Ministrul Finanțelor, dl Adrian Câciu a semnat astăzi, 31 mai 2022, prima cerere de plată, în valoare de 907,669 milioane de euro în cadrul Acordului de împrumut privind Mecanismul de Redresare și Reziliență. Mecanismul are o valoare totală de 14,94 miliarde de euro și a fost semnat în 2021 cu Comisia Europeană. Documentul a fost semnat de ministrul finanțelor în contextul în care România a trimis la Bruxelles cererea de plată în valoare totală de 3 miliarde de euro.Aceasta este prima din cele 10 tranșe programate pentru a fi disponibilizate în perioada 2022-2026. Potrivit Regulamentului privind instituirea Mecanismului de Redresare și Reziliență, statele membre au posibilitatea de a transmite cereri de plată de două ori pe an.”Guvernul are ca prioritate zero implementarea cât mai rapidă și eficientă a reformelor asumate prin PNRR. România a îndeplinit la timp și integral cele 7 jaloane asociate acestei tranșe prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență, iar transmiterea cererii de plată către Comisia Europeană a fost condiționată de acest lucru. Acesta este încă un pas pe care îl parcurgem pentru ca fiecare ban cheltuit să fie pentru modernizarea țării.” , a subliniat Adrian Câciu, ministrul Finanțelor.Fiecare tragere din împrumut este acordată în condiţii avantajoase, la nivelul costurilor Comisiei Europene și are o maturitate de 30 de ani de la data disponibilizării, din care o perioadă de grație de 10 ani. Rambursarea se va face în rate egale pe perioada rămasă până la maturitate.Planul Național de Redresare și Reziliență este structurat pe cei 6 piloni prevăzuți în Regulamentul Mecanismului de Redresare și Reziliență și este împărțit în 15 componente, astfel încât să acopere nevoile României și, concomitent, să urmărească prioritățile Comisiei Europene. Cei șase piloni sunt: tranziție verde, transformare digitală, creștere inteligentă, coeziune socială și teritorială, sănătate și reziliență economică, socială și instituțională, politici pentru generația următoare, copii și tineri. citeste mai multAboutAdrian Câciu, ministrul Finanțelor: România a îndeplinit la timp și integral cele 7 jaloane asociate acestei tranșe prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență, iar transmiterea cererii de plată către Comisia Europeană a fost condiționată de acest lucru »

Ministrul Finanțelor, dl Adrian Câciu și E.S. dl Alfredo Durante Mangoni, ambasadorul Republicii Italia la București au discutat vineri, 27 mai 2022, la sediul Ministerului Finanțelor despre cooperarea bilaterală în domeniul economic, precum și despre perspectivele unor noi investiții italienești în țara noastră. Italia este unul dintre partenerii comerciali ai României, fiind pe locul 2 în topul investitorilor străini, iar valoarea schimburilor comerciale bilaterale a fost anul trecut de 16,54 miliarde euro, cea mai ridicată valoare înregistrată în istoria relațiilor româno-italiene.România a înregistrat o creștere economică semnificativă în primele trei luni ale acestui an, în ciuda contextului geopolitic complicat și a accelerării inflației. Războiul din Ucraina are un impact negativ asupra perspectivelor de creștere economică la nivel mondial și de aceea sunt necesare măsuri excepționale pentru sprijinirea populației și a mediului de afaceri. În acest sens, ministrul finanțelor a prezentat recentele măsuri aprobate de guvern prin pachetul "Sprijin pentru România", precum și programele IMM PROD – pentru industrializarea economiei, RURAL INVEST - pentru finanţarea afacerilor din mediul rural, GARANT CONSTRUCT - pentru sectorul construcţiilor și INNOVATION - pentru invenţii şi inovaţii. "După aderarea la Uniunea Europeană, România a devenit o destinaţie atractivă pentru investiţiile străine datorită faptului că normele comunitare permit acordarea de ajutoare de stat la un nivel superior altor ţări din regiune ceea ce, alături de poziţionarea geopolitică strategică, calitatatea forţei de muncă şi predictibilitatea mediului de afaceri, au constituit avantaje competitive importante. Ministerul Finanțelor a fost întotdeanua un sprijin de nădejde pentru investitorii italieni. Până în prezent, 13 companii cu acționariat italian au beneficiat de un ajutor de stat în valoare de aproape 165 milioane de euro, au fost create aproximativ 5700 de noi lucuri de muncă, iar investițiile s-au ridicat la 547 milioane de euro." , a subliniat ministrul Finanțelor.Un alt punct pe agenda discuțiilor a fost legat de progresele înregistrate de țara noastră în procesul de aderare la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Au fost trecute în revistă evoluțiile din domeniul finanțelor publice, digitalizarea administrației fiscale, implementarea eficientă a investițiilor publice și guvernanța companiilor de stat. "Ministerul Finanțelor are un rol important în aderarea României la clubul select al țărilor membre OCDE, cel mai important obiectiv politic și strategic. În acest moment, lucrăm la stabilirea foii de parcurs și sperăm să ne bazăm pe sprijinul Italiei, una dintre țările fondatoare ale prestigioasei organizații economice." , a precizat Adrian Câciu.Cei doi oficiali au avut un schimb de opinii despre provocările și proiectele incluse în Planurile Naționale de Redresare și Reziliență, precum și despre potențialele colaborări în domeniu. citeste mai multAboutMinistrul Finanțelor a discutat cu Ambasadorul Republicii Italia la București despre perspectivele unor noi investiții italienești în România »

Ministrul Finanțelor, dl Adrian Câciu, și vicepreședintele Băncii Europene de Investiții, dl Christian Kettel Thomson, au discutat luni, 16 mai a.c., la sediul instituției, despre modalitățile de a operaționaliza cât mai rapid și eficient contractul de finanțare a noului Spital Regional de la Craiova, în valoare de 368 de milioane de euro. Împrumutul este al treilea din seria finanțărilor acordate de BEI în perioada 2021-2022 pentru sprijinirea construcției spitalelor regionale de urgență din România, după investițiile în spitalele regionale de urgență din Iași și Cluj, în valoare totală de 555 milioane de euro.Contractul de finanțare a fost semnat, din partea României, de dl Adrian Câciu, ministrul Finanțelor și Guvernator BEI și de dl Christian Kettel Thomson, vicepreședinte al Băncii Europene de Investiții.Noul spital din Craiova, care se preconizează a fi finalizat până în 2027, va oferi servicii medicale de ultimă generație, inclusiv tratament pentru cancer, traume și asistență maternală."Banca Europeană de Investiții este un partener cheie pentru investițiile în domeniul medical din România. Este o investiție în oameni și pentru oameni. Peste 1,9 milioane de persoane din sud-vestul României vor beneficia de servicii medicale de calitate în urma construirii noului Spital Regional din Craiova. Unitatea va avea 807 paturi pentru spitalizări și 130 de paturi și tărgi pentru tratamente ambulatorii și va oferi servicii medicale de ultimă generație, inclusiv tratamente pentru cancer, traume și asistență maternală. De asemenea, după finalizarea noului spital sperăm să creăm peste 3000 de noi locuri de muncă", a declarat Adrian Câciu, ministrul Finanțelor și guvernator al BEI."Investițiile în sănătate sunt în beneficiul tuturor. Banca Europeană de Investiții este încântată sã sprijine noul spital regional din Craiova prin cel mai mare împrumut pe care l-am acordat vreodată pentru investiții în domeniul sănătății în România. Această nouă investiție, consolidată de sprijinul consultativ și de asistența tehnică oferite de Centrul european de consultanță pentru investiții, vine după sprijinul recent acordat de BEI pentru noile spitale regionale din Iași și Cluj." , a declarat Christian Kettel Thomson, vicepreședinte al Băncii Europene de Investiții. citeste mai multAboutMinisterul Finanțelor a primit de la BEI 368 de milioane de euro pentru construirea Spitalului Regional de la Craiova »

Ministerul Finanțelor dă asigurări că dispune de fondurile bugetare necesare pentru plata tuturor drepturilor salariale din sistemul bugetar.Din motive obiective, în data de 13 mai 2022, s-au înregistrat disfuncționalitați ale sistemelor informatice partajate care asigură transferul sumelor în sistemul bancar, precum și în sistemul de plăți interbancare, înregistrându-se întârzieri parțiale la plată.Precizăm că 60% din obligațiile de plată au fost realizate la timp, iar restul operațiunilor de transfer se vor realiza luni, 16 mai 2022. În toate cazurile este vorba de termene de plată scadente în zilele de 14 și 15 mai a.c.Regretăm neajunsurile create și le dăm asigurări tuturor celor afectați că depunem toate eforturile pentru ca astfel de disfuncționalități tehnice să nu se mai repete. citeste mai multAboutPrecizări referitoare la întârzierea plății unor salarii în sistemul bugetar »

Ministerul Finanțelor a elaborat actul normativ necesar pentru îndeplinirea măsurii adoptate în cadrul programului guvernamental ”Sprijin pentru România”,”200 de lei în plus pentru salariul minim (creștere voluntară scutită de taxe)”.Astfel, este propusă neimpozitarea și neincluderea în baza de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii a sumei de 200 lei/lună, reprezentând venituri din salarii și asimilate salariilor, pentru creșterea voluntară a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, prevăzut în contractul individual de muncă. Reglementarea regimului fiscal derogatoriu are ca scop combaterea consecinţelor sociale negative cauzate de creșterea prețurilor.De la 1 iunie 2022, pentru suma rezultată din majorarea salariului de bază de la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, respectiv 2.550 lei lunar, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la suma de 2.750 lei lunar, nu se datorează impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii.De această măsură vor beneficia și persoanele nou angajate în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a ordonanței de urgență și până la 31 decembrie 2022, inclusiv, pentru care nivelul salariului de bază lunar brut stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri şi alte adaosuri, este de 2.750 de lei.Totodată, prin actul normativ sunt aduse o serie de modificări și completări Legii nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală necesare pentru reglementarea obligației de raportare de către furnizorii de servicii poștale a informațiilor specifice referitoare la trimiterile poștale pentru care destinatarul achită expeditorului, prin intermediul rețelei poștale, contravaloarea bunului livrat.Prin această măsură se urmărește identificarea beneficiarilor reali care eludează taxele și impozitele datorate, prin încasarea sub formă de rambursuri prin intermediul furnizorilor de servicii poștale, a veniturilor obținute din tranzacții efectuate în mediul on-line. citeste mai multAboutCreșterea voluntară cu 200 de lei a salariului minim nu va fi impozitată »

Ministerul Finanțelor propune, printr-un proiect de hotărâre de guvern, o schemă de ajutor de stat pentru compensarea creșterii prețului la combustibil din cauza situației internaționale. Valoarea ajutorului acordat este de 50 bani pe litrul de combustibil, dar nu mai mult de 400.000 euro per întreprindere, echivalent în lei. Termenul limită de depunere a cererilor de compensare este 1 decembrie 2022. citeste mai multAboutSprijin pentru transportatorii şi distribuitorii din România prin acordarea unei subvenții de 50 bani pe litrul de combustibil »

În perioada 15 iunie - 26 iulie 2022, inclusiv, Ministerul Finanțelor derulează o nouă sesiune de înregistrare a Cererilor de acord pentru finanțare, în baza H.G.807/2014 pentru instituirea unor scheme de ajutor de stat având ca obiectiv stimularea investițiilor cu impact major în economie. Cererile de acord pentru finanțare se depun personal la Registratura Generală a Ministerului Finanțelor, din Bd.Libertãții nr.16, sector 5, București, cu menționarea pe plic ”Pentru Unitatea de implementare a schemei de ajutor de stat instituită prin H.G. nr.807/2014”. citeste mai multAboutDin 15 iunie se pot depune cereri pentru Ajutor de stat, conform H.G.807/2014_en »

Începând de luni, 2 mai a.c., românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu maturități de 1 și 3 ani și dobânzi anuale de 5,5% și 6,15%. Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu și sunt în forma dematerializată.Titlurile de stat pot fi cumpărate:Între 02 – 26 mai 2022 online, numai de către persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV. Operațiunile care pot fi realizate online sunt: deschidere cont de subscriere pe numele investitorului la o unitate a Trezoreriei Statului selectată, subscriere titluri de stat TEZAUR, virament al sumelor din contul de subscriere al investitorului către un cont bancar pe numele investitorului. Pentru mai multe detalii cu privire la subscrierile online accesați Ghid Tezaur online și Tezaur online;Între 02 – 27 mai 2022 de la unitățile Trezoreriei Statului;Între 02 – 26 mai 2022 în mediul urban și 02 – 25 mai 2022 în mediul rural, prin subunitățile poștale ale C.N. Poșta Română S.A.Dobânda este anuală, plătibilă la termenele prevăzute în prospectul de emisiune. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului Tezaur sunt transferabile și se pot răscumpăra în avans. Un investitor poate efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri.Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. Veniturile obținute din investirea în oferta de economisire lansată de Ministerul Finanțelor sunt neimpozabile.Fondurile obținute de Ministerul Finanțelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice.Prospectul de emisiune și orice eventuale modificări ale acestuia vor fi publicate la secțiunea Datorie publică, www.posta-romana.ro. citeste mai multAboutÎn luna mai, românii pot investi în titlurile de stat Tezaur la dobânzi de până la 6,15% »

Agenția Standard & Poor’s a reconfirmat, vineri, 15 aprilie a.c., ratingul suveran aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/A-3 pentru datoria pe termen lung și scurt în monedă locală și valută, precum și perspectiva stabilă.În opinia agenției, ratingul României este susținut de statutul de membru al Uniunii Europene și accesul robust la finanțarea de pe piețele internaționale de capital. De asemenea, riscurile generate de conflictul din Ucraina sunt atenuate de perspectiva absorbției unui volum important de fonduri europene (România fiind unul din principalii beneficiari ai fondurilor structurale prevăzute în Cadrul Multianual al UE și în Facilitatea de Redresare și Reziliență), precum și de dependența energetică scăzută a țării noastre față de gazele naturale și petrolul din Rusia.„Guvernul României aplică măsuri eficiente de contracarare a efectelor crizei energetice și a războiului din Ucraina. N-o spunem doar noi, o spune și Standard & Poor’s, care confirmă ratingul de țară și gradul crescut de siguranță pentru investitori menținând perspectiva stabilă” , a subliniat ministrul Adrian Câciu.Potrivit agenției, înregistrarea unei creșteri economice sustenabile cumulată cu reducerea deficitului fiscal al guvernului ar putea duce la consolidarea capacității productive a economiei României și pe cale de consecință la o posibilă acțiune de îmbunătățire a ratingului suveran al țării noastre. citeste mai multAboutStandard & Poor's reconfirmă ratingul suveran al României și menține perspectiva stabilă »

Ministrul Finanțelor, dl Adrian Câciu, a discutat joi, 14 aprilie 2022, la Palatul Victoria, împreună cu premierul României, dl Nicolae-Ionel Ciucă, cu delegația Grupului Băncii Mondiale în România, condusă de președintele David R. Malpass, despre necesitatea dezvoltării parteneriatului bilateral, în contextul provocărilor economice și sociale generate de criza din Ucraina. Întrevederea a avut loc în marja vizitei efectuate de reprezentanții prestigioasei instituții bancare în țara noastră între 13-15 aprilie a.c., ocazie cu care sunt trecute în revistă rezultatele programelor de dezvoltare implementate de Banca Mondială în România în cei peste 30 de ani.”Analizăm cu mare interes posibilitățile de relocare în România a unor companii din Federația Rusă, Belarus și Ucraina şi ne dorim sprijin financiar şi logistic din partea Băncii Mondiale. Totodată, suntem hotărâți sã luăm toate măsurile necesare pentru implicarea activă a companiilor românești în reconstrucția Ucrainei. Un rol important în acest context îi revine băncii, prin Corporația Financiară Internațională (IFC), în condițiile în care situația geopolitică actuală presupune elaborarea unei strategii pentru reducerea impactului sancțiunilor internaționale impuse Rusiei asupra mediului de afaceri și a nivelului de trai al cetățenilor.” , a subliniat Adrian Câciu.Ministrul Finanțelor a lăudat calitatea și importanța asistenței tehnice oferite de Banca Mondială în implementarea reformelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, care oferă multe oportunități de dezvoltare și creștere economică prin implementarea reformelor și a proiectelor de investiții. De asemenea, oficialul român a amintit faptul că în recent lansatul program guvernamental Sprijin pentru România sunt alocate pentru investiții 60% dintr-un total de 17,3 miliarde lei. În cadrul discuției, a fost apreciată funcționarea sistemului monetar și stabilitatea monedei naționale pe o piață regională volatilă, ca urmare a conflictului de la granița de nord a țării.Reprezentanții Băncii Mondiale și-au arătat disponibilitatea de sprijinire a României în demersul strategic de aderare la OCDE, un pas vital pentru consolidarea profilului său economic, cu efecte pozitive în generarea de noi locuri de muncă, în diversificarea oportunităților de dezvoltare și într-un număr mai mare de investiții majore în economie. citeste mai multAboutAdrian Câciu, ministrul Finanțelor: ”Analizăm cu mare interes posibilitățile de relocare în România a unor companii din Federația Rusă, Belarus și Ucraina şi ne dorim sprijin financiar şi logistic din partea Băncii Mondiale” »

Ministerul Finanțelor a elaborat actul normativ necesar îndeplinirii măsurilor guvernamentale din cadrul Programului Sprijin pentru România și propune o serie de modificări schemei de ajutor de stat nr. 807/2014 dedicată stimulării investițiilor cu impact major în economie. Scopul modificărilor este de a eficientiza direcționarea fondurilor publice către sectoarele care vor genera proiecte de investiții majore. citeste mai multAboutMF acordă ajutor de stat pentru investiții de peste 1 milion de euro, în 92 domenii de activitate eligibile »

Guvernul României a aprobat astăzi, 8 aprilie a.c., proiectul de Ordonanță de urgență a Ministerului Finanțelor prin care se stabilește implementarea sistemului electronic integrat RO e-Transport de monitorizare a mijloacelor de transport marfă. Sistemul va monitoriza în timp real deplasarea bunurilor cu risc fiscal ridicat pe teritoriul României, astfel: transportul bunurilor achiziționate și livrate intracomunitar, transportul bunurilor care fac obiectul operațiunilor vamale, transportul bunurilor între două locații situate pe teritoriul național.”Reducerea evaziunii fiscale este unul din obiectivele pe care mi le-am asumat în acest an. Românii trebuie să beneficieze de investiții publice și de un nivel de trai mai bun susținute din colectarea cât mai eficientă a taxelor și impozitelor. Implementarea atât a radarului mărfurilor, RO e-Transport, cât și a RO e-Factura sunt măsuri de prevenire și reducere a evaziunii care își vor dovedi eficacitatea în scurt timp” , a subliniat dl Adrian Câciu, ministrul Finanțelor.Sistemului RO e-Transport include module informatice de gestiune a transporturilor de bunuri, care vor genera coduri unice de înregistrare pentru fiecare transport, elemente de interconectare cu camere de luat vederi și alte dispozitive specifice de monitorizare a traficului rutier și componente software pentru analiza integrată a datelor. Sistemul va utiliza date și informații deținute la nivelul instituțiilor sau autorităților publice cu atribuții în domeniul transportului rutier și va fi interconectat cu celelalte sisteme informatice existente la nivelul Ministerului Finanțelor, Agenției Naționale de Administrare Fiscală sau Autorității Vamale Române.Astfel, va deveni obligatorie declararea anticipată a datelor aferente transporturilor intracomunitare, în funcție de tipul operațiunii, beneficiarului sau, după caz, furnizorului din România. Ele vor fi valabile o perioadă prestabilită de la data începerii transportului, iar sistemul va permite modificarea datelor declarate până la intrarea pe teritoriul național sau până la punerea în mișcare a vehiculului transportor. Prin excepție, în cazul bunurilor cu risc fiscal ridicat descărcate temporar pe teritoriul României, obligația declarării revine depozitarului.Categoriile de autovehicule de transport și categoriile de bunuri cu risc fiscal ridicat transportate rutier care vor fi monitorizate și procedura de aplicare a Sistemului RO e-Transport vor fi stabilite ulterior prin Ordin al președintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, respectiv prin ordin comun al președinților Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală și Autorității Vamale Române.Sistemul RO e-Transport va monitoriza modul în care TVA aferentă achizițiilor intracomunitare de bunuri este virată la bugetul de stat și reprezintă o evoluție firească a activității de prevenire a evaziunii fiscale cu TVA în domeniul comerțului intracomunitar, deoarece s-a constatat că verificarea mijloacelor de transport în timpul deplasării determină fiscalizarea veniturilor obținute din comercializarea bunurilor transportate. citeste mai multAboutRomânia va monitoriza transporturile de bunuri tranzacționate intracomunitar »

Lucrătorii vamali din cadrul Autorității Vamale Române împreună cu polițiștii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Nădlac, au descoperit, vineri, 1 aprilie a.c., într-un TIR, condus de un cetățean bulgar, cantitatea de aproximativ 22 t de tutun pentru narghilea, în valoare de aproximativ 2,9 milioane euro, pentru care șoferul bulgar nu deținea documente de proveniență. citeste mai multAboutMinistrul Finanțelor, dl Adrian Câciu, apreciază acțiunea echipelor din cadrul Autorității Vamale Române, desfășurată în Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac »

Ministerul Finanțelor dă startul unei noi sesiuni de cumpărare a titlurilor de stat Tezaur, începând de luni, 4 aprilie a.c.. Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu, sunt în formă dematerializată, au maturități de 1 și 3 ani și dobânzi anuale de 4,8% și 5,8%.”Le mulțumesc celor aproape 48.000 de români care au avut încredere în titlurile de stat TEZAUR și au investit peste 2 miliarde de lei, în primele două emisiuni din acest an. Suma reprezintă un record de la lansarea Programului. Aceasta confirmă aprecierea investitorilor, care beneficiază atât de instrumentele disponibile prin acest mecanism, cât și de avantajele pe care le oferă persoanelor fizice. Am încredere că se va confirma și în viitor succesul acestui instrument de economisire accesibil, cu dobânzi avantajoase neimpozabile și fără costuri ascunse", a precizat dl Adrian Câciu, ministrul Finanțelor.Titlurile de stat pot fi cumpărate:Între 04 – 26 aprilie 2022 online, numai de către persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV. Operațiunile care pot fi realizate online sunt: deschidere cont de subscriere pe numele investitorului la o unitate a Trezoreriei Statului selectată, subscriere titluri de stat TEZAUR, virament al sumelor din contul de subscriere al investitorului către un cont bancar pe numele investitorului. Pentru mai multe detalii cu privire la subscrierile online accesați Ghid Tezaur online și Tezaur online;Între 04 – 27 aprilie 2022 de la unitățile Trezoreriei Statului;Între 04 – 26 aprilie 2022 în mediul urban și 04 – 21 aprilie 2022 în mediul rural, prin subunitățile poștale ale C.N. Poșta Română S.A.Dobânda este anuală, plătibilă la termenele prevăzute în prospectul de emisiune. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului Tezaur sunt transferabile și se pot răscumpăra în avans. Un investitor poate efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri.Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. Veniturile obținute din investirea în oferta de economisire lansată de Ministerul Finanțelor sunt neimpozabile.Fondurile obținute de Ministerul Finanțelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice.Prospectul de emisiune și orice eventuale modificări ale acestuia vor fi publicate la secțiunea Datorie publică, www.posta-romana.ro. citeste mai multAboutTitlurile de stat Tezaur emise în luna aprilie au maturități de 1 și 3 ani și dobânzi de până la 5,8% »

Sistemul de facturare electronică pe relația Business to Business (B2B) este disponibil și funcționează în parametri programați, începând de astăzi, 1 aprilie, iar primele sute de facturi au fost deja introduse în sistem. citeste mai multAboutMinisterul Finanțelor face pași importanți în direcția digitalizării în relația cu mediul de afaceri și în lupta împotriva evaziunii fiscale »

Ministerul Finanțelor extinde pachetul de măsuri pentru finanțarea afacerilor din România și propune eficientizarea procesului de implementare a schemei de ajutor de stat nr. 807/2014 dedicată stimulării investițiilor cu impact major în economie. Schimbările vizează finanțarea proiectelor de investiții majore și diminuarea riscurilor de administrare ineficientă a resurselor umane și financiare.“Am modificat schema de ajutor de stat 807/2014 pentru a o adapta la evoluția pieței și la provocările cărora trebuie să facă față oamenii de afaceri în România. Acum este necesar să finanțăm acele investiții cu impact major în economie, similar cu pachetul de 17,5 miliarde lei dedicat companiilor mici și mijlocii din primul trimestru al acestui an. Sunt convins că prezenta schemă de ajutor de stat alături de programele deja aprobate, respectiv IMM PROD, RURAL INVEST, GARANT CONSTRUCT și INNOVATION, IMM Invest și Agro IMM Invest vor asigura o finanțare importantă a economiei în prima parte a acestui an, urmând să elaboram noi scheme de sprijin și programe foarte necesare economiei românești", a subliniat dl Adrian Câciu, ministrul Finanțelor.Astfel, se propune ridicarea plafonului maxim al investiției de la unu la cinci milioane euro, pentru ca ajutorul de stat să fie acordat sectoarelor strategice din economie care realizează investiții în active fixe de înaltă tehnologie și cu valoare adăugată mare.Totodată, va fi prelungit termenul maxim de analiză la 90 zile lucrătoare, atât pentru cererile de acord pentru finanțare, cât și pentru cererile de plată. Modificarea este necesară din considerente administrative, dar și pentru a permite scurtarea termenului maxim pentru verificarea și evaluarea informațiilor și a documentelor justificative solicitate la 30 zile lucrătoare.De asemenea, cererile de acord pentru finanțare vor fi analizate pe baza unui punctaj, care evaluează atingerea obiectivului schemei, încadrarea în bugetul anual alocat sau în bugetul total al schemei, după caz.Durata sesiunilor de depunere a cererilor de acord pentru finanțare va fi de 30 zile lucrătoare, pentru a permite participarea unui număr cât mai mare de operatori economici. Frecvența sesiunilor de depunere va fi de 30 de zile, pentru a exista posibilitatea desfășurării mai multor sesiuni de depunere într-un an calendaristic.Proiectul de act normativ este publicat la rubrica Transparență decizională. citeste mai multAboutMinisterul Finanțelor susține investițiile în sectoarele strategice din economie »

Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, și comisarul european pentru Economie, Paolo Gentiloni, au trecut în revistă astăzi, 28 martie a.c., într-o întâlnire organizată la sediul Ministerului Finanțelor, principalele direcții de acțiune pentru atenuarea impactului crizei din Ucraina și măsurile luate de România pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Cei doi oficiali au convenit că actuala criză generată de agresiunea rusă din Ucraina reclamă măsuri solidare și unitare ale Statelor Membre, iar continuarea reformelor și a investițiilor din planurile de redresare și reziliență trebuie să fie o parte a soluției în acest sens.”România este în prima linie a eforturilor de sprijin a refugiaților din Ucraina, având în vedere că până acum au intrat în țara noastră peste 590 de mii de ucraineni, dintre care 80 de mii au rămas pe teritoriul țării noastre. Beneficiile acordate refugiaților includ măsuri active de integrare pe piața muncii sau în sistemul de educație. Am găsit înțelegere la nivelul Comisiei Europene la solicitările noastre de a acoperi o parte din costurile pentru refugiați din fonduri europene deja existente. Totodată, la nivel comunitar trebuie să continue analizele privind instrumentele de sprijin necesare, ținând cont de incertitudinile legate de durata și de amploarea crizei ucrainene. În același timp, vom veni în Guvern cu un pachet de măsuri prin care să răspundem provocărilor privind creșterea prețurilor la energie și impactul mai amplu al situației din Ucraina în privința lanțurilor de aprovizionare, a pieței alimentare sau a susținerii șomajului tehnic pentru agenții economici cei mai afectați și a inserției pe piața muncii a unor categorii defavorizate. Toate aceste măsuri vor fi promovate pe fondul menținerii tuturor angajamentelor României cu privire la reformele și investițiile din PNRR” , a subliniat ministrul Adrian Câciu.La rândul său, comisarul european Paolo Gentiloni a apreciat stadiul implementării PNRR de către România și a dat asigurări că țara noastră va fi sprijinită în continuare în eforturile de susținere a refugiaților din Ucraina.Comisarul european a subliniat necesitatea unor măsuri coordonate în spiritul unității și solidarității europene și în privința provocărilor de pe piața energiei. În acest sens, demnitarul a prezentat cele trei niveluri de intervenție ale Comisiei Europene: pe termen scurt pentru atenuarea impactului creșterii prețurilor la energie, pe termen mediu în direcția achizițiilor comune și a construirii rezervelor de gaze și, în perspectivă, pentru întărirea strategiei de tranziție climatică. citeste mai multAboutMinistrul Finanțelor, Adrian Câciu, la întâlnirea cu Paolo Gentiloni, comisar european pentru Economie: ”Venim cu un pachet de măsuri pentru susținerea economiei și a gospodăriilor în această perioadă complicată şi în același timp ne menținem angajamentele din PNRR” »

Ministerul Finanțelor, prin FNGCIMM, a aprobat un număr de peste 2.016 garanții, în valoare de peste 1 miliard de lei, pentru credite în valoare de 1.219.051.695 lei, în prima lună de la lansarea programului guvernamental care sprijină și încurajează investițiile în economia românească.Programul IMM INVEST ROMÂNIA rămâne cel mai accesat program guvernamental dedicat mediului antreprenorial. Într-o lună au fost acordate 1.649 garanții în valoare de peste 996 de milioane lei, asigurându-se astfel finanțarea rapidă pentru capital de lucru sau pentru investiții.”IMM INVEST reprezintă cel mai eficient program guvernamental, care atestă că intervenția guvernului în economie este benefică și necesară, iar prin astfel de instrumente se asigură IMM-urilor accesul rapid la finanțare, fiind un program extrem de util pentru companiile din toate domeniile de activitate. Facilitățile de garantare și subvenționarea costurilor finanțării reprezintă argumente puternice pentru a apela la un credit prin acest program guvernamental. Monitorizarea constantă a Programelor guvernamentale de garantare, pe care o facem pentru a ne asigura de calibrarea corectă a măsurilor pe care le implementăm, ne indică acest lucru și ne arată că există o cerere consistentă pentru finanțările cu garanții de stat.” , a declarat Adrian Câciu, ministrul Finanțelor.Cele mai multe garanții au fost accesate în domeniul transporturilor rutiere de mărfuri, în construcții, în sectoarele comerț cu ridicata al materialului lemnos, a materialelor de construcție și a echipamentelor sanitare, comerțul cu amănuntul și în comerțul cu autoturisme și autovehicule. În anul 2021 au fost acordate alte 17.000 de credite garantate, în valoare de peste 12,8 miliarde lei.Prin subprogramul AGRO IMM INVEST au fost acordate 322 de garanții, în valoare de 182.440.034 lei, cele mai multe solicitări venind din sectorul primar al Cultivării cerealelor, urmat de procesarea-fabricarea produselor lactate și a brânzeturilor, de activități în ferme mixte, creșterea păsărilor și fabricarea produselor din carne. De la lansarea sa, în luna aprilie 2021, prin subprogramul AGRO IMM INVEST au fost acordate 2.500 de credite, valoarea totală a solicitărilor de garantare aprobate de FNGCIMM a depășit 2,1 miliarde lei, la o finanțare de peste 2,6 miliarde lei. citeste mai multAboutMediul de afaceri a primit finanțare de peste 1 miliard de lei, prin IMM INVEST și AGRO IMM INVEST, în prima lună de la lansarea programelor »

Prin decizia pronunțată miercuri, 16 martie a.c., în cauza Alverley Investments Limited and Germen Properties Ltd vs. Romania – dosar ARB/18/30, Tribunalul arbitral ICSID a admis lipsa de jurisdicție cu privire la reclamantul Germen și a respins ca inadmisibilă cererea reclamantului Alverley.Totodată, tribunalul i-a obligat pe reclamanți la plata cheltuielilor de judecată în valoare de 4.140.779,24 dolari. Plata trebuie efectuată în termen de 60 de zile de la comunicarea hotărârii, în caz contrar reclamanții fiind obligați să plătească dobânzi penalizatoare de 6% pe an (calculată semestrial), până la data efectuării plății.Reprezentarea României a fost asigurată cu succes în acest dosar de către Asocierea dintre Hunton Andrews Kurth Llp, SCP Toader și Asociații și SCP Cobuz și Asociații.Pretențiile reclamanților au fost formulate în baza Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Cipru privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la București la 26 iulie 1991 și ratificat prin Legea nr.30/1993.Prin cererea înregistrată la ICSID în anul 2018, reclamanții au susținut faptul că, în calitate de acționari ai unor societăți românești, au realizat investiții în proiectul imobiliar Băneasa. Investiția a făcut obiectul unei investigații de natură penală, finalizată cu o hotărâre definitivă de condamnare.Investitorii au susținut că România a încălcat tratatul prin acțiuni de intervenție arbitrală și discriminatorie, a organelor de cercetare penală și a instanțelor judecătorești, prin privarea acestora de posibilitatea de a-și valorifica dreptul de proprietate asupra investițiilor și dreptul la un proces echitabil. Acțiunea a avut ca urmare exproprierea indirectă a investițiilor, prin sechestrul instituit asupra bunurilor societăților românești și asupra titlului lor de proprietate a terenului din Băneasa și au solicitat despăgubiri în valoare de aproximativ 200 milioane de dolari. citeste mai multAboutRomânia a câștigat procesul în cauza Alverley Investments Limited and Germen Properties Ltd, investitorii proiectului imobiliar Băneasa »

Executivul a aprobat miercuri, 16 martie a.c., Ordonanța de Urgență elaborată de Ministerul Finanțelor prin care este reglementată finanţarea programelor IMM PROD – pentru industrializarea economiei, RURAL INVEST - pentru finanţarea afacerilor din mediul rural, GARANT CONSTRUCT - pentru sectorul construcţiilor și INNOVATION - pentru invenţii şi inovaţii.Obiectivul programelor este facilitarea accesului la finanţare pentru firmele care se confruntă cu un deficit de lichidităţi necesar realizării proiectelor de investiţii și asigurarea continuităţii activităţii. MF va implementa aceste programe sub formă de scheme de ajutor de stat în baza cărora se vor acorda garanții și granturi, prin Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii SA-IFN, Fondul Român de Contragarantare SA, respectiv Fondul de Garantare a Creditului Rural SA-IFN.Ajutorul de stat acoperă maximum 90% din creditele bancare acordate pentru investiţii şi/sau pentru susţinerea activităţii curente, precum și un grant compus din o componentă nerambursabilă de maximum 10% din valoarea finanțării garantate, comisioane de administrare și de risc și parțial costul aferent dobânzilor.“Mai ales în această situație de criză, susținerea companiilor românești este o urgență și sunt necesare măsuri de stimulare a economiei. Aprobarea acestor programe de finanțare este dovada clară că suntem un partener loial al mediului de afaceri, îi sprijinim pentru a-și realiza și dezvolta investițiile în toate localitățile din România“, a precizat Adrian Câciu, ministrul Finanțelor.Informații de background:Programul IMM PROD asigură lichiditățile și finanțarea investițiilor realizate de către IMM-uri, inclusiv startup-uri, din zona urbană.În vederea realizării obiectivelor specifice, în cadrul Programului IMM PROD se pot finanța următoarele activități:a) Achiziția de echipamente și utilaje, inclusiv pentru reconversia de la intermediere la producție sau demararea de activități noi de producție;b) Construcția, achiziția, amenajarea de terenuri și hale destinate producției;c) Achiziția de echipamente, softuri, consultanță pentru transformarea digitală a IMM-urilor, inclusiv proiecte de retehnologizare pentru IMM-urile care activează și dezvoltă proiecte în industria producătoare;d) Achiziția de echipamente în vederea alinierii la obiectivele de mediu (taxonomy) care să genereze eficiența energetică consumului propriu, panouri solare, stații de biogaz, stații de reciclare;e) Finanțarea capitalului de lucru pentru stocuri de materii prime, materiale și mărfuri (în cazul companiilor producătoare care dețin propriile lanțuri de distribuție) și pentru alte cheltuieli de exploatare, pentru firmele care intenționează să deschidă/dezvolte/ diversifice activități de producție.Pentru anul 2022, plafonul total al garanţiilor care pot fi acordate în cadrul programului de 1,5 miliarde lei. Bugetul schemei de ajutor de stat este de 268.544.792 lei, fiind estimat un număr de 2.550 de beneficiari.Programul RURAL INVEST are ca obiectiv asigurarea lichidităților și finanțarea investițiilor realizate de către beneficiarii eligibili care își localizează producția în mediul rural și urban mic.În cadrul acestui program sunt eligibile următoarele destinații ale finanțărilor aferente creditelor de investiții și capital de lucru: achiziția de terenuri agricole; dotare/retehnologizare și automatizare; securitate energetică; certificate de depozit; piscicultura, acvacultura; industria alimentară; alinierea la obiectivele de mediu (taxonomy).Bugetul schemei de ajutor de stat aferent Programului RURAL INVEST este de 530.583.333 lei, pentru un număr estimat de 4.286 de beneficiari, iar pentru anul 2022, plafonul total al garanţiilor care pot fi acordate în cadrul programului de 2,5 miliarde lei.Programul GARANT CONSTRUCT vizează asigurarea lichidităților și finanțării investițiilor pentru IMM-urile din sectorul construcțiilor implicate în proiecte privind îmbunătățirea eficienței energetice, investiții în domeniul energiei verzi și aliniere la obiectivele de mediu.În cadrul Programului GARANT CONSTRUCT vor fi eligibilie următoarele destinații ale finanțărilor:a) Achiziția de echipamente și utilaje de constructii, logistică industrială, inclusiv pentru demararea de activități noi în sectorul construcții;b) construcția, achiziția, amenajarea de hale pentru uz propriu, inclusiv pentru demararea de activități noi în sectorul construcții;c) Achiziția de echipamente, softuri, consultanță pentru transformarea digitală a IMM-urilor care derulează contracte în sectorul construcții;d) Achiziția de echipamente în vederea alinierii la obiectivele de mediu (taxonomy) care să genereze eficiența consumului propriu, panouri solare, stații de biogaz, stații de reciclare;e) Finanțarea capitalului de lucru pentru achiziția de materiale de construcții, combustibil, energie, salarii, pentru IMM-urile care derulează contracte în sectorul construcții.Pentru anul 2022, plafonul total al garanţiilor care pot fi acordate în cadrul programului de 2,5 miliarde lei, din care 1,25 miliarde lei pentru Subprogramul de susținere a proiectelor de investiții pentru IMM-urile din sectorul construcții și 1,25 miliarde lei pentru Subprogramul de susținere a proiectelor de investiții de scară mică pentru UAT-uri, care presupun finanțarea unor activități din sectorul construcțiilor. Bugetul schemei de ajutor de stat este de 495.572.822 lei pentru un număr estimat de 4.165 beneficiari.Programul INNOVATION are ca obiectiv sprijinirea realizării invențiilor, susținerii activităților la export ale IMM-urilor cu activitate în domenii de comerț și servicii, cu cifra de afaceri mai mică de 1 mil. €, care activează în industria exportatoare, nepoluantă.În cadrul Programului INOVATION se vor putea finanța activități constând în:a) Stimularea exporturilor româneşti;b) Susţinerea tranzacţiilor internaţionale şi a investiţiilor româneşti în străinătate;c) Stimularea comerțului on-line și a digitalizării;d) Retehnologizarea companiilor locale;e) Achiziții software și certificate de e-commerce și de administrare a unei firme (de tip ERP);f) Obținerea brevetelor de inovare privind produse, strategii, mediu, digitalizare.Pentru anul 2022, plafonul total al garanţiilor care pot fi acordate în cadrul programului de 1 miliard lei.Bugetul schemei de ajutor de stat este de 214.550.000 lei, pentru un număr de 1.835 de beneficiari. citeste mai multAboutMinisterul Finanțelor sprijină mediul de afaceri prin patru noi programe de finanțare în domenii prioritare pentru economia românească »

Persoanele fizice rezidente și nerezidente cu vârsta peste 18 ani pot subscrie, în perioada 17 martie – 1 aprilie 2022, prin intermediul băncilor partenere BT Capital Partners&Banca Transilvania, Banca Comercială Română, B.R.D. – Groupe Société Générale și Alpha Bank, în titlurile de stat FIDELIS denominate în lei și în euro, care sunt listate la Bursa de Valori București.Titlurile de stat în lei au scadențe de 1 an și 3 ani cu dobânzi anuale de 4,75% și respectiv 5,50%, iar cele în euro au scadențe de 1 an și 2 ani și dobândă anuală de 1,20%, respectiv 1,60%.Valoarea nominală a unui titlu de stat FIDELIS este de 100 de lei pentru emisiunea în lei și 100 de euro pentru emisiunea în euro, iar pragul minim de subscriere este de 5.000 de lei, respectiv 1.000 de euro. “Titlurile de stat FIDELIS sunt o investiție sigură prin care orice român poate economisi și primi cele mai mari bune dobânzi de pe piață la EURO. Investiția în titlurile de stat FIDELIS oferă posibilitatea unui câștig suplimentar, în funcție de condițiile de piață. Mai mult decât atât, titlurile de stat fiind denominate în lei și euro sunt accesibile persoanelor fizice rezidente și nerezidente, asigură recuperarea investiției și a câștigului din dobânzi pentru investitorii din întreaga Uniune Europeană,” a precizat Adrian Câciu, ministrul Finanțelor.Titlurile de stat destinate populației sunt remunerate cu dobânzi anuale peste nivelul titlurilor de stat tranzacționate pe piața secundară interbancară. În procesul de subscriere a titlurilor de stat FIDELIS nu se percep comisioane de către băncile intermediare, iar veniturile obținute, atât din dobânzi, cât și din câștigurile de capital sunt neimpozabile.Deținătorii de titluri de stat TEZAUR sau FIDELIS lansate în cadrul emisiunilor anterioare ajunse la maturitate pot reinvesti disponibilitățile neridicate la scadență, prin subscrierea în cadrul acestei noi emisiuni.Informații privind termenii și condițiile financiare aferente emisiunii în cadrul Programului FIDELIS pot fi consultate pe paginile de internet ale Ministerului Finanțelor și instituțiilor partenere(www.btcapitalpartners.ro;www.bcr.ro; www.brd.ro/mfp; www.alphabank.ro; www.bvb.ro - Programul FIDELIS). citeste mai multAboutPrima emisiune de titluri de stat FIDELIS din 2022 are cele mai mari dobânzi la euro și lei de la lansarea Programului »

Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu i-a prezentat omologului său ceh, Zbyněk Stanjura, poziția României în privința revizuirii regulilor fiscale din Pactul de Stabilitate și Creștere, într-o întâlnire care a avut loc la Bruxelles, în marja reuniunilor Consiliului ECOFIN și Eurogrup în format extins. Cehia va deține Președinția Consiliului Uniunii Europene în al doilea semestru al acestui an, iar ministrul ceh al Finanțelor a dat asigurări că ajungerea la un compromis pe tema guvernanței economice europene va fi una dintre prioritățile mandatului său. Cei doi miniștri au convenit că revenirea la vechile reguli fiscale europene nu este realistă, fiind nevoie de o nouă abordare care să mențină plafonul maxim de 3% pentru deficitul bugetar. În același timp, eventualele soluții de compromis ar trebui să se aplice unitar, pentru toate statele membre.”România susține asigurarea flexibilității pentru investiții, inclusiv în ceea ce privește principalele provocări cu care ne confruntăm în materie de securitate și de criză energetică. Din acest punct de vedere, salutăm angajamentul Cehiei de a trata prioritar reforma regulilor fiscale pe perioada Președinției Consiliului UE, cu asigurarea unui echilibru între viteza procesului și calitatea rezultatului negocierilor. Într-un context critic din punct de vedere geopolitic, dar și marcat de provocările creșterilor prețurilor la energie, a inflației sau a perspectivei producerii unor blocaje în lanțurile de aprovizionare, reforma adecvată a regulilor fiscale din Pactul de Stabilitate și Creștere poate duce la revigorarea investițiilor necesare pe piața energiei și în domeniul apărării. Din acest punct de vedere, criza prețurilor la energie poate fi atenuată și cu ajutorul reformei Pactului de Stabilitate și Creștere” , a subliniat, în cadrul discuției, ministrul Adrian Câciu.Discuțiile dintre cei doi miniștri ai Finanțelor au vizat și evoluțiile pe alte dosare importante precum revizuirea Directivei privind Impozitarea Energiei (ETD) sau pachetul ”Fit for 55”, propus de Comisia Europeană în 2021. În același timp, ministrul Adrian Câciu a asigurat sprijinul României pentru implementarea priorităților Cehiei pe perioada Președinției Consiliului Uniunii Europene, în a doua jumătate a anului 2022. citeste mai multAboutAdrian CÂCIU: ”Criza prețurilor la energie poate fi atenuată și prin reforma Pactului de Stabilitate și Creștere” »

Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a solicitat în cadrul reuniunii Consiliului Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN) desfășurată marți, 15 martie 2022, la Bruxelles, folosirea unor instrumente financiare pentru a combate efectele economice ca urmare a crizei din Ucraina, în scopul protejării companiilor și a locurilor de muncă. citeste mai multAboutAdrian Câciu, ministrul Finanțelor: ”Am cerut la nivel european folosirea unor instrumente financiare pentru protejarea economiei și a cetățenilor de efectele creșterilor de prețuri la energie și combustibil” »

Ministerul Finanțelor a îndeplinit, înainte de termenul de 31 martie 2022, cele două jaloane asumate în cadrul componentei 8 – ”Reforma fiscală și Reforma sistemului de pensii”, reforma Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) prin digitalizare și le-a raportat deja coordonatorului național al Planului Național de Redresare și Reziliență.”Implementarea riguroasă și eficientă a angajamentelor din PNRR reprezintă un obiectiv prioritar pentru România, iar Ministerul Finanțelor se află în prima linie în acest sens. Astfel, alături de colegii mei vom depune toate diligențele pentru îndeplinirea la timp a jaloanelor și țintelor asumate, precum și pentru implementarea măsurilor cuprinse în PNRR, din aria noastră de competență” , a subliniat Adrian Câciu, ministrul Finanțelor.Jalonul vizând intrarea în vigoare a cadrului legal pentru înrolarea contribuabililor persoane juridice în Spațiul Privat Virtual (SPV) a fost îndeplinit încă din 2021, prin aprobarea Ordonanței nr. 11/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală și reglementarea unor măsuri fiscale. Actul normativ mai sus menționat prevede obligativitatea persoanelor juridice de a se înregistra în Spațiul Privat Virtual (SPV).În ceea ce privește jalonul privind operaționalizarea/aprobarea Planului comun de acțiune al Agenției Naționale de Administrare Fiscală și al Inspecției Muncii pentru prevenirea și limitarea fenomenului de evaziune a muncii la gri/negru, în data de 17.02.2022 a fost aprobat planul comun de acțiune al celor două instituții privind organizarea controalelor fiscale. Sunt vizați operatorii economici care prezintă un risc fiscal ridicat și, de asemenea, cei care prezintă un risc din perspectiva utilizării muncii subdeclarate/nedeclarate. Planul va fi defalcat pe tipuri de activități sezoniere, în cazul în care incidența riscurilor menționate este cunoscută a fi ridicată. Periodic, în baza analizelor rezultatelor obținute, planul va fi actualizat în funcție de rezultate.Ministerul Finanțelor și-a asumat prin PNRR componenta 8 - "Reforma fiscală și Reforma sistemului de pensii", cu un buget de 371,8 milioane de euro, iar prin îndeplinirea acestor jaloane reiterează angajamentul ferm pentru realizarea la termen și cu rigurozitate a reformelor pentru dezvoltarea României. citeste mai multAboutMF a realizat două jaloane înainte de termenul asumat prin PNRR »

În baza dispoziției date de Prim-ministrul României, Nicolae-Ionel Ciucă, privind activarea imediată a instituțiilor de control și verificare a situației generate de creșterea nejustificată a prețurilor la carburanți, ministrul Finanțelor, dl Adrian Câciu, a solicitat Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF), din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), demararea unei ample acțiuni de verificare a pieței combustibilului din România, conform atribuțiilor legale.Echipele DGAF, alături de comisari din cadrul ANPC și reprezentanți ai Consiliului Concurenței, vor verifica întreg lanțul comercial, adică atât stațiile de vânzare a carburanților, cât și distribuitorii en-gros, antrepozitele fiscale, precum și companiile implicate.Acțiunea se va desfășura în toată țara cu un număr inițial de 100 de echipe, iar efectivul de inspectori ANAF va fi alocat dinamic, în funcție de informațiile obținute și de situația din teren. citeste mai multAboutMinisterul Finanțelor, prin ANAF, a demarat ample acțiuni de verificare a pieței de combustibil »

Ministrul Finanțelor, dl Adrian Câciu a discutat miercuri, 9 martie a.c., cu delegația Băncii Mondiale condusă de dna Gallina Vincelette, Directorul regional al Băncii Mondiale pentru țările din Uniunea Europeană, despre continuarea colaborării bilaterale, în sensul susținerii implementării proiectelor și reformelor prioritare pentru România asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Un subiect de interes pe agenda discuțiilor l-a constituit impactul conflictului din Ucraina asupra economiei românești, precum și necesitatea identificării cât mai rapide a unor măsuri care să ajute la atenuarea efectelor generate de acest conflict. În acest context, ministrul Câciu a subliniat faptul că România este un partener serios și a acționat ferm în trei direcții: umanitară, de securitate și financiară-economică. De asemenea, ministrul Finanțelor a menționat că țara noastră este într-o situație relativ bună comparativ cu celelate state din regiune, în contextul în care moneda națională se menține la un nivel stabil. Totodată, dna Vincelette a prezentat potențiale arii de intervenție în sprijinul țărilor afectate de afluxul de refugiați și a reafirmat disponibilitatea Băncii de a pune la dispoziția României expertiza de care dispune în gestionarea aspectelor sociale și umanitare. „România este preocupată atât de aspectul umanitar al crizei, cât și de gestionarea cât mai eficientă a resurselor financiare pentru a face față nevoilor crescute de finanțare într-un moment foarte dificil pentru întreaga Europă. Guvernul intenționează să vină în sprijinul populației și al mediului de afaceri cu un mix de măsuri la nivelul celor de la începutul pandemiei, finanțate atât de la buget, cât și din fonduri europene. Deși situația este complicată, nu renunțăm la conceptul de dezvoltare a României, ci mărim cadrul financiar pentru susţinerea economiei.” , a precizat Adrian Câciu, ministrul Finanțelor. De asemenea, oficialul român a reamintit faptul că țara noastră se află în procedură de deficit excesiv și face eforturi susținute pentru a reuși să se încadreze în țintele de deficit stabilite. În acest sens, este necesară întărirea disciplinei bugetare pe termen mediu și creșterea ratei de absorbție a fondurilor europene nerambursabile. citeste mai multAboutAdrian Câciu, ministrul Finanțelor: „Deși situația este complicată, nu renunțăm la conceptul de dezvoltare a României, ci mărim cadrul financiar pentru susţinerea economiei” »

Ministrul Finanțelor, dl Adrian Câciu, a discutat astăzi, 3 martie 2022, cu Vice-ministrul polonez al finanțelor, dl Sebastian Skuza, despre întărirea relațiilor bilaterale între România și Polonia în domeniul finanțelor. Întâlnirea bilaterală a avut loc în marja ședinței comune a Guvernelor României și Poloniei, la Varșovia. Cu această ocazie a avut loc semnarea mai multor documente bilaterale, printre care Planul de acțiune 2022-2026, aferent Parteneriatului Strategic dintre cele două state.Cei doi oficiali au identificat viitoarele linii de acțiune pentru dezvoltarea cooperării în domeniul fiscal, în special domeniul TVA, schimbul de informații și sistemul de impozitare. ”Am identificat puncte de interes comun, pe care putem continua colaborarea, pornind de la domeniile deja identificate în planul de acțiune între România și Polonia, dar și alte aspecte care împărtășesc viziuni comune pe care le putem dezvolta împreună. Cred că este nevoie de o cooperare mai strânsă în Consiliul Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN), pentru a ne asigura că statele membre non-euro au o voce suficient de puternică. În plus, trebuie să ne asigurăm că nevoile noastre specifice sunt luate în considerare în mod corespunzător. Reformarea Pactului de Stabilitate și Creștere este unul dintre subiectele pe care putem să avem o poziție comună”, a declarat Adrian Câciu, ministrul Finanțelor.Referitor la sancțiunile adoptate de Uniunea Europeană în domeniul financiar-bancar în contextul conflictului din Ucraina, ministrul Finanțelor a reiterat susținerea fermă a României în implementarea acestora. Cei doi oficiali au apreciat că întâlnirea a fost una constructivă și un prim pas în realizarea unor proiecte de dezvoltare comune în interesul ambelor țări. citeste mai multAboutMinistrul Finanțelor a susținut, la Varșovia, necesitatea dezvoltării relațiilor româno-poloneze în domeniul financiar-bancar »

Ministrul Finanțelor, dl Adrian Câciu, a subliniat, în acestă seară, în cadrul reuniunii informale a Consiliului Afaceri Economice și Financiare, că ”România susține ferm măsurile coordonate la nivel european în această criză și este pe deplin angajată în implementarea tuturor sancțiunilor agreate. În actuala situație, este crucial ca toate Statele Membre să contribuie la apărarea valorilor noastre fundamentale. În același timp, trebuie să găsim soluții rapide și coordonate pentru a împărți atât povara costurilor, cât și pe cea a riscurilor care derivă din această criză." În plus, ministrul Finanțelor a anunțat retragerea României din Banca Internațională de Investiții (BII) și Banca Internațională de Cooperare Economică (BICE), în mod coordonat cu Polonia, Cehia, Slovacia și Bulgaria.De asemenea, ministrul Finanțelor a apreciat că discuția privind revizuirea Pactului de Creștere și Stabilitate trebuie să reflecte abordarea flexibilă necesară în ceea ce privește investițiile publice și cheltuielile în domeniul apărării.Miniștrii de Finanțe din Uniunea Europeană au avut miercuri, 2 martie 2022, un schimb de opinii privind coordonarea aspectelor economice și financiare în contextul crizei din Ucraina, desfășurată în regim de videoconferință.Vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, a prezentat o informare cu privire la situația economică actuală și impactul imediat sau anticipat al sancțiunilor europene impuse Federației Ruse. De asemenea, comisarul european Paolo Gentiloni, Președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, Președintele Băncii Europene de Investiții, Werner Hoyer și Director al Mecanismului European de Stabilitate, Klaus Regling, au făcut o evaluare a efectului sancțiunilor atât asupra economiei rusești, cât și asupra economiei europene.Printre cele mai importante sancțiuni adoptate de Uniunea Europeană în domeniul financiar-bancar sunt înghețarea activelor pentru 7 bănci rusești, interzicerea cumpărării de acțiuni în UE de către companiile de stat din Rusia, restricționarea depozitelor cetățenilor ruși la maxim 100.000 euro în băncile europene, interzicerea cumpărării de bonduri europene de către Rusia și înghețarea rezervelor Băncii Centrale din Federația Rusă. citeste mai multAboutAdrian Câciu, ministrul Finanțelor: ”România susține ferm măsurile coordonate la nivel european în această criză și este pe deplin angajată în implementarea tuturor sancțiunilor agreate” »

Executivul a adoptat, în ședința de astăzi, actul normativ elaborat de Ministerul Finanțelor prin care aduce modificări și completări Hotărârii Guvernului nr.717/2009 privind aprobarea normelor de implementare a programului "Noua casă".Ministerul Finanțelor a alocat un plafon de garanții de 1,5 miliarde lei pentru anul 2022, potrivit art.1 alin. (6) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului "Noua casă".Totodată, beneficiarii vor depune către finanțatori o cerere de finanțare, însoțită de promisiunea bilaterală de vânzare a locuinței. După depunerea cererii, finanțatorul va formula o promisiune unilaterală de creditare în condițiile împărţirii proporţionale a riscurilor și pierderilor cu statul, sub rezerva obținerii unei promisiuni de garantare.Programul „Noua Casă” este un program guvernamental destinat persoanelor fizice, care facilitează achiziția unui imobil cu destinația de locuință, prin intermediul contractării de credite garantate de stat. “Noua casă” 2022 se acordă în lei, pentru achiziția unei singure locuințe, iar valoarea maximă a creditului care poate fi accesat este de 66.500 Euro - pentru locuințe al căror preț este de maxim 70.000 Euro, avansul solicitat fiind de 5% și 119.000 Euro – pentru locuințe al căror preț este de maxim 140.000 Euro, în acest caz avansul solicitat fiind de 15%.Programul „Noua Casă” este unul dintre cele mai populare programe guvernamentale, în cadrul căruia au fost acordate 321.073 garanții și promisiuni de garantare în valoare totală de 29,90 miliarde lei, de la lansarea Programului, în anul 2009 și până la sfârșitul lunii decembrie a anului 2021. Pe parcursul anului 2021, statul a acordat 11.858 garanții în valoare totală de 1,52 miliarde lei și 3.779 promisiuni de garantare, în valoare totală de 0,55 miliarde lei. citeste mai multAboutProgramul "Noua casă" va avea garanții de 1,5 miliarde de lei în anul 2022 »

Ministrul Finanțelor, dl Adrian Câciu, și reprezentanții Asociației Române a Băncilor au discutat luni, 28 februarie a.c., despre măsurile de finanțare a economiei românești și despre protejarea cetățenilor în contextul generat atât de conflictul din Ucraina, cât și de puseul inflaționist cauzat de creșterea prețurilor la energie și combustibil.”România va aplica toate sancțiunile decise la nivel european și internațional și, în colaborare cu toate instituțiile implicate, se va asigura că acestea au efect imediat, ferm și concret. Totodată, trebuie asigurate toate instrumentele de finanțare și de capital astfel încât economia românească și cetățenii să fie protejați, iar proiectele de dezvoltare finanțate prin fonduri europene și naționale să continue. Acest lucru va fi realizat în continuare într-un parteneriat real între stat, economie, cetațeni și capital”, a declarat dl Adrian Câciu, ministrul Finanțelor.Comunitatea bancară și-a exprimat disponibilitatea de a susține finanțarea economiei, de identificare a unor soluții în sprijinul cetățenilor care au credite, dar și pentru susținerea prin instrumente specifice a proiectelor aferente Planului Național de Redresare și Reziliență și a programelor structurale.Cele două părți au discutat și despre necesitatea identificării unor mecanisme de finanțare prin care sistemul bancar să sprijine în continuare dezvoltarea mediului de afaceri. Băncile au susținut populația și companiile în perioada pandemiei, prin acordarea de finanțări în cel mai susținut ritm de la criza financiară trecută.Asociația Română a Băncilor a dat asigurări că sistemul bancar este solid și rezilient.”Obiectivul comunității bancare este creșterea gradului de intermediere financiară spre media europeană de 92% și a nivelului incluziunii financiare, de la 67% spre media europeană de 95%”, a declarat dl Bogdan Neacșu, președintele Consiliului Director al Asociației Române a Băncilor.Indicatorii-cheie precum solvabilitatea, gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante și cel de acoperire a necesarului de lichiditate înregistrează valori care poziționează sistemul bancar românesc într-o zonă de stabilitate ridicată.Ministerul Finanțelor și Asociația Română a Băncilor vor continua dialogul structurat pentru identificarea celor mai bune măsuri în funcție de evoluția situației internaționale generate de conflictul din Ucraina și de aplicare a deciziilor la nivel european în acest context. citeste mai multAboutMinistrul Finanțelor și ARB au discutat despre finanțarea economiei românești și despre protejarea cetățenilor în contextul conflictului din Ucraina »