Deși în scădere, costurile de împrumut rămân la o valoare ridicată

București, 18 iulie 2025 - România a realizat, luna aceasta, una dintre cele mai importante operațiuni financiare din ultimii ani pe piețele internaționale. În urma emisiunii de euroobligațiuni din 9 iulie 2025, Ministerul Finanțelor a atras, prin împrumut de pe piețele externe, o sumă totală de 4,7 miliarde de euro echivalent. Aceasta este a treia astfel de tranzacție realizată în 2025, iar suma totală este cea mai mare atrasă în acest an. Costurile de împrumut, deși în scădere, rămân la valori ridicate.

Emisiunea recentă a înregistrat un interes considerabil din partea investitorilor, cererea totală fiind de peste 9,5 miliarde USD pentru tranșele în dolari și peste 4,5 miliarde EUR pentru tranșa în euro (sume care nu includ cererea din partea băncilor intermediare).

Obligațiunile României au fost suprasubscrise de aproape 2,8 ori - investitorii au vrut să cumpere de aproape trei ori mai mult decât suma contractată. Au participat în total peste 240 de investitori, iar fondurile atrase au fost decontate pe 16 iulie 2025.

Succesul acestei emisiuni este marcat și prin condițiile financiare obținute. În cadrul procesului, în baza creșterii accelerate a ordinelor de cumpărare venite din partea investitorilor, România a reușit să scadă costurile inițiale ale împrumutului. Marjele de risc (spread-urile) față de referințele avute în vedere (obligațiunile SUA la maturități similare respective nivelul ratelor swap în euro) au fost reduse cu 40 de puncte de bază pentru toate tranșele.

De asemenea, pentru obligațiunile în USD pe 5 ani, statul nu a plătit nicio primă suplimentară, iar pentru cele pe 10 ani și pentru tranșa în euro s-au înregistrat prime negative de 3, respectiv 10 puncte de bază, ceea ce înseamnă că România s-a împrumutat la un cost mai mic decât cel aferent pieței secundare.

Această tranzacție face parte din strategia României de a se finanța extern în 2025, asigurând atât acoperirea necesarului de finanțare, cât și consolidarea rezervei de valută a statului.

„Acest succes al României pe piețele internaționale de capital reconfirmă încrederea investitorilor în capacitatea României de a implementa și lua în continuare măsurile necesare în vederea corectării dezechilibrelor actuale. Realizarea emisiunii după o perioadă marcată de incertitudini politice și economice și într-un context geopolitic provocator a reconfirmat percepția pozitivă a investitorilor față de primul pachet de măsuri aprobat, cât și față de capacitatea de a continua implementarea reformelor necesare care vor contribui la sustenabilitatea fiscală a României”, a declarat Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Cine a cumpărat obligațiunile României

Emisiunea de euroobligațiuni a beneficiat de o bază investițională foarte diversificată, atât din punct de vedere geografic, cât și din perspectiva tipurilor de investitori.

Din punct de vedere al tipurilor de investitori, pentru ambele tranșe denominate în USD se distinge preponderența investitorilor de tipul “real money”, respectiv fonduri de active administrate privat care au avut o pondere în cadrul maturităților de 5 și 10 de ani de 76% și respectiv 80%. Totodată fondurile de pensii și companiile de asigurări au avut o distribuție de 8% și 7%, fondurile suverane și instituțiile oficiale o distribuție 2% și 1%, băncile comerciale și private au avut o alocare de 2% și 3% și fondurile speculative au beneficiat de o alocare de aproximativ 12% și 9%.

Pentru seria denominată în EUR, investitorii au fost reprezentați în proporție de 67% de fonduri de active administrate privat, 15% fonduri speculative, 15% fonduri de pensii și companii de asigurări, 2% bănci comerciale și private și 1% fonduri suverane și instituțiile oficiale.

Distribuția geografică a investitorilor, pentru maturitatea de 5 ani USD a fost următoarea: Europa de Vest 68%, America 25%, Orientul Mijlociu 5%, APAC 1% și CEE 1%.

Pentru maturitatea de 10 ani USD, distribuția geografică a investitorilor a fost: Europa de Vest 70%, America 21%, Orientul Mijlociu 3%, APAC 3% și CEE 3%.

Nu în ultimul rând, pentru redeschiderea seriei denominate în EUR scadentă în iulie 2039, distribuția geografică a investitorilor a fost următoarea: Europa de Vest 73%, CEE 16%, America 9%, Orientul Mijlociu 1% și APAC 1%.

România a vândut obligațiuni în 3 tranșe, din care 2 miliarde USD cu maturitatea de 5 ani, cu un randament de 5,772% și o rată de dobândă de 5,750% pe an și 1,75 miliarde USD cu maturitatea de 10 ani, cu un randament de 6,642% și o rată de dobândă de 6,625% pe an, respectiv 1,5 miliarde EUR prin redeschiderea seriei scadente in iulie 2039, cu un randament de 6,530% și o rată de dobândă de 6,750% pe an.

Tranzacția a fost intermediată de unele dintre cele mai mari instituții financiare internaționale: BofA Securities Europe SA, Citigroup Global Markets Europe AG, Erste Group Bank AG, J.P. Morgan SE, Raiffeisen Bank International AG și Société Générale.