Prezentarea Mecanismului pentru o Tranziție Justă (MTJ)

La 11 decembrie 2019, Comisia Europeană (CE) a prezentat Pactul Ecologic European (PEE), care reflectă viziunea în ceea ce privește tranziția, până în anul 2050, la o Europă neutră din punct de vedere al emisiilor de gaze cu efect de seră și prietenoasă cu mediul.

În contextul demarării măsurilor de implementare a PEE, la 14 ianuarie 2020, CE a lansat Planul de investiții pentru o Europă durabilă, care include și propunerile legislative aferente constituirii MTJ.

Mecanismul reprezintă un instrument-cheie creat pentru a se asigura că trecerea către o economie neutră din punct de vedere climatic are loc în mod echitabil, respectându-se principiul ”nimeni nu este lăsat în urmă”.

Obiectivul acestui Mecanism constă, astfel, în sprijinirea investițiilor necesare pentru a ajuta teritoriile în care efectele negative ale tranziției sunt cele mai pronunțate la nivel economic și social, în vederea combaterii și atenuării disparităților regionale. Teritoriile vizate includ, în primul rând, regiunile carbonifere, care vor fi cel mai afectate de PEE, dar și alte regiuni intens industrializate care vor face obiectul transformării proceselor industriale având ca obiectiv o tranziție energetică reușită.

MTJ asigură un sprijin țintit în baza Planurilor teritoriale pentru tranziție justă (PTTJ) în regiunile/județele vizate care să ajute la mobilizarea a aproximativ 55 mld. Euro în perioada 2021-2027 în Cadrul Financiar Multianual (CFM) în aceste regiuni. Identificarea acestor teritorii s-a realizat printr-un dialog cu COM. Aceste planuri prezintă provocările din fiecare teritoriu, precum și nevoile și obiectivele de dezvoltare care trebuie îndeplinite până în 2030. Ele identifică tipurile de operațiuni avute în vedere și specifică mecanismele de guvernanță.

Platforma pentru o tranziție justă constă dintr-un singur punct de acces și un singur serviciu de asistență tehnică, cu informații despre fonduri de care au nevoie autoritățile și beneficiarii, despre oportunități, actualizări privind legislația sau inițiative sectoriale specifice. Platforma promovează, de asemenea, în mod activ, schimbul de bune practici între toate părțile interesate implicate, inclusiv prin reuniuni fizice și virtuale periodice.

MTJ mobilizează fonduri pentru investiții pentru CFM 2021-2027, fiind structurat astfel:

• Pilonul I - Fondul pentru o Tranziție Justă (FTJ) – implementat prin gestiune partajată;
• Pilonul II - Schema pentru „o tranziție justă” din cadrul programului InvestEU pentru atragere de investiții private – implementat în gestiune directă
• Pilonul III - Facilitatea de împrumut pentru sectorul public, în cadrul căreia Banca Europeană de Investiții (BEI) va mobiliza investiții suplimentare pentru regiunile în cauză.

Principalele caracteristici

- Pilonul I FTJ este reglementat prin Regulamentul (UE) 2021/1056 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de instituire a Fondului pentru o tranziție justă și are o anvelopă financiară de 17,5 mld. Euro. Accesarea fondurilor este realizată pe principiile și regulile aferente politicii de coeziune. FTJ se concentrează pe reducerea impactului social și economic al tranziției regiunilor mono-industriale și carbonifer intensive, către o economie cu emisii reduse de gaze cu efect de seră.

La această alocare, se adaugă transferuri obligatorii din alocările naționale ale statelor membre beneficiare din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) și Fondul Social European (FSE+), precum și o cofinanțare națională, în acord cu prevederile Regulamentului privind dispozițiile comune (CPR).

România are o alocare indicativă totală pe FTJ de aprox. 2,139 mld. Euro (a treia ca valoare după Polonia și Germania), la care se adaugă cofinanțarea națională de 0,391mld. Euro (15%, posibilitate în anumite condiții până la 50%), fiind disponibile în total aproximativ 2,53 mld. Euro.

Pentru a putea beneficia de alocările aferente FTJ, statele membre UE au elaborat PTTJ aprobate de COM ca parte a programului prin care sunt implementate. Conform regulamentului, FTJ este programat și utilizat la nivel NUTS 3 - județ sau părți ale acestuia, România optând pentru elaborarea câte unui PTTJ la nivelul fiecărui județ/teritoriu identificat. Județele identificate în cadrul Anexei D a Raportului de țară, pentru care au fost elaborate PTTJ, sunt: Hunedoara, Gorj, Mureș, Prahova, Galați și Dolj.

- Pilonul II (STJ) este reglementat prin Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 martie 2021 de instituire a Programului InvestEU și de modificare a Regulamentului (UE) 2015/1017 prin care se urmărește mobilizarea de finanțări de cca. 10 – 15 mld Euro. Vizează proiecte viabile din punct de vedere economic, promovate în mare parte de beneficiari privați, criteriile de eligibilitate fiind cele ale programului InvestEU. Acesta este compus din: Fondul InvestEU, Platforma de consiliere InvestEU (InvestEU Advisory Hub) și Portalul InvestEU pentru atragerea de investitori privați în proiectele de investiții publicate.

Finanțarea în cadrul programului InvestEU este rambursabilă, pentru proiecte viabile din punct de vedere economic și în condițiile pieței, fiind facilitată de Fondul InvestEU care reprezintă, în fapt, garanția bugetului UE încredințată spre implementare de COM, partenerilor de implementare. Cel mai important partener este BEI, care implementează 75% din garanția UE și fondurile pentru asistență tehnică și consultanță.

STJ se implementează orizontal în toate anvelopele financiare ale programului InvestEU: (I) infrastructură sustenabilă, (II) cercetare, dezvoltare și inovare, (III) întreprinderi mici și mijlocii, și (IV) infrastructură socială și dezvoltarea de abilități. STJ poate fi implementată prin orice tip de produs financiar, prin oricare dintre anvelopele programului.

Acoperirea geografică se referă la proiectele din regiunile care au un PTTJ aprobat (conform Regulamentului privind FTJ) sau la proiecte care aduc beneficii regiunilor respective (chiar dacă nu sunt situate în regiunile respective). Acest lucru este relevant în special pentru proiectele din domeniul infrastructurii de transport sau al infrastructurii energetice care îmbunătățesc și conectivitatea teritoriilor vizate de tranziția justă. Se aplică principiile programului InvestEU, respectiv: (i) Investiții viabile din punct de vedere economic, efectuate de entități ale sectorului public și privat; (ii) Conformitatea cu obiectivele și prioritățile de investiții ale programului InvestEU.

În comparație cu FTJ, STJ permite efectuarea de investiții într-o gamă mai largă de proiecte, dată fiind sfera mai amplă de eligibilitate a investițiilor în cadrul InvestEU.

Printre altele, InvestEU poate oferi finanțare pentru infrastructura energetică și de transport, inclusiv infrastructura de gaze și încălzirea centralizată, dar și pentru proiecte de decarbonizare, pentru diversificarea economică a regiunilor, pentru infrastructura socială și pentru competențele lucrătorilor. Finanțarea respectivă permite totodată sectoarelor afectate să se adapteze mai rapid la moduri de producție ecologice. Finanțarea în cadrul InvestEU poate sprijini investițiile viabile din punct de vedere economic în aceste domenii, asigurând complementaritatea și sinergiile cu FTJ.

- Pilonul III FISP este reglementat prin Regulamentul (UE) 2021/1229 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iulie 2021 privind facilitatea de împrumut pentru sectorul public din cadrul Mecanismului pentru o tranziție justă, fiind susținut prin intermediul unor granturi de la bugetul UE, alături de finanțările BEI care ar mobiliza investiții între 25 și 30 mld. Euro. Prin această facilitate, autoritățile publice au posibilitatea de a contracta împrumuturi și de a beneficia de granturi pentru proiecte care nu intră în sfera de sprijin al FTJ.

Obiectivul general este de a răspunde provocărilor socioeconomice semnificative care decurg din procesul de tranziție către o economie neutră din punct de vedere climatic în beneficiul teritoriilor UE identificate în PTTJ întocmite de statele membre.

Obiectivul specific este creșterea investițiilor din sectorul public, care vizează nevoile de dezvoltare ale regiunilor, identificate în PTTJ, prin facilitarea finanțării proiectelor care nu generează un flux suficient de venituri proprii și nu ar fi finanțate fără elementul de ajutor (grant) din bugetul UE. În acest sens, se urmărește acordarea de consultanță pentru pregătirea, dezvoltarea și implementarea proiectelor eligibile, dacă este necesar, prin InvestEU Advisory Hub.

Sprijinul acordat de UE în cadrul Facilității

Sprijinul UE în cadrul Facilității este furnizat sub formă de grant (finanțare nerambursabilă) asociat unui împrumut din partea BEI, utilizat pentru finanțarea proiectelor.

Pentru granturile acordate în temeiul apelului de cereri de propuneri lansate până la 31 decembrie 2025, sprijinul acordat de UE proiectelor eligibile într-un stat membru nu depășește alocările naționale prevăzute în Decizia COM. România are o alocare FISP de aprox. 146 mil. Euro (a treia ca valoare după Polonia și Germania).

Pentru granturile acordate în temeiul cererilor de propuneri lansate de la 1 ianuarie 2026, sprijinul UE acordat proiectelor eligibile este furnizat fără o cotă națională prealocată și pe o bază competitivă, până la epuizarea resurselor rămase.

Granturile sunt finanțări care nu se raportează la costurile proiectului, ci la valoarea împrumutului. Valoarea grantului nu poate depăși 15% din valoarea împrumutului acordat de BEI, respectiv 20% pentru acele proiecte situate în teritorii din regiunile NUTS de nivelul 2, cu un PIB pe cap de locuitor care nu depășește 75% din PIB mediu UE-27. Plățile unui grant pot fi împărțite în mai multe rate legate de progresul în implementare, astfel cum este stabilit în acordul de grant, încheiat de COM cu beneficiarul eligibil.

Granturile menționate, după deducerea unei sume prevăzute pentru cheltuielile tehnice și administrative, sunt utilizate pentru finanțarea proiectelor.
Acordul de grant presupune semnarea prealabilă a unui acord de finanțare cu BEI.
Având în vedere că și beneficiarul va contribui cu surse proprii la realizarea proiectului, rezultă că ponderea grantului în costul total al proiectului poate fi, în final, mai scăzută.

Beneficiari și proiecte eligibile

Beneficiari pot fi numai entități legale ale sectorului public stabilite ca organisme de drept public sau ca organisme guvernate de drept privat încredințate cu mandat de serviciu public, cu care a fost semnat un acord de grant în cadrul Facilității. Proiectele acestor beneficiari vor fi trecut, în prealabil, prin procesul de evaluare (due-dilligence) al BEI și vor fi primit finanțare de la bancă.
Sunt eligibile următoarele categorii de proiecte:

(a) proiectele care obțin un impact măsurabil în abordarea provocărilor sociale, economice sau ecologice grave ce decurg din procesul de tranziție către o economie neutră din punct de vedere climatic și de care beneficiază teritorii identificate într-un PTTJ, chiar dacă nu sunt localizate pe respectivele teritorii;
(b) proiectele care nu primesc sprijin în cadrul altor programe ale UE;
(c) proiectele care primesc un împrumut de la partenerul financiar din cadrul Facilității; și
(d) proiectele care nu generează un flux suficient de venituri proprii care să le permită finanțarea fără sprijinul UE.
Activitățile necesare pentru sprijinirea pregătirii, dezvoltării și implementării proiectelor FISP sunt eligibile pentru consultanța implementată în gestiune indirectă, prin InvestEU Advisory Hub.

În contextul facilitării accesării și implementării FISP în România, Ministerul Finanțelor (MF) a semnat cu BEI, în iulie 2023, un acord de asistență tehnică (Advisory Services Agreement – ASA), finanțat prin Platforma de consiliere InvestEU (IEU AH), fiind gratuit pentru statul membru. Implementarea ASA s-a finalizat în iulie 2025, prin transmiterea rapoartelor finale aferente.

Obiectivul general al acordului a fost de a estima cererea în rândul UAT din România (județe, orașe, comune) pentru finanțarea proiectelor lor de infrastructură prin împrumuturi intermediate și instrumente financiare combinate, inclusiv prin finanțare în cadrul mecanismului FISP.

ASA a avut următoarele obiective specifice:

• Să analizeze cererea potențială de finanțare a proiectelor de infrastructură municipală potrivite pentru finanțarea intermediată BEI, inclusiv în cadrul FISP;
• Să furnizeze o cartografiere a schemelor de sprijin care pot fi concurente sau complementare FISP, cum ar fi Fondul pentru tranziție justă, Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Facilitatea de redresare și reziliență și Fondul de modernizare;
• Să evalueze capacitatea de împrumut a potențialilor sub împrumutați ținând cont de reglementările aplicabile acestora și să evalueze nevoile de consolidare a capacității acestora de a implementa proiectele propuse;
• Să întocmească o serie de proiecte potențiale FISP situate în sau care beneficiază de teritoriile eligibile ale MTJ din România.

Au avut loc mai multe întâlniri, ateliere de lucru și evenimente pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la FISP în România la nivel național, regional și local pentru prezentarea FISP și identificarea proiectelor care ar putea fi finanțate din aceasta.
Rezultatele ASA s-au concretizat/materializat prin:

• creșterea gradului de conștientizare la nivel național a FISP și a asistenței tehnice oferite prin Platforma de consiliere InvestEu advisory Hub.
• evaluarea cererii de împrumuturi pentru finanțarea proiectelor municipale din România și analizarea capacității de împrumut a UAT.
• identificarea proiectelor eligibile pentru sprijin financiar intermediat în cadrul FISP din județele cu PTTJ.

Mai multe informații privind FISP sunt disponibile în Raportul COM pentru susținerea evaluării intermediare a FISP care prezintă contextul implementării FISP prin studii de caz pentru câteva state membre, inclusiv România.