Istoric 7

V. REGATUL ROMÂNIEI 1881 – 1947

14 martie 1881 -  Parlamentul României a votat transformarea României în Regat. 
10 mai 1881 - Domnitorul Carol I a fost proclamat Rege al României.
12/24 martie 1890 – Legea pentru introducerea sistemului monometalist bazat pe aur, adoptată din cauza diferențelor de valoare create pe piața monetară internațională între aur și argint, ultimul cunoscând o scădere, modificându-se astfel prevederile legii din 1867. În textul actului normativ se menționa: „Unitatea monetară a României este leul de aur. Un kg de aur finețe 9/10 valorează 3100 lei”. 
1898 - Se încheie un împrumut extern de 180.000.000 lei, în timpul mandatului lui George Manu, ministru de Finanțe în guvernul George Gr. Cantacuzino (11 aprilie 1899 – 7 iulie 1900). Situația financiară era gravă și de aceea găsirea de noi surse de venituri era stringentă. Parlamentul votează o taxă de timbru și de înregistrare, urcarea prețului tutunului, sporirea tarifelor căilor ferate ș.a. Cu toate acestea, deficitul bugetului 1899-1900 ramâne totuși de peste 35 de milioane, cel mai mare pe care îl avusese România până atunci.
26 martie 1901 - Proiectul de buget supus votului Parlamentului de către guvernul Dimitrie A. Sturdza (14 februarie 1901 – 20 decembrie 1904) își propunea să modifice major politica financiară a statului. Acesta propune mari reduceri de cheltuieli și cuprinde un număr crescut de impozite. Cifra totală a veniturilor statului, cuprinzând și creșterea unor impozite era de 218.500.000 lei. Suprimând o serie de posturi, guvernul face o economie de 10.327.646 lei. Reducând salariile, după o scară progresivă, de la 25 la 20% (toate salariile peste 800 de lei erau micșorate cu 20%), se face o economie de 8.255.836 lei. Înlăturând orice risipă și cheltuială nefolositoare, s-au mai obținut 8.002.628 lei. Suma acestor economii s-a ridicat la 25.193.986 lei. Treptat, criza este depășită. 
1903 -  Ministrul liberal Emil Costinescu efectuează o reformă a finanțelor comunale radicală, prin care se desființau accizele de intrare a produselor în localitățile respective, suprimându-se astfel barierele de taxare dintre comune: numărul de accize s-a redus de la 132 la 32 și se aplicau la locul de producție sau la punctul de vamă dacă produsele erau din import. Perceperea nu se mai făcea de către comune, ci de către administrațiile financiare ale statului, Ministerul de Finanțe urmând să repartizeze, prin Fondul Comun, alimentat de impozitele locale, fiecărei comune partea necesară de venituri; acesta reducea aparatul de percepere prin desființarea celui comunal și îi permitea redistribuirea fondului colectat în raport de interesele particulare și generale ale comunelor, dar cu oarecare arbitrar din partea Ministerului de Finanțe. Reforma finanțelor comunale din 1903, cu toate modificările numeroase intervenite, chiar și după reforma de unificare a impozitelor locale din 1923, a rămas baza sistemului de finanțe locale din toată perioada.

Emil Costinescu

Ianuarie 1908 – Apare publicația „Revista generală de comerț și contabilitate”, care va fi editată până în 1941.