Începând de marți, 1 martie a.c., românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu maturități de 1, 3 și 5 ani și dobânzi anuale de 4,55%, 5,05% și 5,4%. Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu și sunt în forma dematerializată.Titlurile de stat pot fi cumpărate:Între 01 – 28 martie 2022 online, numai de către persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV. Operațiunile care pot fi realizate online sunt: deschidere cont de subscriere pe numele investitorului la o unitate a Trezoreriei Statului selectată, subscriere titluri de stat TEZAUR, virament al sumelor din contul de subscriere al investitorului către un cont bancar pe numele investitorului. Pentru mai multe detalii cu privire la subscrierile online accesați Ghid tezaur online și Tezaur online; Între 01 – 29 martie 2022 de la unitățile Trezoreriei Statului;Între 01 – 28 martie 2022 în mediul urban și 01 – 25 martie 2022 în mediul rural, prin subunitățile poștale ale C.N. Poșta Română S.A.Dobânda este anuală, plătibilă la termenele prevăzute în prospectul de emisiune. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului Tezaur sunt transferabile și se pot răscumpăra în avans. Un investitor poate efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri.Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. Veniturile obținute din investirea în oferta de economisire lansată de Ministerul Finanțelor sunt neimpozabile.Fondurile obținute de Ministerul Finanțelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice.Prospectul de emisiune și orice eventuale modificări ale acestuia vor fi publicate la secțiunea Datorie publică, www.posta-romana.ro. citeste mai multAboutRomânii pot cumpăra titluri de stat Tezaur cu dobânzi de până la 5,4% »

Miniștrii de Finanțe din statele Uniunii Europene au agreat, împreună cu Comisia Europeană, principiile de acțiune în urma intervenției militare a Rusiei asupra Ucrainei, în cadrul unei sesiuni speciale privind consecințele economice și financiare ale acestei acțiuni. Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a participat alături de ceilalți omologi din Uniunea Europeană la reuniunea informală a Consiliului ECOFIN care a avut loc astăzi, 25 februarie a.c., la Paris.Principalele angajamente prezentate de Comisia Europeană în cadrul ECOFIN vizează oferirea unui important sprijin financiar de urgență pentru Ucraina, implementarea sancțiunilor financiare și economice convenite la Consiliul European, găsirea celor mai bune măsuri pentru limitarea consecințelor conflictului ruso-ucrainean asupra cetățenilor și companiilor din UE, accelerarea agendei de consolidare a independenței economice a UE, cu precădere în sectorul energetic.”Alături de toate celelalte state din UE, România militează pentru deplina solidaritate cu poporul ucrainean, iar prin acțiunile la nivelul Comisiei Europene și a guvernelor statelor membre ne vom asigura atât de acordarea în continuare de ajutoare financiare de urgență pentru Ucraina, cât și de implementarea unor măsuri restrictive fără precedent care vor duce la izolarea financiară a Federației Ruse. Am convenit că aceste sancțiuni vor dura atât timp cât este necesar și ar putea fi completate cu decizii suplimentare. În același timp, le-am precizat omologilor mei că trebuie să reflectăm asupra unor soluții concrete pentru statele UE cele mai afectate de această criză, aflate aproape de granița cu Ucraina. Din acest punct de vedere, apreciem că trebuie identificate de către Comisia Europeană instrumente de finanțare la nivel european care să fie specific adresate efectelor asupra economiilor noastre, în urma adoptării sancțiunilor economice aplicate Rusiei. Unitatea se manifestă prin solidaritate, iar costurile acestei situații trebuie susținute la nivel național și european. Ne îndreptăm atenția și spre măsurile care să atenueze impactul acestei crize asupra cetățenilor și companiilor din UE, în special în privința prețului gazului și al energiei electrice, iar unitatea UE este cheia acestor măsuri. Nu în ultimul rând, ne-am asumat să continuăm pașii spre consolidarea independenței economice a UE, mai ales din perspectiva sectorului energetic, această direcție urmând să contribuie la creșterea durabilă și rezilientă a economiei europene” , a declarat Adrian Câciu, ministrul Finanțelor. citeste mai multAboutMinistrul Finanțelor cere instrumente financiare europene pentru a susține statele cele mai afectate de conflictul din Ucraina, printre care și România »

Adrian Câciu, ministrul Finanțelor: ”În calitate de ministru al Finanțelor, precum și de Guvernator pentru România al BEI, îmi doresc diversificarea operațiunilor, în special, în sectorul privat”Ministrul Finanțelor, domnul Adrian Câciu, a discutat miercuri, 23 februarie 2022, cu delegația Băncii Europene de Investiții condusă de domnul vicepreședinte Christian Kettel Thomsen, despre sprijinul acordat României pentru construirea celor trei spitale regionale de urgență, Iași, Craiova și Cluj.Totodată, delegația BEI a prezentat rezultatele Grupului în România, în anul 2021, precum și prioritățile pentru anul 2022, inclusiv progresul în ceea ce privește cele patru instrumente financiare din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de 1,2 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 95,8% din suma totală."În calitate de ministru al Finanțelor, precum și de Guvernator pentru România la BEI, îmi doresc diversificarea operațiunilor, în special, în sectorul privat. România nu-și mai permite întârzieri, de aceea încurajez continuarea dialogului tehnic între echipele noastre, pentru identificarea obiectivelor de investiții, precum și necesarul de finanțare al acestora", a declarat Adrian Câciu, ministrul Finanțelor.Banca Europeană de Investiții susține proiectele care reduc decalajele de dezvoltare regională, consolidează competitivitatea economică și îmbunătățesc nivelul de trai.Împrumuturile acordate României din 1991 până în prezent sunt în valoare de peste 16 miliarde euro.O componentă importantă a activității Băncii Europene de Investiții în România o reprezintă asistența tehnică acordată atât sectorului public, cât și privat, banca dispunând de o serie de instrumente dedicate în acest scop: Platforma europeană de consiliere în materie de investiții/EIAH (European Investment Advisory Hub) în viitor InvestEU Advisory Hub, serviciile JASPERS, precum și asistență tehnică bilaterală finanţată din fonduri europene structurale și de investiții, începând cu CFM 2007-2013. citeste mai multAboutAdrian Câciu, ministrul Finanțelor: ”În calitate de ministru al Finanțelor, precum și de Guvernator pentru România al BEI, îmi doresc diversificarea operațiunilor, în special, în sectorul privat” »

Ministrul Finanțelor, dl Adrian Câciu, a susținut în cadrul întrevederii cu membrii Consiliului de Afaceri Americano–Român (AMRO) că atragerea de investiții și dezvoltarea relațiilor economice dintre România și SUA reprezintă două puncte strategice care ar trebui valorificate în perioada următoare. La întâlnirea de la sediul Ministerului Finanțelor, de marți, 22 februarie a.c., au participat o serie de companii membre ale AMRO, printre care: Bell Flight, Citibank, S2 Global și Lockheed Martin.Principalele subiecte de discuție au fost măsurile prioritare ale Ministerului de Finanțe în acest an, care vizează consolidarea fiscală și alocarea de resurse pentru dezvoltarea mediului de afaceri, în scopul stimulării activităților care generează valoare adăugată și noi locuri de muncă în domenii de importanță strategică pentru economia românească.În acest sens, ministrul Finanțelor a evidențiat prioritatea pe care o acordă stabilității macroeconomice a României, dialogului permanent cu mediul de afaceri pentru îmbunătățirea transparenței și predictibilității regimului fiscal.“Atragerea de investiții și dezvoltarea relațiilor economice cu Statele Unite ale Americii sunt două obiective strategice pentru România, ambele țări având un potențial deosebit pentru intensificarea cooperării economice”, a precizat dl Adrian Câciu, ministrul Finanțelor.La rândul lor, reprezentanții companiilor americane au apreciat deschiderea manifestată și au prezentat propuneri de intensificare a schimburilor comerciale bilaterale. citeste mai multAboutAdrian Câciu, ministrul Finanțelor: “Atragerea de investiții și dezvoltarea relațiilor economice cu Statele Unite ale Americii sunt două obiective strategice pentru România, ambele țări având un potențial deosebit pentru intensificarea cooperării economice” »

Ministerul Finanțelor continuă măsurile de protejare a populației și mediului de afaceri și propune prin proiect de hotărâre de guvern, elaborat în colaborare cu Autoritatea pentru Supraveghere Financiară, limitarea temporară, pentru 6 luni, a tarifelor de primă de asigurare RCA practicate de asigurători. Măsura este necesară pentru stabilitatea pieței și pentru diminuarea efectelor scumpirii polițelor RCA, ca urmare a recentei ieșiri de pe piață a celui mai mare asigurător în domeniu. „Așa cum am promis, soluțiile care protejează populația și companiile sunt principala noastră preocupare! Având în vedere situația dificilă cu care se confruntă milioane de persoane fizice și juridice, din cauza creșterii foarte ridicate a prețurilor la polițele de răspundere civilă auto, am decis, împreună cu Autoritatea de Supraveghere Financiară și în urma dialogului cu transportatorii și Consiliul Concurenței, promovarea unei hotărâri de guvern pentru stabilirea de tarife de primă maxime, plafonate pentru o perioadă de 6 luni, potrivit art.4 alin.3 din Legea Concurenței nr.21/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare.Am convingerea că va fi adoptat în regim de urgență de către Guvern, astfel încât efectele să se reflecte rapid în piața de asigurări RCA și să conducă la un nivel sporit de suportabilitate din partea asiguraților” , a declarat dl Adrian Câciu, ministrul Finanțelor.Prin proiect se propune o diferențiere de calcul al tarifelor pentru persoanele fizice și cele juridice. Legiuitorul a luat măsura ținând cont atât de diferența de putere de cumpărare între cele două categorii, cât și de factorul de risc al fiecăreia.Pentru persoanele fizice, limitarea tarifului maximal este justificată prin plafonarea la nivelul tarifului de referință publicat de către ASF, iar pentru persoanele juridice limitarea la tariful utilizat la încheierea contractelor RCA, prin intermediul mecanismului asiguratului cu risc ridicat, adică tariful de referință publicat de ASF înmulțit cu factorul N. În această situație, asigurații nu vor mai fi nevoiți să apeleze la acest mecanism și își vor putea alege asigurătorul RCA fără întârziere.Tarifele de primă maxime sunt stabilite pentru clasa de bonus/malus B0. În funcție de istoricul de daună al asiguratului, societățile de asigurare RCA vor aplica clasa de bonus/malus în care se încadrează acesta, conform prevederilor legale. În prezent, 98,5% dintre asigurați se află în clase de bonus și restul în clase de malus.Această soluție temporară vine în sprijinul tuturor categoriilor de asigurați, va asigura o dispersie a riscurilor la nivelul pieței de asigurări și poate contribui la o mai bună funcționare a acesteia până la momentul la care portofoliul de asigurați ai Societății de Asigurare-Reasigurare City Insurance SA este preluat de alți asigurători din domeniu.Proiectul de act normativ este publicat la rubrica Transparență decizională. citeste mai multAboutMinisterul Finanțelor și ASF propun plafonarea polițelor RCA pe o perioadă de 6 luni »

Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a subliniat joi, 17 februarie a.c., necesitatea dezvoltării parteneriatului concret și real dintre toți actorii din economie, pentru a menține și a crește potențialul pieței de capital din România, prin reglementări favorabile și transparente. Mesajul a fost transmis cu ocazia participării la evenimentul ”Performerii pieței de capital pentru anul 2021”, organizat de Bursa de Valori București.”În situații complicate, așa cum este cea de acum, cel mai important este să găsim soluții pentru un parteneriat real între stat, cetățeni, economie și capital astfel încât să identificăm cauzele vulnerabilităților și să consolidăm elementele sau pilonii de bază pe care se construiește o economie”, a declarat Adrian Câciu.Ministrul Finanțelor a prezentat acțiunile desfășurate de instituția pe care o conduce pentru creșterea gradului de educație financiară în rândul investitorilor mici prin lansarea emisiunilor de titluri de stat pentru populație FIDELIS, un program de succes, care va continua și în viitor. Piața titlurilor de stat contribuie la lărgirea și la diversificarea bazei de investitori (fonduri de pensii private, fonduri de investiții, fonduri mutuale, societăți de asigurări etc) atât pe plan intern cât și extern, precum și a instrumentelor de investiții. Parteneriatul cu Bursa de Valori București și succesul acestui instrument confirmă faptul că piața de capital este un canal propice atât pentru finanțarea statului român, cât și pentru oferirea de mecanisme și instrumente complexe de economisire și de tranzacționare pentru persoanele fizice.”Consider că numai printr-un efort comun al tuturor factorilor implicați în dezvoltarea pieței de capital putem contribui la finanțarea companiilor autohtone, inclusiv a proiectelor verzi. În acest sens, Ministerul Finanțelor are ca obiectiv pentru perioada următoare crearea cadrului general aplicabil pentru emiterea de obligațiuni verzi la nivel suveran” a subliniat ministrul Finanțelor.Totodată, ministrul Adrian Câciu a menționat proiectul ”Elaborarea unei strategii naționale pentru piața de capital”, realizat de Ministerul Finanțelor în parteneriat cu Autoritatea de Supraveghere Financiară și finanțat de Comisia Europeană, prin Programul de Sprijin pentru Reforme Structurale. Proiectul propune o dezvoltare coerentă a pieței de capital din România și va pregăti cadrul pentru implementarea unor noi strategii europene în domeniu, legate de digitalizare, finanțare sustenabilă și verde. citeste mai multAboutAdrian Câciu, ministrul Finanțelor: ”Consider că numai printr-un efort comun al tuturor factorilor implicați în dezvoltarea pieței de capital putem contribui la finanțarea companiilor autohtone, inclusiv a proiectelor verzi” »

Ministerul Finanțelor a elaborat proiectul de act normativ care reglementează condițiile generale de înființare și funcționare a băncilor naționale de dezvoltare, care sunt constituite și funcționează ca instituții de credit conform prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului și ale Regulamentului UE nr.575/2013, ale reglementărilor emise de Banca Națională a României în aplicarea acestora, precum și ale altor acte normative aplicabile. Scopul creării băncilor naționale de dezvoltare în România este abordarea directă a disfuncționalităților pieței financiare și a decalajelor de finanțare, în baza unei analize independente ex-ante, în scopul atenuării și reducerii lor prin desfășurarea de activități de dezvoltare, în conformitate cu legislația Uniunii Europene aplicabilă și cu actul constitutiv al fiecărei bănci de dezvoltare.Băncile de dezvoltare acordă finanțare în condiții de piață și acționează complementar instituțiilor de credit în scopul remedierii deficitelor de finanțare și disfuncționalităților pieței financiare.”Guvernul își asumă responsabilitatea de a asigura o infrastructură sustenabilă pentru România, indispensabilă pentru dezvoltarea mediului de afaceri și creșterii nivelului de trai”, a precizat dl Adrian Câciu, ministrul Finanțelor.Principalele aspecte reglementate prin proiectul de lege sunt:a) Scopul - sprijinirea antreprenoriatului, dezvoltarea socio-economică și regională în România prin promovarea investițiilor și facilitarea accesului la finanțare pentru beneficiarii eligibili, implementarea și/sau administrarea instrumentelor financiare finanțate din fondurile europene structurale și de investiții, precum și acordarea de finanțări în cadrul inițiativelor de investiții la nivelul Uniunii Europene, inclusiv pentru investiții co-finanțate de instituții financiare internaționale. Principalele domenii sprijinite de băncile de dezvoltare sunt: activități economice desfășurate de întreprinderile mici și mijlocii; domenii și activități finanțate din fonduri europene; cercetare, dezvoltare și inovare; agricultură; proiecte mari de infrastructură și investiții strategice.b) Forma legală - persoane juridice române constituite ca societăți pe acțiuni ale căror condiții de organizare și funcționare se stabilesc prin actul constitutiv elaborat în conformitate cu prevederile Legii societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Băncile de dezvoltare sunt deținute în întregime, în mod direct pe toată durata de funcționare, de către statul român, prin Ministerul Finanțelor.c) Capitalul social - se asigură din bugetul de stat, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate prin legile bugetare anuale și/sau din veniturile rezultate din privatizare înregistrate în contul Trezoreriei Statului.d) Guvernanță – sistemul de administrare se stabilește prin actul constitutiv al acestora care se aprobă prin hotărâre de Guvern după obținerea autorizației de constituire a băncii de la BNR. Procedura de numire a membrilor organelor statutare ale fiecărei bănci de dezvoltare se stabilește prin hotărâre a Guvernului. Membrii organelor de conducere ale băncilor de dezvoltare își exercită atribuțiile în mod independent, cu loialitate, diligență și respectând obiectivele și strategia stabilită de adunarea generală a acționarilor a fiecărei bănci de dezvoltare. Primii membri ai organelor statutare până la obținerea autorizării de funcționare de la BNR se nominalizează de către Ministerul Finanțelor prin ordin al ministrului Finanțelor.e) Activități desfășurate - se stabilesc prin actul constitutiv aprobat cu respectarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.227/2007, cu modificările și completările ulterioare. Băncile de dezvoltare pot funcționa doar pe baza autorizației emise de Banca Națională a României în conformitate cu prevederile referitoare la autorizarea unei instituții de credit și după emiterea unei decizii pozitive din partea Comisiei Europene privind aspectele de ajutor de stat.f) Beneficiari eligibili - băncile de dezvoltare oferă produse financiare în principal următoarelor categorii de beneficiari eligibili: întreprinderi mici și mijlocii, inclusiv microîntreprinderi, companii de tip start-up și din domenii inovatoare, unități administrativ-teritoriale, companii de utilități publice aflate în subordinea unităților administrativ–teritoriale; companii, universități, institute de cercetare-dezvoltare, entități publice socio-culturale, întreprinderi sociale.g) Surse de finanțare necesare pentru derularea activităților desfășurate de băncile de dezvoltare: comisioane, dobânzi și tarife rezultate din prestarea activităților specifice și suportate de către beneficiarii eligibili ai băncilor de dezvoltare, fonduri atrase de pe piețele financiare interne și internaționale, fonduri de la instituțiile financiare internaționale, fonduri încredințate pe bază de mandat de autorități ale administrației publice, fonduri de la bugetul de stat pentru asigurarea capitalului social al băncii și pentru acoperirea cheltuielilor cu taxele și tarifele necesare înființării fiecărei bănci de dezvoltare, venituri din privatizare, împrumuturi subordonate acordate de statul român, alte surse de finanțare, stabilite prin hotărâre a Guvernului, cu reglementarea modalităților de utilizare.h) Garanții de stat - statul român, prin MF, garantează, irevocabil și necondiționat, atât executarea principalului aferent obligațiilor de plată, cât și executarea tuturor obligațiilor de garantare asumate în nume și cont propriu de către fiecare bancă de dezvoltare, în cazul în care obligațiile respective nu beneficiază de nicio altă garanție.Proiectul de act normativ este publicat la rubrica Transparență decizională. citeste mai multAboutMF propune crearea cadrului general pentru înființarea Băncilor Naționale de Dezvoltare »

Ministerul Finanțelor propune alocarea unui plafon al garanțiilor de 1,5 miliarde lei care pot fi emise în anul 2022, iar în acest sens modifică și completează Hotărârea Guvernului nr.717/2009 privind aprobarea normelor de implementare a programului "Prima casă".De asemenea, se propune încheierea de polițe de asigurare împotriva tuturor riscurilor potrivit normelor interne proprii ale finanțatorilor, pe toată durata finanțării garantate la o valoare acceptată de o societate de asigurare, dar nu mai puțin decât valoarea de piață a locuinței, urmând ca această prevedere să se aplice tuturor creditelor garantate în cadrul Programului, pentru polițele de asigurare încheiate după data intrării în vigoare a prezentei hotărâri de guvern.Programul „Noua Casă” este un program guvernamental destinat persoanelor fizice, care facilitează achiziția unui imobil cu destinația de locuință, prin intermediul contractării de credite garantate de stat.“Noua casă” 2022 se acordă în lei, pentru achiziția unei singure locuințe, iar valoarea maximă a creditului care poate fi accesat este de 66.500 Euro - pentru locuințe al căror preț este de maxim 70.000 Euro, avansul solicitat fiind de 5% și 119.000 Euro – pentru locuințe al căror preț este de maxim 140.000 Euro, în acest caz avansul solicitat fiind de 15%.De la lansarea Programului în anul 2009 până la finele lunii decembrie 2021, au fost acordate 321.073 garanţii și promisiuni de garantare în valoare totală de 29,90 miliarde lei.În 2021 au fost acordate 11.858 garanţii în valoare totală de 1,52 mld. lei și 3.779 promisiuni de garantare, în valoare totală de 0,55 miliarde lei, din care, din plafonul anului 2021, au fost acordate 9.275 contracte de garantare în valoare totală de 1,18 mld. lei și 3.566 promisiuni de garantare, în valoare totală de 0,52 miliarde lei. citeste mai multAboutProgramul "Noua casă" va avea garanții de 1,5 miliarde de lei în anul 2022 »

Ministrul Finanțelor, dl Adrian Câciu, a discutat vineri, 11 februarie a.c., cu reprezentanții companiei OMV Petrom, conduși de către dna Christina Verchere, Director General Executiv, despre sustenabilitatea politicilor fiscal-bugetare și despre consolidarea parteneriatului cu mediul de afaceri.Printre temele abordate au fost asigurarea independenței energetice a României, tranziția către implementarea unei infrastructuri dedicate energiei verzi și modificările legislative necesare. De asemenea, s-a discutat și despre direcțiile de acțiune cu privire la necesitatea modificării și adoptării legii off-shore, necesară pentru demararea unor proiecte cu impact semnificativ în economie.”Împreună, stat și privat, suntem factori determinanți ai progresului societății. Infrastructurile energetică și economică sunt la fel de importante pentru viitor, iar succesul în îndeplinirea obiectivelor pe care ni le propunem depinde de gradul de colaborare dintre noi. Noi vom asigura atât sprijinul legal și financiar disponibil, cât și libertatea necesară dezvoltării inițiativelor pozitive pe teritoriul României!” , a subliniat dl Adrian Câciu, ministrul Finanțelor.Tot astăzi, la sediul MF, dl Adrian Câciu a avut prima întâlnire cu reprezentanții industriei tutunului, cu care a discutat despre impactul industriei în economie și regimul fiscal al produselor din tutun.Întâlnirile fac parte din inițiativa Ministerului Finanțelor de a integra viziunea reprezentanților mediului de afaceri românesc în procesul de proiectare a politicilor publice, cu impact direct în economie, pentru asigurarea sustenabilității politicilor financiar-fiscale și consolidarea parteneriatului dintre mediul antreprenorial şi guvern. citeste mai multAboutMinistrul Finanțelor continuă dialogul cu mediul de afaceri »

Ministerul Finanțelor a elaborat Proiectul Ordonanței de urgență pentru aprobarea şi finanţarea unor programe de garantare în domenii prioritare pentru economia românească, prin care se propune aprobarea a patru programe de garantare: PROGRAMUL IMM PROD - pentru industrializarea economiei, PROGRAMUL RURAL INVEST - pentru finanţarea afacerilor din mediul rural, PROGRAMUL GARANT CONSTRUCT - pentru sectorul construcţiilor și PROGRAMUL INNOVATION - pentru invenţii şi inovaţii.Programele vor fi implementate sub formă de scheme de ajutor de stat în baza cărora se vor acorda garanții și granturi, care vor acoperi o parte din costurile de finanțare a creditelor contractate de beneficiari. Obiectivul lor este deblocarea accesului la finanţare pentru firmele care se confruntă cu un deficit de lichidităţi necesar realizării proiectelor de investiţii și asigurării continuităţii activităţii, în contextul pandemic actual.Astfel, este proiectat un mecanism unitar de garantare în baza căruia în numele şi în contul statului, Ministerul Finanţelor, prin Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii SA-IFN, Fondul Român de Contragarantare SA, respectiv Fondul de Garantare a Creditului Rural SA-IFN, acordă ajutor de stat sub formă de garanţii. Ajutorul de stat acoperă maximum 90% din creditele bancare acordate pentru investiţii şi/sau pentru susţinerea activităţii curente, precum și un grant compus din o componentă nerambursabilă de maximum 10% din valoarea finanțării garantate, comisioane de administrare și de risc și parțial costul aferent dobânzilor.“Ministerul Finanțelor încearcă să devină cel mai important sprijin al mediului de afaceri în vremuri de criză. Propunem aceste programe de finanțare pentru îndeplinirea rolului de garant al dezvoltării sustenabile a economiei românești.” , a precizat Adrian Câciu, ministrul Finanțelor.Programul IMM PROD propune asigurarea lichidităților și finanțarea investițiilor realizate de către IMM-uri, inclusiv startup-uri, din zona urbană.În vederea realizării obiectivelor specifice, în cadrul Programului IMM PROD se pot finanța următoarele activități:a) Achiziția de echipamente și utilaje, inclusiv pentru reconversia de la intermediere la producție sau demararea de activități noi de producție;b) Construcția, achiziția, amenajarea de terenuri și hale destinate producției;c) Achiziția de echipamente, softuri, consultanță pentru transformarea digitală a IMM-urilor, inclusiv proiecte de retehnologizare pentru IMM-urile care activează și dezvoltă proiecte în industria producătoare;d) Achiziția de echipamente în vederea alinierii la obiectivele de mediu (taxonomy) care să genereze eficiența energetică consumului propriu, panouri solare, stații de biogaz, stații de reciclare;e) Finanțarea capitalului de lucru pentru stocuri de materii prime, materiale și mărfuri (în cazul companiilor producătoare care dețin propriile lanțuri de distribuție) și pentru alte cheltuieli de exploatare, pentru firmele care intenționează să deschidă/dezvolte/ diversifice activități de producție.Pentru anul 2022, se propune aprobarea unui plafon total al garanţiilor care pot fi acordate în cadrul programului de 1,5 miliarde lei. Bugetul schemei de ajutor de stat este de 268.544.792 lei, fiind estimat un număr de 2.550 de beneficiari.Programul RURAL INVEST are ca obiectiv asigurarea lichidităților și finanțarea investițiilor realizate de către beneficiarii eligibili care își localizează producția în mediul rural și urban mic.În cadrul acestui program sunt eligibile următoarele destinații ale finanțărilor aferente creditelor de investiții și capital de lucru: achiziția de terenuri agricole; dotare/retehnologizare și automatizare; securitate energetică; certificate de depozit; piscicultura, acvacultura; industria alimentară; alinierea la obiectivele de mediu (taxonomy).Bugetul schemei de ajutor de stat aferent Programului RURAL INVEST este de 530.583.333 lei, pentru un număr estimat de 4.286 de beneficiari, iar pentru anul 2022, se propune aprobarea unui plafon total al garanţiilor care pot fi acordate în cadrul programului de 2,5 miliarde lei.Programul GARANT CONSTRUCT vizează asigurarea lichidităților și finanțării investițiilor pentru IMM-urile din sectorul construcțiilor implicate în proiecte privind îmbunătățirea eficienței energetice, investiții în domeniul energiei verzi și aliniere la obiectivele de mediu.În cadrul Programului GARANT CONSTRUCT se propune stabilirea eligibilității pe următoarele destinații ale finanțărilor:a) Achiziția de echipamente și utilaje de constructii, logistică industrială, inclusiv pentru demararea de activități noi în sectorul construcții;b) construcția, achiziția, amenajarea de hale pentru uz propriu, inclusiv pentru demararea de activități noi în sectorul construcții;c) Achiziția de echipamente, softuri, consultanță pentru transformarea digitală a IMM-urilor care derulează contracte în sectorul construcții;d) Achiziția de echipamente în vederea alinierii la obiectivele de mediu (taxonomy) care să genereze eficiența consumului propriu, panouri solare, stații de biogaz, stații de reciclare;e) Finanțarea capitalului de lucru pentru achiziția de materiale de construcții, combustibil, energie, salarii, pentru IMM-urile care derulează contracte în sectorul construcții.Pentru anul 2022, se propune aprobarea unui plafon total al garanţiilor care pot fi acordate în cadrul programului de 2,5 miliarde lei, din care 1,25 miliarde lei pentru Subprogramul de susținere a proiectelor de investiții pentru IMM-urile din sectorul construcții și 1,25 miliarde lei pentru Subprogramul de susținere a proiectelor de investiții de scară mică pentru UAT-uri, care presupun finanțarea unor activități din sectorul construcțiilor. Bugetul schemei de ajutor de stat este de 495.572.822 lei pentru un număr estimat de 4.165 beneficiari.Programul INNOVATION are ca obiectiv sprijinirea realizării invențiilor, susținerii activităților la export ale IMM-urilor cu activitate în domenii de comerț și servicii, cu cifra de afaceri mai mică de 1 mil. €, care activează în industria exportatoare, nepoluantă.În cadrul Programului INOVATION vor putea fi finanțate activități constând în:a) Stimularea exporturilor româneşti;b) Susţinerea tranzacţiilor internaţionale şi a investiţiilor româneşti în străinătate;c) Stimularea comerțului on-line și a digitalizării;d) Retehnologizarea companiilor locale; e) Achiziții software și certificate de e-commerce și de administrare a unei firme (de tip ERP);f) Obținerea brevetelor de inovare privind produse, strategii, mediu, digitalizare.Pentru anul 2022, se propune un plafon total al garanţiilor care pot fi acordate în cadrul programului de 1 miliard lei.Bugetul schemei de ajutor de stat este de 214.550.000 lei, pentru un număr de 1.835 de beneficiari.Cele patru programe – IMM PROD, RURAL INVEST, GARANT CONSTRUCT şi INNOVATION – vor sprijini îndeplinirea obiectivelor de investiţii care creează premisele dezvoltării mediului de afaceri în toate localităţile din România. citeste mai multAboutMinisterul Finanțelor propune patru noi programe de finanțare pentru mediul de afaceri »

Ministrul Finanțelor, domnul Adrian Câciu și Vicepreședintele BERD, domnul Alain Pilloux, au discutat astăzi, 8 februarie a.c., subiecte legate de climatul investițional, finanțarea companiilor locale, sprijinirea dezvoltării infrastructurii și sprijinirea îndeplinirii unor ținte și jaloane asumate prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). citeste mai multAboutBERD va sprijini România prin finanțări în domenii strategice »

Începând de luni, 7 februarie a.c., românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu maturități de 1, 3 și 5 ani și dobânzi anuale de 4,50%, 5% și 5,35%. Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu și sunt în forma dematerializată.Titlurile de stat pot fi cumpărate:Între 07 – 24 februarie 2022 online, numai de către persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV. Operațiunile care pot fi realizate online sunt: deschidere cont de subscriere pe numele investitorului la o unitate a Trezoreriei Statului selectată, subscriere titluri de stat TEZAUR, virament al sumelor din contul de subscriere al investitorului către un cont bancar pe numele investitorului. Pentru mai multe detalii cu privire la subscrierile online accesați https://mfinante.gov.ro/ro/web/trezor/ghid-tezaur-online și https://mfinante.gov.ro/ro/web/trezor/tezaur-online;Între 07 – 25 februarie 2022 de la unitățile Trezoreriei Statului;Între 07 – 24 februarie 2022 în mediul urban și 07 – 23 februarie 2022 în mediul rural, prin subunitățile poștale ale C.N. Poșta Română S.A.. “Anul trecut mai mult de 114 mii de români au investit peste 5 miliarde lei în titlurile Tezaur - o sumă record de la lansarea programului. Românii au încredere în bonitatea statului român, iar faptul că din ce în ce mai mulți bani sunt încredințați pentru economisire confirmă acest lucru.” , Adrian Câciu, ministrul finanțelor.Dobânda este anuală, plătibilă la termenele prevăzute în prospectul de emisiune. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului Tezaur sunt transferabile și se pot răscumpăra în avans. Un investitor poate efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri.Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. Veniturile obținute din investirea în oferta de economisire lansată de Ministerul Finanțelor sunt neimpozabile.Fondurile obținute de Ministerul Finanțelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice.Prospectul de emisiune și orice eventuale modificări ale acestuia vor fi publicate la secțiunea Datorie publică , www.posta-romana.ro. citeste mai multAboutRomânii pot cumpăra titluri de stat Tezaur cu dobânzi de până la 5,35%, cele mai mari de la lansarea Programului »

Ministrul Finanțelor, dl Adrian CÂCIU, și Președintele Mișcării Companiilor din Franța (MEDEF), cea mai mare federație antreprenorială, dl Geoffroy ROUX DE BEZIEUX, au discutat miercuri, 2 februarie a.c., despre măsurile pentru sprijinirea mediului de afaceri și încurajarea investițiilor, în contextul dialogului constructiv referitor la strategii și parteneriate comune în cele mai importante domenii economice.”România este o țară sigură pentru investitori, iar Franța este un partener strategic, ocupând un loc fruntaș în topul investițiilor străine directe, cu 5,64 miliarde de euro. Companiile franceze sunt prezente în toate sectoarele economice importante, cu precădere în domeniile auto, bancar și asigurări, distribuție, industrie farmaceutică și energie. Această prezență consistentă a unora dintre cei mai importanți investitori francezi reprezintă o dovadă a încrederii în potențialul economiei românești” , a declarat dl Adrian CÂCIU.Discuțiile s-au axat pe măsurile care vor contribui la sustenabilitatea finanțelor publice ale României și respectarea angajamentelor care derivă din calitatea de stat membru al Uniunii Europene, precum și reformele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) de digitalizare a administrației fiscale și de revizuire a legislației fiscale. În ceea ce privește acest ultim punct, oficialul român a precizat că Ministerul Finanțelor va beneficia de asistență tehnică pentru realizarea unei analize a modului în care poate fi îmbunătățită structura legislației fiscale din România, pentru îmbunătățirea structurii veniturilor fiscale și creșterea raportului veniturilor fiscale în PIB cu 3pp până la finalul anului 2025, comparativ cu 2019. Reforma legislației fiscale va avea la bază principii precum simplificarea, transparența, stabilitatea și predictibilitatea.Ministrul Finanțelor a prezentat și principalele măsuri care vor contribui la consolidarea creșterii economice potențiale, la crearea de locuri de muncă și la reziliența economică, socială și instituțională. citeste mai multAboutMinistrul Finanțelor s-a întâlnit cu reprezentanții celei mai mari organizații patronale din Franța »

Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu și Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, au discutat marți, 1 februarie a.c., cu reprezentanții Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM), Fondului Român de Contragarantare și Fondului de Garantare a Creditului Rural (FGCR) despre pachetul de măsuri guvernamentale pentru sprijinirea mediului de afaceri.”Mediul de afaceri este motorul economiei românești, iar statul trebuie să asigure combustibilul necesar funcționării sale. Astfel, utilizăm corect impozitele și taxele plătite de companiile private și le returnăm acolo unde este cea mai mare nevoie de ele, pentru că astfel asigurăm continuarea funcționării economiei și locurile de muncă pentru salariați.” , a declarat Adrian Câciu, ministrul Finanțelor.Printre opțiunile evaluate se numără acordarea directă a unor garanții financiare de maximum 1 milion de euro/companie, pentru susținerea investițiilor în diversificarea ofertei și consolidarea cotelor de piață. O altă opțiune este acordarea de garanții guvernamentale de până la 90% pentru creșterea capacității de producție sau reconversia de la intermediere la producție, prin Programul IMM Prod.”Fermierii și producătorii din industria alimentară au nevoie urgentă de capital și îmi doresc să venim rapid cu acest pachet de politici publice coerente. Sunt programe prin care le vom oferi celor care produc alimente sprijinul de care au nevoie pentru a putea integra cât mai bine materia primă în zona de procesare, pentru a obține produse cu valoare adăugată.” , a declarat Adrian Chesnoiu, ministrul agriculturii.Prin Programul Rural INVEST se pot acorda direct garanții guvernamentale de până la 90% companiilor, care își localizează producția în mediul rural și urban-mic. De asemenea, prin Programul IMM Prod se pot acorda garanții guvernamentale de până la 90% companiilor, pentru a finanța creșterea capacității de producție sau reconversia de la intermediere la producție.Indirect, prin sistemul bancar, se mai pot acorda garanții guvernamentale companiilor din construcții pentru asigurarea lichidităților și finanțarea investițiilor, prin Programul Garant Construct.Conform prevederilor Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul actualei epidemii de COVID-19, se pot acorda granturi pentru întreprinderile din domeniul agriculturii - producție primară de până la 290.000 euro/întreprindere, iar pentru întreprinderile din domeniul acvaculturii si pescuitului, valoarea maximă a grantului nu poate depăși 345.000 Euro.Pentru întreprinderile din celelalte sectoare de activitate, Cadrul Temporar prevede acordarea de granturi în limita maximă de 2,3 milioane euro/întreprindere.De asemenea, reamintim faptul că la finalul lunii decembrie 2021, guvernul a aprobat prelungirea până la 30 iunie 2023 a Programului IMM Invest și a subprogramului AGRO IMM INVEST, prin care se pot acorda garanții guvernamentale în valoare de până la 345.000 euro pentru fiecare întreprindere care își desfășoară activitatea în sectorul pescuitului și acvaculturii, până la 290.000 euro pentru fiecare întreprindere care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole și până la 2.300.000 euro pentru fiecare întreprindere care își desfășoară activitatea în sectorul alimentar. citeste mai multAboutMF asigură resurse financiare pentru dezvoltarea sustenabilă a mediului de afaceri românesc »

Ministrul Finanțelor, dl Adrian Câciu și managerul de țară al Băncii Mondiale în România, dna Anna Akhalkatsi, au discutat marți, 1 februarie 2022, despre măsurile prioritare ale Ministerului de Finanțe în acest an care vizează consolidarea fiscală, stabilitatea macroeconomică, sustenabilitatea programării bugetare, economia verde și alocarea de resurse pentru dezvoltarea mediului de afaceri. “Apreciez disponibilitatea Băncii Mondiale de a sprijini prin instrumente de finanțare și de asistență tehnică eforturile Guvernului pentru atingerea obiectivelor și țintelor asumate din Programul Național de Redresare și Reziliență și din Cadrul Financiar Multianual 2021–2027 în vederea asigurării premiselor pentru absorbția fondurilor europene nerambursabile” , a subliniat Adrian Câciu, ministrul Finanțelor.La rândul său, Banca Mondială și-a exprimat interesul de a sprijini în continuare autoritățile în implementarea proiectelor și reformelor prioritare pentru România, încurajând continuarea dialogului pentru identificarea ariilor de intervenție comune și a modalităților de colaborare.Paleta largă de instrumente oferite de Banca Mondială, precum și specificitatea acestora, permite accesul la operațiuni care susțin acoperirea nevoilor financiare, contribuind, în același timp, la punerea în aplicare a măsurilor asumate prin reformele sectoriale. citeste mai multAboutMinistrul Finanțelor și managerul de țară al Băncii Mondiale în România au avut consultări privind potențialele arii de interes în următoarea perioadă »

Ministrul Finanțelor, dl Adrian CÂCIU, și dl Mathias CORMANN, Secretarul General al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), au discutat vineri, 28 ianuarie a.c., despre Studiul economic al OCDE pentru România. Aceasta este prima întâlnire din cadrul negocierilor foii de parcurs pentru aderarea României la prestigioasa organizație.Discuțiile s-au axat pe evoluțiile din domeniul finanțelor publice, precum reducerea deficitului bugetar și menținerea sprijinului fiscal dedicat, digitalizarea administrației fiscale, implementarea eficientă a investițiilor publice și guvernanța companiilor de stat.”Sunt mulțumit că astăzi am primit avizul pozitiv pentru aderarea la recomandările OCDE la principiile Instituțiilor Fiscale Independente. Sunt încrezător că în perioada următoare vom face progrese la nivel tehnic în acest domeniu alături de Consiliul Fiscal și OCDE. Ministerul Finanțelor este implicat în prezent în derularea a două analize cu OCDE, una privind Codurile de liberalizare a mișcărilor de capital și a operațiunilor curente invizibile și o alta privind aplicarea principiilor guvernanței corporative a întreprinderilor publice din România. În ambele cazuri discuțiile avansează foarte bine. Am mai avut un proiect comun care a vizat analiza procesului bugetar și care s-a încheiat de curând. Acum, așteptăm publicarea raportului OCDE” , a precizat Adrian CÂCIU, ministrul Finanțelor.În intervenția sa, ministrul Finanțelor a subliniat menținerea angajamentului României de revenire în limitele Pactului de Stabilitate și Creștere în anul 2024 și consolidarea fiscală graduală.De asemenea, dl Adrian Câciu a prezentat măsurile adoptate la nivel național, precum și cele asumate de Ministerul Finanțelor în Planul Național de Redresare și Reziliență, care vor duce la accelerarea modernizării continue a administrației fiscale, ceea ce va avea un rol crucial în îmbunătățirea colectării impozitelor.Totodată, dl Adrian Câciu a subliniat că prioritatea guvernului este implementarea eficientă a investițiilor publice asumate în bugetul pe 2022, la nivelul de 6,7% din PIB, cea mai mare alocare din ultimii ani.La discuții au mai participat din partea OCDE, dl Álvaro PEREIRA, director, Direcția Studii de țară, Departamentul de Economie, dl Andreas SCHAAL, director al Secretariatului pentru Relații Globale al OCDE și Sherpa G7/G20, dna Abby SYMES, consilier special al Secretarului-General, E.S. dl Luca NICULESCU, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar în Republica Franceză și dl Cristian STĂNICĂ, președinte al Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză. citeste mai multAboutAderarea la OCDE înseamnă stabilitate financiară și garanții că România rămâne o destinație sigură pentru investitorii străini »

Ministerul Finanțelor vine în ajutorul mediului de afaceri, care se confruntă în această perioadă cu o acută lipsă de lichiditate, și în anul fiscal 2022, prin prelungirea scutirii de la plata impozitului specific datorat de operatorii economici din domeniul HORECA pentru o perioadă de 180 de zile calculată de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe. Concomitent s-a prevăzut și mecanismul de recalculare a impozitului specific datorat, în sensul scăderii acestei perioade din totalul de 365 zile ale anului fiscal. Proiectul de act normativ mai prevede reglementări în privința comerțului online, flexibilizarea condițiilor de accesare a eșalonării la plată și reglementări ale unor dispoziții din Codul de procedură fiscală.În ceea ce privește Codul de procedură fiscală modificările vizează:1. Flexibilizarea condițiilor de accesare a eșalonării la plată prin crearea posibilității depunerii cererii de eșalonare și de către debitorii aflați în procedura insolvenței, condiția fiind ca până la data emiterii deciziei de eșalonare aceștia să iasă din procedura de insolvență. Totodată, se creează posibilitatea acordării eșalonării la plată și pentru sumele pentru care s-a stabilit răspunderea, potrivit legislației privind insolvența și/sau răspunderea solidară. Măsura este necesară pentru redresarea contribuabililor care se află în dificultate financiară, pentru care eșalonarea la plată reprezintă un real sprijin.2. Încetarea obligațiilor declarative pe perioada inactivității sau a suspendării activității pentru contribuabilii care au înscrisă în registrul comerțului mențiunea privind inactivitatea temporară sau au suspendată activitatea. Măsura are ca scop reducerea poverii administrative a contribuabililor care, în prezent, își mențin obligațiile declarative sau care pot obține un regim de declarare derogatoriu la cerere, cum este cazul profesiilor liberale.3. Reglementarea expresă a modalității de restituire a impozitului pe dividende în cazul în care din regularizarea anuală a dividendelor distribuite parțial în cursul anului, potrivit art. 67 din Legea societăților nr. 31/1990, republicată, rezultă sume de restituit de la buget. Măsura este necesară pentru că, în prezent, Codul de procedură fiscală reglementează doar modalitatea de restituire a impozitului pe dividende în situația în care societatea efectuează distribuiri de dividende parțiale în cursul anului, dividendul și impozitul fiind achitate, fără ca textul să reglementeze și situația în care dividendul este distribuit, dar acesta nu este plătit și, pe cale de consecință, nu este plătit nici impozitul.4. Reglementarea expresă a obligației de raportare (furnizare de informații) a contribuabililor/plătitorilor care oferă mijloacele necesare pentru facilitarea tranzacțiilor on-line (piață on-line, platformă, portal, alte mijloace). Măsura are scopul de a identifica și impozita persoanele fizice care comercializează produse în mediul on-line, fără a fi înregistrate ca plătitori de impozite și taxe și fără a declara veniturile obținute din această activitate. De asemenea, natura informațiilor, periodicitatea, precum și modelul declarațiilor se aprobă prin ordin al președintelui ANAF.În ceea ce privește Codul Fiscal modificările vizează:a) Instituirea obligației notarilor publici de declarare a tranzacțiilor din transferul dreptului de proprietate și al dezmembrămintelor acestuia situate sub plafonul neimpozabil de 450.000 lei. Măsura are în vedere situațiile în care contribuabilii persoane fizice nu au înregistrat în cartea funciară proprietățile imobiliare ca parte din patrimoniul afacerii și au declarat impozit pe venitul din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal, în condițiile în care aceștia erau obligați la plata impozitului pe venitul din activități independente. De asemenea, prin instituirea acestei obligații declarative se urmărește identificarea persoanelor fizice care efectuează tranzacții cu proprietăți imobiliare și care, cu toate că îndeplinesc criteriile pentru încadrarea în activitatea independentă, plătesc impozitul pe venit potrivit prevederilor art.111 din Codul fiscal. Astfel, în ambele situații prezentate, contribuabilii au beneficiat de deducerea din valoarea tranzacției a sumei neimpozabile prevăzută la art. 111 alin.(1) din Codul fiscal, fapt ce a condus la diminuarea impozitului datorat.b) Modificarea prevederilor Codului fiscal în ceea ce privește autorizarea antrepozitelor fiscale, a destinatarilor înregistrați, a expeditorilor înregistrați și a importatorilor autorizați, în sensul că aceasta se va realiza de structurile de specialitate din cadrul Autorității Vamale Române, urmând ca stabilirea competențelor, procedurilor și condițiilor de autorizare a antrepozitelor fiscale, destinatarilor înregistrați, expeditorilor înregistrați, importatorilor autorizați să se realizeze prin ordin al ministrului Finanțelor, la propunerea președintelui Autorității Vamale Române.c) Stabilirea unui nou termen-limită, respectiv 31 decembrie 2022, până la care operatorii economici care efectuează livrări de bunuri sau prestări de servicii prin intermediul automatelor comerciale ce funcționează pe bază de plăți cu cardul, precum și de acceptatoare de bancnote sau monede, după caz, au obligația de a dota automatele comerciale cu aparate de marcat electronice fiscale. Măsura este necesară pentru evitarea sancționării operatorilor economici care efectuează livrări de bunuri sau prestări de servicii prin intermediul automatelor comerciale, pentru nerespectarea obligației de a se dota cu aparate de marcat electronice fiscale, în condițiile în care obligația nu a putut fi adusă la îndeplinire din motive neimputabile acestora. Proiectul de act normativ este publicat la rubrica Transparență decizională. citeste mai multAboutMF propune o serie de modificări ale Codului Fiscal și de Procedură Fiscală necesare pentru continuarea activității sectorului HORECA și reglementează unele măsuri în domeniul procedurilor fiscale »

Ministrul Finanțelor, dl Adrian CÂCIU, s-a întâlnit joi, 20 ianuarie a.c. cu delegația Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii, condusă de către Președintele acesteia, dl Mihai MATEI. Ministerul Finanțelor continuă astfel seria întâlnirilor cu mediul de afaceri și consolidează dialogul democratic necesar progresului și unui cadru legislativ propice dezvoltării sustenabile a economiei românești.S-au discutat măsuri propuse de reprezentanții industriei IT pentru eficientizarea și crearea de valoare adăugată în economie. În același timp, a fost prezentat impactul industriei de software și servicii IT în economia românească și potențialul de dezvoltare al societății. De asemenea, reprezentanții ANIS și ai MF au explorat posibilitatea de accelerare și eficientizare a dezvoltării economiei prin intermediul digitalizării și al informatizării.„Sunt bucuros că Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii acceptă rolul de membru al Consiliului Consultativ al ministrului Finanțelor, care va contribui decisiv la proiectarea politicilor publice ale Ministerului de Finanțe. Membrii grupurilor de lucru sectoriale ale Consiliului vor analiza toate regimurile fiscale, inclusiv în ceea ce privește sectorul IT, pentru a identifica măsurile necesare pentru a fi valorificat la maximum potențialul și pregătirea angajaților români. Apoi, mult dorita digitalizare a ANAF trebuie să se întâmple cât mai curând, în beneficiul cetățeanului și al contribuabililor, indiferent de gradul de mărime. De exemplu, în România, comerțul electronic a înregistrat cea mai rapidă creştere din Europa Centrală şi de Est (CEE), iar administrarea fiscală trebuie să integreze acestei tendințe", a subliniat Adrian Câciu, ministrul Finanțelor.De asemenea, ministrul Câciu a prezentat proiectele de digitalizare a ministerului și ANAF, precum și pașii care vor fi făcuți în următoarea perioadă pentru a implementa pachetul de măsuri de digitalizare. citeste mai multAboutPoliticile publice ale Ministerului Finanțelor vor beneficia de expertiza industriei IT »

Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a avut astăzi, 18 ianuarie a.c., în marja reuniunii Consiliului ECOFIN de la Bruxelles, o întâlnire cu Paolo Gentiloni, Comisarul european pentru economie. În cadrul discuției au fost prezentate măsurile bugetare ale Guvernului României în contextul asigurării sustenabilității finanțelor publice și propuneri privind modernizarea politicii de impozitare. În prezentarea sa, ministrul român a subliniat respectarea angajamentului de adoptare în timp util a bugetului pentru anul 2022, forma acestuia reușind să evite retragerea prematură a sprijinului bugetar pentru atenuarea efectelor crizei pandemice și să creeze spațiu fiscal, în același timp. În context, ministrul Adrian Câciu a pledat pentru atingerea unui echilibru între menținerea angajamentului țării noastre de revenire în limitele Pactului de Stabilitate și Creștere în anul 2024 și realizarea graduală a consolidării fiscale, ținând cont de nevoile ridicate de investiții publice. Cu privire la măsurile pentru susținerea investițiilor, ministrul român a menționat că, ”și în condițiile ajustării cheltuielilor totale, s-a asigurat majorarea semnificativă a cheltuielilor de investiții, cu peste 1pp, până la un nivel de 6,7% din PIB, în special prin utilizarea fondurilor externe nerambursabile puse la dispoziție de Uniunea Europeană”. Un alt aspect important pe agenda reuniunii dintre ministrul Adrian Câciu și Comisarul Paolo Gentiloni a vizat politicile în domeniul impozitării. Ministrul român a reiterat prioritatea Guvernului privind reducerea deficitului de TVA și de a combate evaziunea fiscală prin mecanisme puse la dispoziție atât de legislația națională, cât și de cea europeană. Astfel, în cadrul întâlnirii avute a fost prezentat mecanismul facturii electronice B2B pentru produsele cu risc fiscal ridicat, precum și sistemul E-Transport stabilite prin OUG 130/2021. citeste mai multAboutAdrian Câciu la întâlnirea cu Paolo Gentiloni, Comisar european pentru economie: ”Prioritatea Guvernului este de a reduce deficitul fiscal de TVA și de reducere a evaziunii fiscale. Ne menținem angajamentul pentru revenirea în limitele Pactului de Stabilitate și Creștere în 2024” »

Propunerea de Directivă privind nivelul minim de impozitare pentru grupurile multinaționale din UE a fost cel mai important subiect al reuniunii Consiliului Afaceri Economice și Financiare (Ecofin), desfășurată marți, 18 ianuarie 2022, la Bruxelles. Miniștrii de Finanțe au fost invitați să confirme, la nivel politic, prioritatea acestui dosar și necesitatea transpunerii în legislația UE, până la 1 ianuarie 2023, a regulilor internaționale agreate în Cadrul Incluziv al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Directiva asigură o cotă minimă efectivă de impozitare de 15% pentru activitățile globale ale multinaționalelor. Regulile vizează toate grupurile mari, naționale sau internaționale, inclusiv din sectorul financiar, care au venituri financiare combinate de peste 750 milioane de euro pe an și care au compania-mamă sau o filială situată într-un stat membru al UE.”România susține toate măsurile de combatere a planificării fiscale. Apreciem că acest proiect va contribui la asigurarea unei competiții echitabile în cadrul pieței interne a UE. Adoptarea și implementarea directivei este un obiectiv prioritar și pentru România, de aceea vom pregăti toate măsurile necesare implementării acesteia chiar de la 1 ianuarie 2023” , a precizat Adrian Câciu, ministrul Finanțelor.Miniștrii au discutat despre stadiul implementării Mecanismului de Redresare și Reziliență și au aprobat Concluziile cu privire la Raportul privind Mecanismul de Alertă 2022, Concluziile Analizei Anuale a Creșterii Durabile 2022 și Recomandarea pentru politica economică a zonei euro 2022. De asemenea, cei 27 au avut un schimb de opinii pe marginea mandatului UE pentru viitoarea reuniune G20, din februarie 2022.La prima reuniune Ecofin organizată sub Președinția sa, Franța și-a prezentat prioritățile în domeniul economic și financiar. citeste mai multAboutAdrian Câciu: ”Adoptarea și implementarea directivei privind nivelul minim de impozitare pentru grupurile multinaționale din UE este un obiectiv prioritar și pentru România, de aceea vom pregăti toate măsurile necesare implementării acesteia chiar de la 1 ianuarie 2023” »

Vineri, 14 ianuarie 2022, ministrul Finanțelor, Adrian CÂCIU, a avut o întâlnire de lucru cu ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Adrian CHESNOIU, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.În cadrul discuțiilor au fost analizate soluții pentru diminuarea impactului prețurilor la energie electrică și gaze naturale pentru producătorii agricoli și cei din industria alimentară, sunt avute în vedere compensarea bonusului de cogenerare și a costului pentru certificatele verzi, dar și un pachet de sprijin pentru facturile la gaze naturale.Un alt subiect discutat l-a constituit prelungirea taxării inverse la cereale, care expiră în luna iunie 2022, având în vedere efectele pozitive produse de această măsură, respectiv reducerea evaziunii fiscale și eliminarea treptată din piață a firmelor fantomă create pentru a eluda plata TVA.Finanțarea programelor în domeniul agriculturii și industriei alimentare românești au fost discutate în cadrul întâlnirii. Prin aceste programe se propune acordarea de garanții și măsuri de creditare pentru:capital de lucru;refinanțarea creditelor pentru capitalizarea agricultorilor;retehnologizarea/automatizarea industriei alimentare;cofinanțarea programelor de asigurare a independenței energetice a fermei;operaționalizarea și funcționarea Casei Române de Comerț Agroalimentar Unirea pentru a răspunde nevoilor din domeniul agroalimentar.”Sprijinirea industriei agro-alimentare trebuie să devină o prioritate, pentru a crește competitivitatea și performanța într-un domeniu extrem de important pentru România. Numai prin programe realiste, cu ținte clare, vom putea reduce importurile și, în același timp, să creștem într-un ritm accelerat oferta, cu un impact pozitiv asupra deficitului balanței comerciale cu produse agroalimentare. Agricultorii români trebuie stimulați să producă bunuri cu valoare adăugată mai mare, de aceea, pentru Ministerul Finanțelor, agricultura este o prioritate în strategia de finanțare pentru acest an, fie că vorbim de bani publici sau de fonduri europene” , a subliniat ministrul Finanțelor, Adrian CÂCIU.Adrian CHESNOIU a afirmat, în cadrul întâlnirii că ”Prin măsurile pe care le demarăm, ne dorim să sprijinim agricultura și industria alimentară și să creștem ponderea acesteia în Produsul Intern Brut. Identificăm cele mai bune soluții pentru sprijinirea producătorilor agricoli și unităților din industria alimentară, în contextul creșterii prețurilor la energie electrică și gaze naturale. Vom propune în Executiv un pachet coerent de măsuri, care să fie aplicat rapid și eficient. Pe termen mediu și lung, trebuie să avem în vedere ca producția vegetală să fie integrată în zona de procesare, astfel încât să obținem cât mai multe produse finite, alimente de care piața românească are nevoie. Sunt un susținător al integrării gospodăriei țărănești în lanțul comercial, astfel încât produsele noastre autentice să ajungă la cât mai mulți consumatori”. Ministrul Agriculturii a salutat inițiativa Ministerului Finanțelor de a constitui grupul de lucru ”e-transport”, prin care transporturile de bunuri de pe teritoriul României vor fi monitorizate printr-un nou sistem electronic național, măsură cu impact în reducerea evaziunii fiscale pentru domeniul legume-fructe.La finalul întâlnirii, cei doi oficiali au agreat ca în cel mai scurt timp să demareze un program de colaborare interinstituțională, între Ministerul Finanțelor, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Administrației și Internelor (IGPR), Autoritatea Națională a Vămilor, Autoritatea Națională de Administrare Fiscală și Autoritatea Națională Sanitară-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, care să genereze acțiuni de control încrucișat pentru verificarea respectării legislației în domeniul comerțului cu legume-fructe și produse agroalimentare. citeste mai multAboutPachet de măsuri pentru sprijinire a agriculturii și industriei alimentare discutat de miniștrii Finanțelor și Agriculturii »

Ministrul Finanțelor, dl Adrian Câciu, a discutat joi, 13 ianuarie 2022, cu dl David Muniz, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Statelor Unite ale Americii la București, subiecte de interes în relațiile bilaterale, cu accent pe continuarea măsurilor prioritare pentru dezvoltarea unui mediu de afaceri corect și competitiv în România. Totodată, au fost trecute în revistă programele de reformă incluse în PNRR, precum și proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă.”Am avut o discuție foarte bună, aplicată și constructivă cu dl David Muniz. Am reconfirmat hotărârea României de a-și respecta obligațiile de partener strategic, așa cum am dovedit-o în cei 25 de ani care au trecut de la semnarea Parteneriatului Strategic. În același timp, am subliniat faptul că dezvoltarea economic, cu atenție pentru protecția mediului și combaterea schimbărilor climatic, reprezintă o preocupare majoră a guvernelor noastre. În acest sens, trebuie intensificate investițiile în infrastructura necesară producției de energie curată și pentru consolidarea independenței energetice și economice a României", a concluzionat Adrian Câciu.Discuțiile au evidențiat interesul pentru intensificarea schimburilor comerciale dintre România și Statele citeste mai multAboutAdrian Câciu: Trebuie intensificate investițiile în infrastructura necesară producției de energie curată și pentru consolidarea independenței energetice și economice a României »

Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a discutat miercuri, 12 ianuarie a.c., cu delegația Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), condusă de către dl președinte Florin Jianu, și cu Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților Fiscali, despre sustenabilitatea politicilor fiscal-bugetare și despre consolidarea parteneriatului cu mediul de afaceri. citeste mai multAboutMinistrul Finanțelor continuã dialogul cu reprezentanții companiilor românești »

Ministerul Finanțelor promovează proiectul de act normativ pentru aprobarea Contractului de finanțare în valoare de 305 milioane de euro, semnat la București, în 11 noiembrie 2021, și la Luxemburg, în 15 noiembrie 2021, între România și Banca Europeană de Investiții.Împrumutul reprezintă aproximativ 67% din costul net al Spitalul Regional de Urgență Cluj, diferența de aproximativ 150,4 mil. EUR (33%) fiind asigurată de partea română, din fonduri nerambursabile și de la bugetul de stat.Data finală de disponibilizare a împrumutului, care este acordat în condiții foarte avantajoase, este de până la 72 de luni de la semnarea contractului de finanțare. Acesta poate fi tras în maxim 30 tranșe, valoarea minimă a unei tranșe fiind de 10 mil. de euro.Implementarea proiectului va fi asigurată de Ministerul Sănătății, în calitate de Promotor și agenție de implementare.Investiția de aproximativ 454,4 millioane euro constă în construcția unui nou spital regional la Cluj, cu 849 de paturi. Noul spital va înlocui și va prelua rolurile Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca (cu excepția a douã dintre cele trei departamente de Ginecologie/Obstetricã existente, care vor fi păstrate în locația curentă).Obiectivul principal al proiectului este de a îmbunătăți calitatea și eficiența serviciilor medicale pentru pacienții care necesită intervenții acute, de nivel secundar și terțiar, ce implică tehnologie și experiență de nivel înalt. În contextul actual al crizei COVID-19, se preconizează că proiectul va contribui la sporirea capacității de pregătire și reacție împotriva unor viitoare pandemii.Spitalul Regional de Urgență Cluj va fi un complex de clădiri cu 7 etaje, va avea 744 de paturi în secția de îngrijire acută cu spitalizare și 105 de paturi pentru terapie intensivă. Proiectul se va finaliza în 2026.Acest împrumut este al doilea din seria de trei împrumuturi convenite de Ministerul Finanțelor cu Banca Europeană de Investiții pentru finanțarea celor spitale regionale de urgență din Iași, Cluj și Craiova. Ministerul Finanțelor a finalizat în decembrie 2021 pașii legali pentru intrarea în vigoare a împrumutului pentru Spitalul Regional de Urgență Iași și, în paralel cu procesul de aprobare a împrumutului pentru Spitalul Regional de Urgență Cluj, efectuează demersurile necesare pentru încheierea Contractului de Finanțare pentru Spitalul Regional de Urgență Craiova.Proiectul de act normativ a fost publicat la rubrica Transparență decizională. citeste mai multAboutMF susține financiar construcția Spitalului Regional de Urgență de la Cluj »

Guvernul României a aprobat astăzi ordonanța de urgență elaborată de Ministerul Finanțelor care reglementează prelungirea valabilității până la 30 iunie 2022 a Programului IMM Invest, respectiv până la 30 iunie 2023 perioada în care poate fi efectuată plata grantului, și majorează plafoanele reprezentând granturi ce pot fi acordate în cadrul Programului, în sectorul pescuitului și acvaculturii, în domeniul producției primare de produse agricole, sectorul alimentar și celelalte domenii de activitate.Actul normativ aprobat în Guvern prevede un plafon de garanții de stat pentru anul 2022 de 10 miliarde lei, din care 5 miliarde lei alocate subprogramului AGRO IMM INVEST. Bugetul schemei de ajutor de stat a fost majorat la 2,34 miliarde lei (473,90 milioane euro) pentru 48.726 de beneficiari.Totodată, în conformitate cu prevederile Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul actualei epidemii de Covid-19, vor crește plafoanele reprezentând ajutor de stat la:345.000 euro pentru fiecare întreprindere care își desfășoară activitatea în sectorul pescuitului și acvaculturii,290.000 euro pentru fiecare întreprindere care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole,2.300.000 euro pentru fiecare întreprindere care își desfășoară activitatea în sectorul alimentar, precum și în celelalte domenii de activitate.Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) și Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN SA (FGCR) vor acorda garanții în cadrul subprogramului AGRO IMM Invest.Solicitărilor de acordare a creditelor garantate în cadrul programului depuse până la data de 31 decembrie 2021 și aflate în curs de analiză li se aplică prevederile legale aflate în vigoare la data depunerii lor, prin prelungirea de către Comisia Europeană a valabilității Cadrului temporar până la data de 30 iunie 2022.De asemenea, prin actul normativ, se aprobă ca perioada de maximum 24 de luni privind salariul minim brut pe țară să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2022. Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, stabilit în condițiile alin.(1) al art.164 din Legea nr.53/2003 poate fi aplicat pentru un salariat atât pentru contractele individuale de muncă nou încheiate, cât și pentru contractele individuale de muncă aflate în derulare. citeste mai multAboutCrește finanțarea guvernamentală a mediului de afaceri prin IMM Invest și subprogramul AGRO IMM Invest »

Este oficial! România este beneficiara unui împrumut avantajos – componentă a PNRR – de 14,49 de miliarde de euro, urmare a Mecanismului de Redresare și Reziliență.Guvernul României a aprobat în acest sens Ordonanța de Urgență elaborată de Ministerul Finanțelor.Acordul de împrumut a celor 14,49 miliarde de euro a fost semnat din partea României de Adrian Câciu, Ministrul Finanțelor, de Johannes Hahn, Comisar pentru Buget și Administrație și dl Paolo Gentiloni, Comisar pentru Economie, din partea Comisiei Europene.„Spre deosebire de predecesorii mei vreau ca românii să știe ce se întâmplă cu împrumuturile pe care le luăm; găsesc că au acest drept măcar și pentru faptul ei vor susține rambursarea lor. Eu voi face tot ce depinde de mine ca fiecare euro luat împrumut să fie pus la treabă și să contribuie la dezvoltarea țării noastre și îmbunătățirea vieții oamenilor.” , a subliniat Adrian Câciu, ministrul Finanțelor.Sunt trei destinații majore ale banilor din acest împrumut.1. Finanțarea reformelor prevăzute în Planul Național de Redresare (PNRR);2. Acoperirea deficitului bugetului de stat;3. Refinanțarea datoriei publice guvernamentale.Sumele se virează în 10 rate, până la 31 decembrie 2026, pe măsura îndeplinirii obiectivelor asumate de România în PNRR și a derulării investițiilor asociate împrumutului.O primă tranșă – prefinanțarea de 1,94 de miliarde de EURO – va fi disponibilizată de Comisia Europeană imediat după intrarea în vigoare a Acordului.Fiecare virament, inclusiv prefinanțarea, se acordă în condiții avantajoase, la nivelul costurilor Comisiei Europene. Rambursarea împrumutului se va face în următorii 30 de ani, în rate egale, cu o perioadă de grație de 10 de ani.Ministerul Finanțelor va încheia un Acord subsidiar cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin care se vor stabili drepturile şi obligaţiile părţilor în aplicarea prevederilor Acordului de împrumut. citeste mai multAboutExecutivul a aprobat actul normativ care reglementează punerea în aplicare a Acordului de împrumut dintre România și Comisia Europeană »

Ministerul Finanțelor continuă sprijinirea mediului de afaceri și își propune să contribuie semnificativ la menținerea afacerilor în economie și relansarea activității prin prelungirea până la 30 iunie 2022 a valabilității Programului IMM Invest și a subprogramului IMM Agro. De asemenea, se majorează plafoanele de finanțare în sectorul pescuitului şi acvaculturii, în domeniul producţiei primare de produse agricole și în sectorul alimentar.Până în octombrie 2021, prin IMM Invest România au fost acordate garanții de stat de peste 19 miliarde lei, din care 1,33 miliarde lei în cadrul subprogramului Agro IMM Invest. “Guvernul României consideră prioritară finanțarea sectorului IMM și va acorda tot sprijinul pentru facilitarea accesului companiilor la creditare, aceasta fiind modalitatea cea mai eficientă de a obține efecte antrenante în economie, cu un minim de resurse publice. Continuarea Programului IMM INVEST va contribui la păstrarea locurilor de muncă existente, va menține sau chiar va ajuta dezvoltarea IMM-urilor beneficiare. IMM INVEST este un program indispensabil pentru companiile afectate grav de criza COVID, iar în situația actuală domeniile de activitate afectate puternic de efectele economice generate de pandemie au nevoie de continuarea măsurilor de susținere”, a subliniat ministrul Finanțelor, Adrian Câciu.Prin prezentul act normativ se propune creșterea plafoanelor reprezentând ajutor de stat la:345.000 euro pentru fiecare întreprindere care îşi desfăşoară activitatea în sectorul pescuitului și acvaculturii,290.000 euro pentru fiecare întreprindere care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei primare de produse agricole,2.300.000 euro pentru fiecare întreprindere care îşi desfăşoară activitatea în sectorul alimentar în conformitate cu prevederile Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul actualei epidemii de Covid-19.Totodată, se propune ca plafonul de garanții de stat ce pot fi acordate în cadrul Programului IMM INVEST pentru anul 2022 să fie de 10 miliarde lei, din care 5 miliarde lei alocate subprogramului AGRO IMM INVEST. Bugetul schemei crește la 2,34 miliarde lei (473,90 milioane euro) pentru 48.726 de beneficiari.De asemenea, se propune modificarea celor două alineate (2^1) și (2^2) ale art.164 din Legea nr.53/2003 privind Codul muncii, republicată, în sensul aplicării acestor prevederi începând cu data de 1 ianuarie 2022. Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată stabilit în condițiile alin.(1) poate fi aplicat pentru un salariat pentru o perioadă de maxim 24 de luni atât pentru contractele individuale de muncă nou încheiate, cât și pentru contractele individuale de muncă aflate în derulare.În acest mod, va exista egalitate de tratament pentru toate contractele individuale de muncă, indiferent de data încheierii acestora, iar angajatorii vor avea timp să pună în aplicare noile prevederi.Proiectul de act normativ a fost publicat la rubrica Transparență decizională citeste mai multAboutMF prelungește finanțarea antreprenorilor români prin Programul IMM Invest »

Ministerul Finanțelor (MF) a atras 872,5 milioane lei și 42,1 milioane euro (208,4 milioane lei), valori însumând peste 1 miliard de lei, prin cea de-a șasea ofertă primară de vânzare de titluri de stat Fidelis pentru populație derulată în ultimii doi ani prin Bursa de Valori București. Titlurile de stat au intrat la tranzacționare astăzi, 16 decembrie 2021, în cadrul Bursei de Valori București. „Pe parcursul acestui an, persoanele fizice au investit peste 4,3 miliarde de lei în titlurile de stat FIDELIS, ceea ce demonstrează că programul se bucură de un interes ridicat, fiind un instrument de economisire atât pentru disponibilitățile în lei, cât și pentru cele în euro. Participarea susținută a investitorilor cu ocazia celor patru emisiuni derulate în anul 2021 dovedesc aprecierea de care se bucura acest Program, care oferă siguranță investițiilor și reprezintă o alternativă necesară pe piața instrumentelor financiare românești.”, a declarat Adrian Câciu, ministrul Finanțelor.Valoarea celor șase runde de finanțare derulate de Ministerul Finanțelor în 2020 și 2021 la BVB se apropie de 10 miliarde lei (2 miliarde euro).Ministerul Finanțelor a derulat oferta publică de vânzare a titlurilor de stat Fidelis, denominate în lei și în euro, în perioada 18 noiembrie - 10 decembrie 2021. Oferta a fost dedicată persoanele fizice rezidente și nerezidente, cu vârsta peste 18 ani. Sindicatul de intermediere al ofertei a fost format din BT Capital Partners (Lead Manager) și Banca Transilvania, Banca Comercială Română și BRD – Groupe Société Générale.În cadrul ofertei, românii au plasat 8.817 ordine de subscriere atât pentru titlurile de stat denominate în lei, cât și pentru cele în euro. Oferta a cuprins titluri de stat în lei cu maturități de 1, respectiv 3 ani, și o emisiune în euro, cu scadența la 5 ani. Detaliile fiecărei emisiuni sunt disponibile în tabelul de mai jos: citeste mai multAboutMinisterul Finanțelor listează noi titluri de stat Fidelis de peste 1 miliard de lei »

Domnul Adrian Câciu, ministrul Finanțelor, a decis întâlnirea periodică cu reprezentanții mediului de afaceri din România pentru asigurarea sustenabilității politicilor finaciar-fiscale și consolidarea parteneriatului dintre mediul antreprenorial şi guvern. Prima întâlnire din această serie a avut loc joi, 9 decembrie 2021, la sediul Ministerului Finanțelor. Au participat reprezentanți ai Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), Coaliției pentru Dezvoltarea României (CDR) și Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).În cadrul discuției, ministrul Finanțelor a prezentat cadrul macroeconomic, care va sta la baza proiectului de buget pentru anul 2022, politica fiscală pentru anul următor, necesitatea înființării unui Consiliu Consultativ la nivelul Ministerului de Finanțe, precum și schemele de ajutor pentru IMM-uri și programele destinate creșterii gradului de digitalizare a economiei.”Vom construi bugetul pentru 2022 fără noi taxe. Orice modificare a regimului fiscal va fi făcută în mod predictibil, doar în urma unui dialog cu dumneavoastră, reprezentanții mediului de afaceri. Acum România are nevoie de solidaritate pentru a-i proteja pe românii cu venituri mici de creșterea prețurilor, în special a celor de la energie. Vom face asta stimulând economia și firmele care produc în România, indiferent de naționalitatea acționariatului lor, fiindcă tot ceea ce se fabrică în România se face cu angajați români. Un produs fabricat în România înseamnă locuri de muncă pentru români. Susținând producătorii din România, oferim garanții mai mari pentru sute de mii de angajați că vor avea locuri de muncă stabile și sigure.” a declarat domnul Adrian Câciu, ministru al Finanțelor.În prezentarea programului economic al noii guvernări s-au subliniat soluțiile și schemele de ajutor pentru IMM și companiile mari. Scopul declarat al bugetului pe 2022 este să sprijine toate companiile care fabrică produse cu valoare adăugată ridicată, să sprijine companiile care fac exporturi și să implementeze programe destinate creșterii gradului de digitalizare a economiei. citeste mai multAboutMinisterul Finanțelor stabilește regularitatea dialogului cu mediul de afaceri »

Românii pot investi online, din 8 decembrie a.c., în titlurile de stat TEZAUR, cu maturități de 1, 3 și 5 ani și dobânzi anuale de 4,25%, 4,75% și 5,10%.Titlurile de stat pot fi cumpărate:online până pe 19 decembrie, inclusiv;de la unitãțile Trezoreriei Statului până pe 20 decembrie 2021;prin Compania Națională Poșta Română până pe 17 decembrie 2021, pentru mediul urban și 16 decembrie 2021, pentru mediul rural.Persoanele fizice interesate să cumpere online titluri de stat TEZAUR trebuie să se înregistreze în Spațiul Privat Virtual (SPV) și pot consulta Ghidul Tezaur ONLINE. De asemenea, persoanele fizice înregistrate în SPV pot realiza urmãtoarele operațiuni privind titlurile de stat TEZAUR lansate prin intermediul unitãților Trezoreriei Statului:să deschidă contul de subscriere pe numele investitorului la o unitate a trezoreriei selectată. Contul este necesar pentru a putea subscrie titluri de stat în cadrul perioadei de subscriere și pentru a primi dobânda anualã și valoarea nominalã la scadență;să subscrie titluri de stat TEZAUR, în perioada de subscriere, prin intermediul contului de subscriere deschis la unitatea Trezoreriei Statului pe numele investitorului, cu excepția ultimei zile din perioada de subscriere stabilitã prin prospectul de emisiune;să vireze din contul de subscriere al investitorului cãtre un cont bancar deschis pe numele acestuia sau cãtre un alt cont de subscriere al aceluiași investitor deschis la o altã unitate a Trezoreriei Statului.Detalii privind înregistrarea în SPV sunt disponibile pe site-ul Ministerului Finanțelor sau pe portalul ANAF citeste mai multAboutCumpărarea titlurilor de stat TEZAUR este la un click distanță »