoperă perioada 2019-2023 şi are drept obiectiv general: “Crearea unor instituţii potrivite pentru o Românie prosperă şi inclusivă”, cu trei domenii principale de interes, respectiv: (i) unificarea decalajelor socio-economice, prin crearea de oportuniţăţi pentru cei mai săraci 40% din populaţie; (ii) dezvoltarea de oportunităţi pentru companii şi (iii) consolidarea capacităţii de a gestiona şocuri.

De asemenea, BM îşi propune să adopte un program flexibil şi selectiv, intervenţiile urmând a fi filtrate prin prisma următoarelor filtre: (i) contribuția la consolidarea instituțiilor; (ii) legătura cu cei mai săraci 40% din populație; (iii) mobilizarea fondurilor private și UE; (iv) promovarea bunurilor publice globale.

România este membră a BIRD din anul 1972.

În perioada 1974 - 1982 BIRD a acordat României împrumuturi în valoare de cca. 2,2 mld USD, ţara noastră devenind astfel unul dintre cei mai mari clienţi din Europa ai Băncii. Începand din 1991 si până în 2018, valoarea împrumuturilor contractate de România de la BIRD se ridică la cca. 14,078 mld USD, din care în prezent sunt în implementare cca. 7 împrumuturi în valoare totală de cca. 1,2 mld USD, destinate finanţării unor proiecte în sectoarele sănătate, educatie, justiţie, mediu, precum şi managementul riscurilor de dezastre.

La această dată, capitalul subscris de România se ridică la 483,9 mil. dolari SUA (0,21% putere de vot). În structurile executive ale instituţiei, România face parte din constituenta condusă de Olanda, care include şi Armenia, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Georgia, Israel, Muntenegru, Republica Macedonia, Moldova şi Ucraina. Poziţia de guvernator al României la Banca Mondială este deţinută de ministrul Finanțelor Publice, iar cea de guvernator supleant de viceguvernatorul Băncii Naționale a României.

O altă dimensiune a colaborării cu Banca Mondială o reprezintă activităţile de consultanţă, cercetare şi serviciile de asistenţă tehnică contra cost (RAS), mai multe detalii cu privire la acest subiect, inclusiv lista RAS-urilor finalizate şi a celor în curs de implementare, fiind disponibil aici.

În ceea ce priveşte activităţile de cercetare ale Băncii Mondiale, iniţiate de aceasta pentru evaluarea impactului acţiunilor sale în România şi în regiune, precum şi a dezvoltării generale a României, în contextul evaluării economiei regionale şi globale, sunt consultate şi autorităţile române, în cadrul unui proces coordonat împreună cu MFP.

În ceea ce priveşte serviciile de asistenţă tehnică, în perioada 2010-2011 MFP a încheiat 4 contracte (în  domeniul legislației fiscale, resurselor umane  și administrării datoriei publice) cu Banca Mondială, finanţate din fonduri europene, pentru realizarea unor măsuri din planul de acțiuni, adoptat de Guvern, rezultat în urma Analizei funcționale convenite în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul pachetului financiar 2009-2011.

Ulterior, în conformitate cu prevederile Memorandumului de înţelegere aprobat prin HG. nr. 240/2012, autorităţile române au contractat serviciile de asistenţă tehnică ale Băncii Mondiale în reforma administrativă şi realizarea strategiilor de dezvoltare, România devenind clientul cel mai important al Băncii din regiune pe acest segment. În perioada 2011-2015, Banca a sprijinit Guvernul în implementarea acțiunilor selectate derivate din analiza funcţională și a ajutat la avansarea pregătirilor pentru perioada de programare 2014-2020, în cadrul primului său Memorandum de Înțelegere (MoU). Până la sfârșitul anului 2015, Banca Mondială a furnizat peste 40 de servicii de consultanță în România și a colaborat cu aproape 20 de instituții publice în domeniul educației, incluziunii sociale și al reducerii sărăciei, dezvoltării regionale, îmbunătățirii administrației publice (inclusiv prioritizarea investițiilor publice), planificării și furnizării de servicii, schimbărilor climatice și agendei digitale.

Rezultatele activității de asistență tehnică au fost evaluate atât de către autoritățile române , cât și de BM

În data de 11 ianuarie 2016, Guvernul României și Banca Mondială au semnat un nou memorandum de înțelegere pentru continuarea acordării de servicii de asistență tehnică instituțiilor publice române până în anul 2020, în vederea continuării reformelor structurale și creșterii eficienței administrației publice, document aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.167/2016.

În contextul noului cadru de colaborare, până în prezent au fost semnate cu BIRD peste 20 de acorduri de asistență tehnică (RAS) în domeniul educației, social, administrației publice, achizițiilor publice, construcțiilor, dezvoltării teritoriale.

România este membră a IFC din anul 1991.

Rolul IFC în România s-a adaptat ulterior aderării la UE, IFC diversificându-și sectoarele de intervenție prin finanțarea sectorului privat în următoarele domenii: sănătate, agricultură, producțieșicomerț, și în special în ultima perioadă pe sprijinirea piețelor financiare și facilitarea accesului la finanțare pentru întreprinderile mici din România. De asemenea, IFC a finanțat proiecte de infrastructură municipală, prin acordarea de împrumuturi unităților administrativ teritoriale. Totodată, IFC a furnizat asistență tehnică prin implementarea a 25 de proiecte în diferite sectoare.

De la începutul operațiunilor IFC în România, angajamentele cumulate pentru finanțarea pe termen lung au totalizat aproximativ 3 mld. de dolari, inclusiv 650 mil. dolari mobilizați din partea partenerilor, în peste 100 de proiecte din diverse sectoare de activitate.

În prezent, România este a doua țară în ceea ce privește expunerea IFC pentru Europa și Asia Centrală, reprezentând 1,15% din portofoliul total al instituției. La sfârșitul lunii iunie 2019, portofoliul angajat al IFC în România a fost de 695 mil. dolari, dintre care 66.7% reprezentau investiții în instituții financiare (bănci, IFN-uri) și restul de 33.3% în sectorul economiei reale.

România este membră a IDA din anul 2014.

Calitatea de membru al IDA contribuie la consolidarea poziției României în cadrul instituțiilor financiare internaționale din cadrul Grupului Băncii Mondiale și la sprijinirea acțiunilor de asistență pentru dezvoltare asumate de România prin intermediul unei asistențe de tip multilateral derulată de o instituție cu o vastă experiență în acest domeniu.

România este membră a MIGA din anul 1992. 

Având în vedere integrarea europeană a României instrumentele MIGA de garantare împotriva riscului politic nu au fost accesate, ultima operațiune MIGA în România având loc în anul 2005. Portofoliul a inclus 13 garanții pentru proiecte, printre care pot fi menționate participarea Raiffeisen la capitalul Băncii Agricola, împrumuturi acordate de Volksbanken Austria pentru spitalul Colțea sau garanții vizând creșterea operațiunilor de creditare a sectorului IMM de către Raiffeisen Bank.

Au avut loc consultări privind posibilitatea utilizării şi în România a noilor instrumente promovate de MIGA în vederea îmbunătăţirii accesului și termenilor de finanțare a unor proiecte strategice la nivelul companiilor/agențiilor de stat prin instrumente de tip NHSFO (Non-honoring sovereign financial obligations - pentru care se solicită și garanția statului) sau de tip NHFO (Non-honoring financial obligations - fără garanția statului).

România este membră a ICSID începând din 1975.

Cazurile arbitrate de ICSID în care România a fost parte

Informaţii suplimentare:

http://www.worldbank.org

https://www.worldbank.org/ro/country/romania

https://www.worldbank.org/en/who-we-are/ibrd

https://www.worldbank.org/ida

http://www.ifc.org

http://www.miga.org

https://icsid.worldbank.org

 

BANCA DE DEZVOLTARE A CONSILIULUI EUROPEI

Prezentare generală

Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei este o bancă multilaterală de dezvoltare, înfiinţată la 16 aprilie 1956, la iniţiativa Consiliului Europei, ca Fondul de Dezvoltare Socială a Consiliului Europei. La 1 noiembrie 1999, numele său s-a modificat în Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE). Obiectul activităţii sale a fost extins progresiv pentru a contribui la întărirea coeziunii sociale în Europa, prin trei direcţii de acţiune: întărirea integrării sociale (acţiuni în favoarea refugiaţilor, migranţilor şi persoanelor deplasate forţat, promovarea locuinţelor sociale, crearea şi păstrarea locurilor de muncă, îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în zonele urbane şi rurale, modernizarea infrastructurii în administraţie şi servicii publice), managementul mediului (dezastre naturale şi ecologice, protecţia mediului şi conservarea patrimoniului istoric şi cultural), dezvoltarea capitalului uman (sănătate, învăţământ, pregătire profesională).

La 5 martie 1996 România a devenit al 25-lea membru, acum BDCE având 41 de state membre (Albania, Belgia, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Georgia, Germania, Grecia, Sfântul Scaun, Ungaria, Islanda, Irlanda, Italia, Kosovo, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Malta, Republica Moldova, Muntenegru, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, San Marino, Serbia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Elveţia, Republica Macedonia şi Turcia).

Contribuţia României la capitalul BDCE este de 59,914 mil. euro capital subscris, din care vărsat 6,650 mil. euro, puterea de vot reprezentând 1,095%. Ultima majorare de capital s-a efectuat în anul 2012, din fondul de rezervă al BDCE.

Portofoliul public în România

Până în prezent BDCE a acordat României 23 de împrumuturi cu o valoare totală de 1,18 mld. Euro, din care 7 împrumuturi, în valoare totala de cca. 918 mil. euro sunt în prezent în implementare.
Portofoliul de credite BDCE se structurează pe următoarele sectoare de activitate: utilităţi publice, agricultură, educaţie şi domeniul social. Având în vedere obiectivele generale ale acestei instituţii, cea mai mare parte a creditelor sunt orientate către proiectele de natură socială, inclusiv educație, utilități publice, protecția mediului și atenuarea efectelor inundațiilor, îmbunătățirea condițiilor de viață în mediul urban și rural, crearea și păstrarea locurilor de muncă, sprijin pentru integrarea migranților și refugiaților.

Portofoliul privat în România

În perioada 2011 - mai 2020 valoarea totală a împrumuturilor acordate de BDCE pentru care statul român prin Ministerul Finanţelor Publice a dat acordul de principiu pentru contractarea unor împrumuturi private este de 554 mil. euro, pentru finanţarea IMM-urilor, infrastructurii de servicii publice din România şi respectiv dezvoltării sectorului sănătăţii. Banca finanţează proiecte individuale sau multisectoriale iar de curând a introdus două noi instrumente de finanţare: Facilitatea de cofinanţare a fondurilor europene şi respectiv Facilitatea de finanţare a sectorului public.

Informații suplimentare privind activitatea BDCE

 

 

FONDUL MONETAR INTERNAŢIONAL

Prezentare generală

Fondul Monetar Internaţional (FMI) este o instituţie financiară internaţională care reuneşte 189 de ţări membre, înfiinţată în 1945, în urma Conferinţei Naţiunilor Unite de la Bretton Woods (SUA). FMI are ca principale obiective promovarea cooperării monetare internaţionale, facilitarea expansiunii şi creşterii echilibrate a comerţului internaţional, promovarea stabilităţii cursurilor de schimb, furnizarea de asistenţă în scopul creării unui sistem multilateral de plăţi şi punerea la dispoziţie a resurselor sale ţărilor membre care se confruntă cu dezechilibre ale balanţei de plăţi. În atingerea acestor obiective, FMI îndeplineşte 3 funcţii principale: supraveghere, asistenţă tehnică şi creditare.

Participarea României la Fondul Monetar Internaţional

România este membră a Fondului Monetar Internaţional (FMI) din anul 1972, având în prezent o cotă de participare 1 811,4milioane DST (0,38% din cota totală). România deţine 19 579 voturi, echivalentul a 0,39% din total.

În prezent, suma alocărilor cumulative de DST-uri aferentă României este de 984,8 milioane DST. Conform Statutului Fondului, alocările de DST nu sunt purtătoare de dobândă atîta timp cât deținerile de DST (soldul contului de DST) sunt egale cu suma alocărilor.

România face parte din constituenta care include Andorra, Armenia, Bulgaria, Bosnia Herţegovina, Cipru, Croaţia, Georgia, Israel, Macedonia, Moldova, Muntenegru, Olanda, Ucraina, Belgia şi Luxemburg.

Poziţia de guvernator al României la FMI este deţinută de guvernatorul Băncii Naționale a României, iar cea de guvernator supleant de secretarul de stat din Ministerul Finanţelor Publice care coordonează activităţile privind elaborarea legislației, politicilor și reglementărilor contabile și fiscale.

FMI în România

Informaţii privind asistenţa financiară acordată de FMI (sub formă de aranjamente stand-by, inclusiv de tip preventiv) sunt disponibile în tabelul de mai jos.

Tipul Acordului

Data aprobării 
de către CD FMI

Data expirării
sau rezilierii

Suma aprobată
(mil. DST)

Suma trasă 
(mil. DST)

Stand-by

10/03/75

10/02/76

95.0

95.0

Stand-by

09/09/77

09/08/78

64.1

64.1

Stand-by

06/15/81

01/14/84

1,102.5

817.5

Stand-by

04/11/91

04/10/92

380.5

318.1

Stand-by

05/29/92

03/28/93

314.0

261.7

Stand-by

05/11/94

04/22/97

320.5

94.3

Stand-by

04/22/97

05/21/98

301.5

120.6

Stand-by

08/05/99

02/28/01

400.0

139.75

Stand-by

10/31/01

10/15/03

300.0

300.0

Stand-by preventiv

07/07/04

07/07/06

250.0

0*

Stand-by

05/04/09

03/15/11

11443.0

10569

Stand-by preventiv

31/03/2011

26/06/2013

3090,6

0*

Stand-by preventiv

27/09/2013

27/09/2015

1751,34

0*

*Suma trasa este zero deoarece acesta este un Aranjament Stand-by preventiv (Precautionary SBA).

 

Începând cu anul 2009, Consiliul Directorilor Executivi al FMI a aprobat în data de 4 mai 2009 un Aranjament stand-by (ASB) pe o perioadă de 24 de luni în valoare de 11,443 mld. DST (aproximativ 12,95 mld.euro, respectiv 1,111% din cota României la FMI), din care MFP a beneficiat de 1.946.500.000 DST, iar BNR de 8.622.500.000 DST. Urmare deciziei autorităţilor de a trata ultima tranşă din împrumut, în sumă de 874 milioane DST, ca fiind de tip preventiv, aceasta nu a fost disponibilizată.

În vederea continuării pachetului de reforme demarat în perioada 2009-2011, autorităţile române au solicitat, odată cu finalizarea anticipată a acestui acord, aprobarea unui nou Aranjament Stand-By în valoare de 3.090,6 milioane DST (aproximativ 3,5 miliarde Euro, respectiv 300% din cota României la FMI), care să se concentreze pe stimularea potenţialului de creştere prin reforme structurale. Astfel, cel de al doilea ASB (de tip preventiv) a fost aprobat de către Consiliul Directorilor Executivi al FMI în data de 25 martie 2011 şi a fost finalizat în iunie 2013, după prelungirea cu trei luni din martie 2013.

După finalizarea cu succes a acestuia, România a solicitat în iulie 2013 un nou sprijin financiar preventiv din partea UE şi a FMI. Programul economic susţinut de Aranjamentul stand-by pe 24 de luni cu FMI, pentru suma de 1.751,34 milioane de DST (aproximativ 2 miliarde EUR, reprezentând 170% din cota României la FMI), de asistenţa acordată de UE pentru balanţa de plăţi, în valoare de 2 miliarde EUR la care se adaugă și sprijinul Băncii Mondiale, vine în completarea celor două programe precedente, vizând: (i) asigurarea sustenabilităţii finanţelor publice, (ii) continuarea politicilor monetare şi a celor în sectorul financiar pentru menţinerea unor rezerve şi creşterea rezistenţei în eventualitatea unor şocuri externe şi (iii) continuarea implementării de reforme structurale. Acesta are în vedere susţinerea programului economic pentru perioada 2013-2015, de menţinere a politicilor macroeconomice sănătoase şi a stabilităţii sectorului financiar şi de continuare a reformelor structurale într-un context marcat de incertitudini externe.

FMI a aprobat acest aranjament prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internaţional din 27 septembrie 2013, iar Comitetului Economic şi Financiar şi Consiliul de Afaceri Economice şi Financiare ale UE a aprobat asistenţa financiară din partea UE în octombrie 2013.

În vederea sprijinirii implementării pachetului de reforme şi a îndeplinirii angajamentelor asumate în cadrul Aranjamentelor stand-by încheiate cu FMI, acesta (individual sau în colaborare cu Banca Mondială) a oferit de-a lungul timpului asistenţă tehnică atât Ministerului Finanţelor Publice cât şi Băncii Naţionale a Românie.

Astfel, Ministerul Finanţelor Publice (inclusiv ANAF) au beneficiat în perioada 2009-2013 de sprijin în domenii precum:

  • identificarea priorităţilor de reformă pe termen mediu şi scurt în domeniul administrării veniturilor,
  • elaborarea unei strategii de administrare a persoanelor fizice cu averi mari,
  • îmbunătăţirea conformării fiscale şi a reformelor în domeniu,
  • elaborarea strategiei de impunere a persoanelor fizice,
  • consolidarea strategiilor de impozitare a persoanelor fizice,
  • identificarea acţiunilor necesare pentru reformele de administrare fiscală spre a spori conformarea voluntară şi veniturile fiscale,
  • consolidarea disciplinei fiscale în administraţia publică şi a cadrului bugetar,
  • pregătirea ariei de cuprindere şi a specificaţiilor tehnice ale sistemului informatic integrat de management financiar,
  • introducerea unor mecanisme eficiente de schimb de informaţii electronice între subsistemele ciclului de management al cheltuielilor, în special între buget, trezorerie şi sistemul de raportare, etc.

În calitate de stat membru, România furnizează FMI informaţii şi realizează consultări anuale cu această instituţie, în conformitate cu prevederile Articolului IV al Statutului FMI, ultima evaluare în acest sens având loc. în perioada 6-16 martie 2018. Rezultatele discuțiilor sunt prezentate în documentul Concluding Statement

Informaţii suplimentare privind activitatea FMI în România sunt disponibile la:

https://www.imf.org/external/country/ROU/index.htm

https://www.imf.org/external/

 

BANCA PENTRU COMERŢ ŞI DEZVOLTARE A MĂRII NEGRE

Prezentare generală

  • România este membru fondator al Băncii pentru Comerţ şi Dezvoltare a Mării Negre (BCDMN). Acordul de înfiinţare al Băncii a fost semnat la 30 decembrie 1994 şi ratificat de către Parlament prin Legea nr. 67/1996.
  • BCDMN a fost înființată de către cele 11 state membre ale Cooperării Economice la Marea Neagră (CEMN), respectiv Albania, Armenia, Azerbaijan, Bulgaria, Georgia, Republica Elenă, Moldova, România, Federaţia Rusă, Turcia şi Ucraina, ca un instrument financiar pentru realizarea obiectivului CEMN de transformare a regiunii Mării Negre într-o zona de pace, stabilitate si prosperitate. Sediul Băncii este la Salonic, Republica Elenă.
  • BCDMN este condusă de un Consiliu al Directorilor, care se reunește de circa cinci ori pe an în ședinte ordinare şi, în cazuri speciale, în şedinţe extraordinare, şi de Consiliul Guvernatorilor Băncii, care se întruneşte cu ocazia Reuniunilor Anuale, sau, de asemenea, în cazuri speciale, în reuniuni extraordinare. Guvernator pentru România este secretarul de stat din Ministerul Finanțelor publice responsabil cu relațiile financiare internaționale.
  • Obiectivul BCDMN, stabilit prin Acordul de înființare, este de a contribui la sprijinirea procesului de tranziţie al statelor membre, prin finanţarea sectoarelor public si privat (cu focus pe sectorul privat), finanţarea şi promovarea proiectelor regionale şi a activităţilor comerciale din şi dintre statele participante. BCDMN a devenit operaţională la data de 1 iunie 1999 și are în prezent rating pe termen lung A2 (stabil) de la Moody’s și A- (pozitiv) de la Standard&Poor’s.
  • BCDMN poate oferi sau facilita finanţare (împrumuturi, garanții, participare la capital, etc.) pentru proiecte sau activităţi comerciale în statele membre acordând o atenţie specială proiectelor care promovează şi întăresc cooperarea între acestea.
Participarea României la capitalul social
  • Capitalul iniţial autorizat al BCDMN a fost de 1 mld. DST, fiind majorat în anul 2008 la 3 mld. DST, din care capital subscris şi vărsat 2 mld. DST, iar nesubscris 1 mld. DST.
  • Romania deține în prezent 280.000 acţiuni în valoare de 280 mil. DST, respectiv 14 % din capitalul subscris şi vărsat şi 9,34% din capitalul autorizat al BCDMN.
  • Prin amendarea Acordului de înfinţare, capitalul autorizat al BCDMN a fost redenominat în EUR şi reprezintă 3,45 mld. EUR. Valoarea acţiunilor deţinute de România în prezent este de 322 mil. EUR.
. Portofoliu

  • BCDMN acționează în baza liniilor directoare și priorităților operaționale stabilite prin Strategia pe Termen Mediu și Planul de Afaceri pentru perioada 2019-2022, aprobate de către Consiliul Guvernatorilor BCDMN, precum și a Strategiilor de Țară derivate din acestea.
  • BCDMN finanţează atât proiecte din sectorul public, cât şi din sectorul privat, cu accent pe acesta din urmă.
  • Începând cu iunie 1999 (începerea operațiunilor), BCDMN a aprobat peste 450 de proiecte, în valoare de cca. 7 mld. EUR. Multe dintre acestea au fost/sunt cofinanțate împreuna cu alte instituții financiare internaționale sau bănci de dezvoltare, cum sunt BERD, JICA, IFC, SEAF, KfW, DEG, BEI, ADB.
  • Proiecte în România: 44 proiecte aprobate, în valoare de cca. 670 mil. EUR, în sectorul privat.

Informaţii suplimentare: www.bstdb.org

BANCA INTERNAŢIONALĂ DE INVESTIŢII

Prezentare generală

Banca Internațională de Investiții (BII) este o instituție financiară internațională, având sediul la Moscova, Federația Rusă. Instituția a fost înființată la 10 iulie 1970, având ca membri guvernele Bulgariei, Ungariei, Vietnamului, Cubei, Mongoliei, Federației Ruse, României, Cehiei şi Slovaciei. România a aderat la Acordul privind înființarea BII la 28 ianuarie 1971.

BII funcționează ca o bancă multilaterală de dezvoltare, având ca principal scop promovarea dezvoltării economice și sociale, creșterea competitivității economiilor naționale, dezvoltarea relațiilor economice, precum și lărgirea gamei de oportunități de investiții în întreprinderi mici și mijlocii în statele sale membre, și nu numai. În vederea atingerii acestui obiectiv, Banca acordă credite, în special pe termen mediu și lung, garanții și oferă alte servicii bancare pentru finanțarea proiectelor de investiții în statele membre. Principalele activități și operațiuni desfășurate de Bancă în prezent sunt acordarea de credite, plasarea de depozite, operațiuni cu titluri de valoare și operațiuni de arbitraj.

În anul 2015, statele membre BII au finalizat procesul de modificare a documentelor statutare ale Băncii, ceea ce a contribuit semnificativ la dezvoltarea activității Băncii și permitea linierea acesteia la standardele practicii internaționale, completând procesul susținut de transformare BII într-o bancă de dezvoltare modernă.

Valoarea capitalului social subscris la BII este de 2 mld. de euro, din care valoarea capitalului social subscris vărsat al Băncii este de 375,75 mil. de euro. Valoarea capitalul social vărsat de către România este de 26,10 mil. de euro, având o cotă de 6,94%. În conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.828/2019, Guvernatorul pentru România în Consiliul Guvernatorilor BII este secretarul de stat din Ministerul Finanţelor Publice, responsabil cu coordonarea relaţiilor cu instituţiile financiare internaţionale, iar supleantul său este o persoană responsabilă cu coordonarea relaţiilor cu instituţiile financiare internaţionale, desemnată de ministrul finanţelor publice. De asemenea, Director pentru România în Consiliul Directorilor BII este directorul general din Ministerul Finanţelor Publice responsabil cu coordonarea relaţiilor cu instituţiile financiare internaţionale.

Conform situației BII, valoarea totală a investițiilor băncii în active cu impact direct pe dezvoltarea economică a României a depășit 250 mil. Euro, la sfârșitul lunii aprilie, 2020.

În 2017, BII a efectuat o emisiune de obligațiuni nominalizată, listată la BVB și decontată în Euro prin Depozitarul Central. În perioada 2015-2019, Banca a lansat 5 emisiuni de obligațiuni listate la BVB în volum total de aprox. 470 mil. Euro. Dintre acestea, împrumuturile lansate în 2015-2016, în valoare totală de aprox. 91,3 mil. Euro au fost rambursate integral.

În aprilie 2020, primul plasament privat sub noul program IIB MTN a fost înregistrat la Bursa din Dublin, cu valoarea totală de 110 mil. RON pe termen de 1 an.Operațiunea a fost organizată de Unicredit AG, Germania.

Timp de 5 ani consecutivi (2015-2019) BVB a premiat BII pentru contribuția sa la dezvoltarea pieței de capital din România.

Rating-urile acordate Bancii sunt următoarele: Moody's: А3, perspectivă stabilă; Fitch: BBB+,perspectivă pozitivă; Standard& Poor's:A-, perspectivă stabilă.

Informaţii suplimentare:

www.iib.int

BANCA INTERNAȚIONALĂ DE COOPERARE ECONOMICĂ

Prezentare generală

Banca Internațională de Cooperare Economică (BICE) este o instituție financiară internațională cu sediul la Moscova, Federația Rusă. Banca a fost înființată în 1963, având ca membri, în prezent, guvernele Bulgariei, Vietnamului, Mongoliei, Federației Ruse, României, Cehiei, Slovaciei şi Poloniei. România a aderat la BICE în data de 23 martie 1964, prin Decretul Consiliului de Stat al R. S. R. nr. 13/1964.

Misiunea Băncii este aceea de a promova dezvoltarea economică și socială din statele membre, facilitând cooperarea dintre acestea, folosindu-se de statutul său de instituție financiară internațională. Direcțiile prioritare ale activității BICE sunt finanțarea operațiunilor și proiectelor comerciale și de investiții, cu precădere din statele membre, prestarea de servicii de decontare și compensare, efectuarea de operațiuni de trezorerie şi consultanță.

Valoarea capitalului social subscris la BICE este de 400 mil. euro, iar cota corespunzătoare României este de 25,5 mil. euro. Conform deciziei Consiliului BICE, în anul 2013 valoarea capitalului vărsat al Băncii a crescut cu 58 de mil. de euro, ajungând la 187 mil. euro, din care cota României este de 13,3 mil. euro (7,12%).

Organul suprem de conducere al Băncii, Consiliul BICE, este format din reprezentanții împuterniciți ai Ministerelor de finanțe sau ai Băncilor Centrale din statele membre și este responsabil de luarea deciziilor de maximă importanță pentru activitatea Băncii.

În conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.921/2018, reprezentanţii României în Consiliul Băncii Internaţionale de Cooperare Economică sunt un secretar de stat şi un director general din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, responsabili cu coordonarea relaţiilor cu instituţiile financiare internaţionale.

Banca este condusă de Consiliul de administrație, format din Președinte, post care revine Federației Ruse, și 7 vicepreședinți, reprezentanți ai fiecărui stat membru al BICE.

Conform situației BICE, valoarea totală a investițiilor băncii în active cu impact direct pe dezvoltarea economică a României este de 91.5 mil. euro, la sfârșitul lunii aprilie, 2020.

Rating-urile acordate Bancii sunt urmatoarele: Moody's: Baa3, perspectivă stabile; Fitch: BBB-, perspectivă stabilă; ACRA: A-, perspectivă stabilă.

Informații suplimentare:
en.ibec.int

BANCA ASIATICĂ DE INVESTIȚII ÎN INFRASRUCTURĂ

Banca Asiatică pentru Investiții în Infrastructură este o instituție financiară internațională înființată în anul 2015,cu sediul la Beijing, R.P.China, al cărei obiectiv este de a promova interconectarea și integrarea economică în regiunea Asiei, concentrându-se pe dezvoltarea infrastructurii și a altor sectoare productive, inclusiv energie, transport și telecomunicații, infrastructură rurală și dezvoltarea agriculturii, alimentare cu apă și canalizare, protecția mediului, dezvoltarea urbană și logistică.AIIB a devenit operațională la începutul anului 2016, având 57 de state membre fondatoare. În prezent numărul statelor admise ca membre este de 102 țări de pe toate continentele, membrii instituției fiind încadrați ca regionali și non-regionali (din afara Asiei).Marea majoritate a statelor europene sunt membre ale instituției. Capitalul autorizat al băncii se ridică la 100 mld. dolari SUA.Membrii AIIB cu cea mai mare pondere a puterii de vot sunt China (26,5%), India (7,6%) și Rusia (6,0%), iardintre acționarii non-regionali, Germania are cea mai mare putere de vot (4,2%), urmată de Franța (3,2%) și Marea Britanie (2,9%).

Obiectivul AIIB este de a facilita reducerea deficitului semnificativ în finanțarea infrastructurii în Asia, stimulând astfel dezvoltarea economică durabilă în regiune și favorizând o convergență mai mare în ceea ce privește standardele de mediu, sociale și de viață în țările în care banca operează. Conform acestei strategii, 85% din contribuțiile pe care acționarii le acordă AIIB sunt considerate asistență oficială pentru dezvoltare (AOD). Investițiile AIIB au ca priorități o serie de sectoare precum energia, transporturile, telecomunicațiile și dezvoltare urbană și apă, în special în țările mai puțin dezvoltate din regiune, în regiune, în pofida creșterii dinamice din ultimele decenii, existând o serie de țări în care PIB-ul anual pe cap de locuitor rămâne sub 2.000 USD. În același timp, banca își propune să intensifice cooperarea regională prin colaborarea strânsă cu instituțiile de dezvoltare bilaterale și multilaterale existente.

România a devenit membru al instituției în anul 2018, fiind membră în cadrul constituentei Wider Europe Constituency (WEC) alături de Marea Britanie, Suedia, Danemarca, Norvegia, Elveția, Polonia, Ungaria și Islanda. Valoarea participării țării la capitalul instituției este de 153 mil. dolari SUA din care 30,6 mil. dolari SUA capital vărsat. Guvernatorul pentru România în Consiliul Guvernatorilor AIIB estesecretarul de stat din MFP coordonator al relației cu instituțiile financiare internaționale. Prezenţa României în cadrul AIIB se înscrie în linia poziţiei adoptate de principalii actori financiari din rândul statelor membre din cadrul UE, a căror participare poate impune asigurarea conformității statutului și politicilor instituției cu cele mai bune standarde internaționale, aplicarea principiilor de guvernanţă/transparenţă financiară şi a bunelor practici în implementarea proiectelor de infrastructură. Din punctul de vedere al calității de acționar în cadrul instituției, participarea la capitalul băncii cu o sumă relevantă reflectă poziția României în rândul statelor europene și economiei mondiale, contribuind la creșterea poziţiei sale de actor relevant la nivel regional.