Preambul

Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR) este conceput astfel încât să asigure dezvoltarea României, prin sprijinirea nivelului de adaptare la situații de criză, în contextul recuperării după criza COVID-19, cât și valorificarea potențialului de dezvoltare economică, prin reforme majore și investiții cheie.
Componenta MF din PNRR (Componenta 8 - Reforma fiscală și reforma sistemului de pensii) cuprinde un număr de 5 reforme și 8 investiții, având alocat un buget total de 371,8 mil. EUR și vizează: reforma administrației fiscale (obiectiv - creșterea ponderii veniturilor colectate de ANAF cu cel puțin 2,5% din PIB față de valoarea indicatorului din anul 2019, respectiv reducerea decalajului TVA cu 5 puncte procentuale în 2026 față de valoarea indicatorului din 2019) și revizuirea cadrului fiscal, îmbunătățirea eficienței cheltuielilor publice, consolidarea capacității instituționale de prognozare a cheltuielilor cu pensiile, înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare.

Ministerul Finanțelor și-a asumat prin PNRR următoarele reforme:

R1. Reforma Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) prin digitalizare

Reforma vizează necesitatea asigurării sustenabilității pe termen lung a finanțelor publice și urmărește creșterea raportului venituri/PIB (cu 2,5 puncte procentuale până în trimestrul IV 2025, comparativ cu 2019) și reducerea decalajului fiscal la TVA (cu 5% până în Q4 2026, comparativ cu 2019) cu termen 31 decembrie 2025, astfel:

• I1. Creșterea conformării voluntare a contribuabililor prin dezvoltarea serviciilor digitale prin interacțiune minimă cu contribuabilii, simplificare formulare electronice, dezvoltarea serviciilor la distanță One Stop Shop (OSS_RO), VIES_RO (Value Added Tax Information Exchange Sistem)
• I2. Îmbunătățirea proceselor de administrare a impozitelor şi taxelor, inclusiv prin implementarea managementului integrat al riscurilor, tratament fiscal adaptat riscurilor, consolidarea capacităților de control și realizarea unei platforme complexe de tip Big Data
• I3. Asigurarea capacității de raspuns la provocările informaționale actuale și viitoare, inclusiv în contextul pandemiei, prin transformarea digitală a MF/ANAF prin implementarea hub-ului financiar, asigurarea infrastructurii hardware/software și interoperabilității sistemelor
  PNRR este o oportunitate unică pentru dezvoltarea digitală a administrației fiscale, implementare de concepte noi, inovative, care să modifice sau să influențeze paradigma de funcționare a instituției si să faciliteze tranziția către o interacțiune preponderent digitală, atât în procesele care implică interacțiuni externe instituției cât și în procesele interne ale acesteia.

R2. Modernizarea sistemului vamal şi implementarea vămii electronice

Obiectivul reformei este de a îmbunătăți capacitatea administrativă și operațională a Autorității Vamale Române și de a crea condiții favorabile pentru tranziția activității de vămuire către un mediu complet electronic și simplificarea formalităților vamale -
Principalele investiții se referă la:

• dotarea cu scannere și echipamente de tip nedistructiv pentru mărfuri cargo a birourilor vamale de frontieră;
• construirea Centrului Național de Analiză Imagistică privind analiza radiografiilor/scanărilor trailerelor și containerelor din birourile vamale de frontieră;
• achiziția de echipamente IT la nivelul birourilor vamale de frontieră pentru a integra sistemele de securitate.

R3. Îmbunătățirea mecanismului de programare bugetară

Pentru cheltuielile publice, managementul bugetar trebuie să fie orientat spre obiective, rezultate şi performanță. Ordonatorii principali de credite vor construi programe bugetare de finanțare a acțiunilor din domeniile coordonate corelate cu politicile publice în domeniu, vor defini și asocia fiecărui program bugetar obiective specifice, măsurabile, realizabile, realiste şi limitate în timp (SMART), indicatori de rezultat/eficiență pe care în același timp, pe parcursul anului, să îi monitorizeze în execuție.

Investiții propuse:

• îmbunătățirea mecanismului de programare bugetară - aplicația Buget_NG pentru Ministerul Finanțelor și ministerele de linie/instituții publice
• instrument de modelare economică pentru îmbunătățirea capacității instituționale de a prognoza cheltuielile cu pensiile, având drept grup țintă Ministerul Muncii prin analizele realizate de MF și beneficiarii sistemului de pensii

Analizele de cheltuieli sunt un instrument de gestionare a bugetului, utilizat sub două forme:

• analize anuale ale țintelor de eficientizare a cheltuirii banilor publici (SR - Spending Review);
• analize cuprinzătoare (2-5 ani) ale cheltuielilor (CSR - Comprehensive Spending Review).

Obiectivele specifice ale reformei sunt:

• prioritizarea proiectelor de investiții mari și introducerea bugetării multianuale pentru obiectivele/proiectele de investiții semnificative;
• realizarea analizelor de cheltuieli în domeniul sănătății și educației;
• evaluarea impactului măsurilor luate în urma analizelor de cheltuieli, începând cu anul 2024 – realizată de o instituție independentă;
• elaborarea și supunerea aprobării Guvernului a unei Hotărâri de Guvern pentru aprobarea metodologiei de elaborare, monitorizare și raportare a programelor bugetare.

R4. Revizuirea cadrului fiscal

Legislația fiscală românească va face obiectul unei analize amănunțite, cu asistența tehnică (contractul de asistență tehnică cu Banca Mondială semnat în 30.06.22), în special în domeniul impozitelor și contribuțiilor sociale datorate pe veniturile obținute de persoane fizice, impozitul pe profit, impozitele pe proprietate (i.e. impozite locale) și taxa verde.
Revizuirea legislației fiscale vizează un impact pozitiv de 0,5% asupra PIB începând cu anul 2025, prin retragerea treptată a stimulentelor fiscale excesive, evitarea extinderii cotelor reduse de TVA, folosirea unei baze impozabile care să fie legate de valoarea de piață (în cazul impozitării proprietăților), eliminarea distorsiunilor care permit contribuabililor să minimizeze taxele, taxarea muncii și impozitul pe profit.
O componentă a reformei este reprezentată de construirea unui sistem informatic național care să asigure colectarea și furnizarea de date corespunzătoare proprietăților din România, aceste informații fiind necesare atât în procesul legislativ, cât și în procesul de colectare, monitorizare, control al veniturilor bugetelor locale, precum și pentru simplificarea potențială a cerințelor actuale de conformare.

R5. Crearea și operaționalizarea Băncii Naționale de Dezvoltare

România are în vedere crearea unei bănci de dezvoltare cu un mandat larg, care să contribuie atât la creșterea eficienței operaționale și de finanțare, cât și la extinderea sprijinului financiar (inclusiv din fonduri UE) și a serviciilor de consultanță tehnică –
BND, deținută de statul român, prin Ministerul Finanțelor, este prevăzută a fi operațională la sfârșitul anului 2024 cu viziunea clară de a performa ca instituție centrală de dezvoltare care să deservească întreprinderile românești și alte entități din sectorul public și privat în scopul stimulării unei creșteri economice durabile.
Misiunea generală a BND este de a sprijini dezvoltarea economică și socială, competitivitatea, inovarea și creșterea economică și, de asemenea, de a îmbunătăți absorbția fondurilor europene.

Obiectivele strategice ale băncii vor fi:

• asigurarea accesului la finanțare pentru investiții strategice, a proiectelor mari de infrastructură, a agriculturii, cercetare dezvoltare inovare, eficiență energetică și în sistemul de sănătate;
• finanțare IMM și microîntreprinderi și start-up, UAT-uri, companii de utilități publice, universități, întreprinderi sociale, entități publice;
• îmbunătățirea absorbției și mobilizarea fondurilor UE, în calitate de partener și promotor cheie pentru implementarea fondurilor UE.

Banca va finanța garanții, împrumuturi și investiții de capital de tip acțiuni și participații.

Componenta 6 – Energie – Reforma 3 – Bugetarea verde

Jalonul 123 - Finalizarea și aplicarea unei metodologii de planificare bugetară verde

Ministerul Finanțelor va finaliza și aplica o metodologie de evaluare a impactului liniilor bugetare individuale asupra obiectivelor de mediu, prin care monitorizează cheltuielile bugetare verzi și evaluează impactul politicii fiscale asupra mediului și climei, vizează crearea capacităților autorităților locale privind bugetarea verde și modificarea cadrului legislativ privind elaborarea bugetelor publice pentru a cuprinde, în regim pilot la început, elemente de bugetare verde.

PNRR. Finanțat de Uniunea Europeană – UrmătoareaGenerațieUE
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene                     Facebook PNRR

Informare indicatori fraudă

PNRR. Finanțat de Uniunea Europeană – UrmătoareaGenerațieUE
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene                     Facebook PNRR

Avertizorii de integritate pot raporta încălcări ale legii care s-au produs sau care sunt susceptibile să se producă, în cadrul autorităţilor, instituţiilor publice, altor persoane juridice de drept public, precum şi în cadrul persoanelor juridice de drept privat, conform Legii nr.361/2022 privind protecția avertizorilor în interes public.

Încălcări ale legii - fapte care constau într-o acţiune sau inacţiune care constituie nerespectări ale dispoziţiilor legale, care privesc domenii cum ar fi: achiziţiile publice; serviciile, produsele şi pieţele financiare, precum şi prevenirea spălării banilor şi a finanţării terorismului; siguranţa şi conformitatea produselor; siguranţa transportului; protecţia mediului; protecţia radiologică şi siguranţa nucleară; siguranţa alimentelor şi a hranei pentru animale, sănătatea şi bunăstarea animalelor; sănătatea publică; protecţia consumatorilor; protecţia vieţii private şi a datelor cu caracter personal şi a securităţii reţelelor şi sistemelor informatice, prevăzute în anexa nr.2, încălcări care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene, astfel cum sunt menţionate la art.325 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi cum sunt detaliate în măsurile relevante ale Uniunii Europene; încălcări referitoare la piaţa internă, menţionate la art.26 alin.(2) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, inclusiv încălcări ale normelor Uniunii Europene în materie de concurenţă şi de ajutoare de stat, precum şi încălcări referitoare la piaţa internă în ceea ce priveşte actele care încalcă normele privind impozitarea societăţilor sau mecanismele al căror scop este obţinerea unui avantaj fiscal ce contravine obiectului sau scopului dreptului aplicabil în materie de impozitare a societăţilor, ce reprezintă abateri disciplinare, contravenţii sau infracţiuni, sau care contravin obiectului sau scopului legii.
Documentul poate fi semnat electronic și/sau olograf, după caz.

Modalităţi de raportare

În temeiul prezentei legi, modalităţile de raportare sunt următoarele:
a) raportarea internă;
b) raportarea externă.

Raportarea privind încălcări ale legii se efectuează, în principal, prin intermediul canalelor interne de raportare existente. Avertizorul în interes public care efectuează o raportare privind încălcări ale legii poate alege, însă, între canalul intern de raportare şi canalul extern de raportare. La alegerea canalului de raportare avertizorul în interes public poate lua în considerare aspecte precum:
a) existenţa riscului de represalii, în cazul raportării prin canalele interne;
b) imposibilitatea remedierii încălcării în mod eficace prin intermediul canalelor interne de raportare.

În lipsa canalelor interne de raportare în cazul persoanelor juridice de drept privat cu mai puţin de 50 de lucrători, altele decât cele prevăzute la art. 9 alin. (4), avertizorul în interes public care efectuează o raportare privind încălcări ale legii utilizează canalul extern.

Raportarea se face în scris, pe suport hârtie sau în format electronic, prin comunicare la liniile telefonice sau prin alte sisteme de mesagerie vocală, sau prin întâlnire faţă în faţă, la cererea avertizorului în interes public.
Art.6 (1) Raportarea cuprinde, cel puțin, următoarele: numele și prenumele, datele de contact ale avertizorului în interes public, contextul profesional în care au fost obținute informațiile, persoana vizată, dacă este cunoscută, descrierea faptei susceptibile să constituie încălcare a legii, probele în susținerea raportării, data și semnătura, după caz.

Canale interne de raportare a neregulilor/neregulilor grave privind utilizarea fondurilor alocate Ministerului Finanțelor prin PNRR:

Conform Procedurii de Sistem PS-50, Ediția 1, 17.03.2021 - Activitatea de avertizare în interes public, inclusiv protecția avertizorului, în cadrul aparatului propriu al Ministerului Finanțelor, persoana/avertizorul de interes public poate semnala cazuri precum conflictul de interese, starea de incompatibilitate, frauda, corupția, dubla finanțare sau alte activități ilegale, prin următoarele mijloace:

• prin e-mail, la adresa securizată avertizare.mf@mfinante.gov.ro;
• prin completarea formularului electronic, disponibil pe intranetul Ministerului Finanțelor;
• prin depunerea formularului pe suport hârtie în cutia de sesizări securizată special amenajată în cadrul Ministerului Finanțelor;
• prin completarea formularului electronic on-line.

NOTĂ: În situația avertizărilor transmise în format electronic, avertizorul primește o confirmare electronică de la Ministrului Finanțelor.
Avertizorul în interes public poate solicita, prin intermediul adresei de e-mail securizate avertizare.mf@mfinante.gov.ro, stadiul de soluţionare a raportării transmise.

Canale externe de raportare a neregulilor/neregulilor grave privind utilizarea fondurilor alocate Ministerului Finanțelor prin PNRR:
Legea nr.361/2022 privind protecția avertizorilor în interes public - raportarea externă reprezintă comunicarea orală sau scrisă de informații referitoare la încălcări ale legii, realizată prin canalele externe de raportare reprezentate de autoritățile prevăzute în lege.

• Sesizează Agenția Națională de Integritate (ANI) asupra unui conflict de interese/stare de incompatibilitate;
• Sesizează Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) asupra unei posibile fraude, asupra altor activități ilegale cu un impact potențial asupra fondurilor UE sau a abuzurilor grave în serviciu comise de membrii instituțiilor, organismelor și agențiilor UE sau de personalul acestora;
• Sesizează Departamentul pentru Lupta Antifraudă – DLAF, în caz de fraudă cu fonduri europene.

În cazul în care identificați încălcări ale legii și doriți să depuneți o sesizare*, fie prin adresa de e-mail securizată, fie prin cutia de sesizări:

• descărcați formularul de sesizare ;
• completați formularul cu datele solicitate;
• semnați formularul electronic sau olograf, după caz;
• transmiteți formularul semnat electronic sau scanat în cazul semnăturii olografe pe adresa de e-mail securizată menționată mai sus.

*În cazul în care optați pentru depunerea sesizării în cutiile special amenajate la sediul Ministerului Finanțelor, aceasta se tipărește și se semnează olograf, după caz, urmând să fie introdusă în una dintre acestea.

Documente de referință:

• Legislația incidentă;
• Strategia națională anticorupție 2021-2025.

Ghidul avertizorului de integritate

În cazul depunerii unei AVERTIZĂRI ÎN INTERES PUBLIC, avertizorul ÎNȚELEGE CĂ ESTE DE ACORD CU prelucrarea datelor cu caracter personal, conform legislației UE.

În calitatea de operator de date cu caracter personal, Ministerul Finanțelor aplică dispozițiile privind protecția datelor cu caracter personal conform prevederilor Regulamentului (UE) 2016/679 din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), precum și ale Legii nr.190/2021 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor) și pune în aplicare măsurile tehnice și organizatorice de protejare a tuturor operațiunilor care privesc atât în mod direct cât și indirect datele cu caracter personal și care previn prelucrările neautorizate sau ilegale, precum și pierderile accidentale sau ilegale de date. În acest sens, în conformitate cu prevederile cuprinse în considerentele 32, 40, și 42 din preambulul Regulamentului (UE) 2016/679 precum și conform dispozițiilor art.4 alin.1) pct.(11) și art.6 alin1) lit.(a) din același act.

Informații suplimentare privind prelucrarea datelor cu caracter personal.

PNRR. Finanțat de Uniunea Europeană – UrmătoareaGenerațieUE
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene                     Facebook PNRR

Decizia de punere în aplicare a Consiliului de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al României din 3 noiembrie 2021 (CID)

Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență

Regulamentul delegat (UE) 2021/2106 al Comisiei din 28 septembrie 2021 pentru stabilirea indicatorilor comuni și a elementelor detaliate ale tabloului de bord privind redresarea și reziliență

Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii

Legea nr.129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare

Ordonanța de urgență a Guvernului nr.70/2022 privind prevenirea, verificarea şi constatarea neregulilor/dublei finanţări, a neregulilor grave apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor externe nerambursabile/rambursabile alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora şi recuperarea creanţelor rezultate, cu modificările și completările ulterioare

Ordonanța de urgență a Guvernului nr.124/2021 privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, cu modificările și completările ulterioare

Ordonanța de urgență a Guvernului nr.155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, cu modificările și completările ulterioare

Hotărârea Guvernului nr.209/2022 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.124/2021 privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă

PNRR. Finanțat de Uniunea Europeană – UrmătoareaGenerațieUE
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene                     Facebook PNRR

Manualul de identitate vizuală

PNRR. Finanțat de Uniunea Europeană – UrmătoareaGenerațieUE
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene                     Facebook PNRR

Lista contractelor de finanțare

Creșterea conformării voluntare a contribuabililor prin dezvoltarea serviciilor digitale

Servicii de dezvoltare software pentru implementarea sistemului informatic One Stop Shop (OSS_RO), conform cerințelor intracomunitare și naționale - Lot 2 - Servicii de dezvoltare software pentru implementarea sistemului informatic One Stop Shop (OSS_RO), conform cerințelor intracomunitare și naționale
Servicii de dezvoltare software pentru reproiectarea și optimizarea sistemului informatic - VIES_RO (Value Added Tax Information Exchange Sistem)
Soluție Contact Center

Îmbunătățirea proceselor de administrare a impozitelor şi taxelor, inclusiv prin implementarea managementului integrat al riscurilor

Cel puțin 600.000 de case de marcat conectate la sistemul ANAF

Asigurarea capacității de răspuns la provocările informaționale actuale și viitoare, inclusiv în contextul pandemiei, prin transformarea digitală a Ministerului Finanțelor/Agenției Naționale de Administrare Fiscală

Soluție upgrade tehnologic echipamente de comutare date
Soluție centralizare e-mail
Soluție hardware-software pentru efectuarea și restaurarea salvărilor de siguranță
Platformă informatică de procesare și stocare
Soluție DWDM
Soluție digitală pentru videoconferință video-colaborare, sesiuni de comunicare internă - externă, sesiuni instruire
Soluție digitală pentru videoconferință video-colaborare, sesiuni de comunicare internă - externă, sesiuni instruire
Extinderea sistemului AEOI_RO (Automatic Exchange of Information) cu funcționalități specifice: DAC3/BEPS5, DAC 6
Upgrade infrastructura Active Directory și PKI
Soluție management centralizat infrastructură stații de lucru
Soluție securitate rețea MF cu servicii IPS incluse
Soluție destinată consolidării bazelor de date ORACLE necesare funcționării componentelor Sistemului Informatic Integrat
Soluție de Securitate Front-End pentru Ministerul Finanțelor

Investiții pentru implementarea/modernizarea infrastructurii fizice suport (electroalimentare, climatizare, alarmare și stingere incendiu, securitate fizică, administrare și monitorizare)

Echipamente pentru asigurarea alimentării de rezervă cu energie electrică în centrul de date primar
Modernizare sistem de stingere incendiu CDP, CDS și MFP

Implementarea vămii electronice

Servicii de dezvoltare software pentru alinierea la sistemul informatic ICS2-RO Faza 2 și Faza 3 - sistemul național de control pentru efectuarea analizei de risc, de siguranță și securitate - pentru declarația sumară de intrare
Soluție rețea programabilă
Upgrade și licențe pentru cod software VMware, cu suport/subscripție inclus
Soluție de securitate pentru infrastructura IT a sistemului informatic integrat de vamal, inclusiv servicii de suport, licențe și subscripții
Soluție pentru administrarea centralizată a utilizatorilor, stațiilor de lucru și servicii de update pentru sistemele de operare pentru sistemul integrat de informații vamale
Alinierea la sistemul ICS2 – Faza 1
Implementarea NCTS_RO - Faza 5 și AES_RO
Servicii de dezvoltare software pentru modernizarea sistemului național de import în cadrul Codului Vamal al Uniunii
Alinierea sistemului EMCS_RO la EMCS - Faza 4
Servicii de dezvoltare software pentru implementarea sistemului informatic One Stop Shop (OSS_RO), conform cerințelor intracomunitare și naționale - Lot 1
Soluție hardware-software pentru efectuarea și restaurarea salvărilor de siguranță pentru Sistemul Integrat Vamal

Investiții pentru transformarea digitală internă, inclusiv modernizarea CNIF

Stații de lucru mobile de tip laptop
Soluție Virtual Private Network (VPN) cu Network Access Control (NAC)

PNRR. Finanțat de Uniunea Europeană – UrmătoareaGenerațieUE
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene                     Facebook PNRR