Revizuirea regulilor fiscale ale Uniunii Europene a fost convenită miercuri, 20 decembrie, în cadrul reuniunii extraordinare a Consiliului UE pentru Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN). Procesul legislativ referitor la noile reguli fiscale va fi încheiat după negocierile cu Parlamentul European, cu termen aproximat în primul trimestru al anului viitor.

În cadrul reuniunii, reprezentantul României, secretarul de stat din Ministerul Finanțelor, Carmen Moraru, a salutat consensul întrunit de noile propuneri privind regulile Pactului de Stabilitate și Creștere, cu accent pe principalele elemente noi de care va beneficia țara noastră.

„Asigurarea unui echilibru între sustenabilitate și creștere, dar și între o mai bună aplicare a regulilor fiscale și o flexibilitate sporită adaptată mediului actual sunt principalele beneficii. Din punctul nostru de vedere, este important că prevederile tranzitorii garantează că reformele și investițiile din Planul Național de Redresare și Reziliență sunt luate în considerare pentru extinderea perioadei de ajustare. În plus, decizia de a accepta creșterea cheltuielilor de apărare ca factor relevant în procedura de deficit excesiv este una esențială și normală în contextul actualelor provocările geopolitice. Acordul este doar începutul unui drum lung, în care toți trebuie să ne asigurăm că noul cadru de reguli fiscale facilitează investițiile necesare pentru creșterea economică, inclusiv pentru țările cu un spațiu fiscal mai mic, menținând în același timp finanțe publice solide. Pentru România, noul cadru de reguli fiscale va fi o oportunitate reală de a continua atât calea de consolidare fiscală, cât și investițiile în domeniile prioritare la nivel european, fără a pune în pericol perspectivele noastre de creștere economică”, a transmis în intervenția sa secretarul de stat Carmen Moraru.

Ce prevăd noile reguli fiscale

Conform pachetului privind revizuirea guvernanței economice, statele membre UE vor transmite Consiliului, spre aprobare, planurile bugetare-structurale pe termen mediu, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea extinderii la 7 ani.

Planurile trebuie întocmite cu respectarea indicatorului privind cheltuielile nete, calibrat în funcție de nevoile de ajustare ale fiecărei țări pentru încadrarea în țintele deficitului (maxim 3% din PIB) și de datorie publică (maxim 60% din PIB).

Alte ținte vor viza:

• diminuarea cu minim 1 p.p. pe an a datoriei publice pentru statele a căror datorie publică depășește 90% din PIB și 0,5 p.p pe an pentru cele cu o datorie publică între 60% și 90% din PIB;
• menținerea ajustării structurale minime de 0,5% din PIB pentru statele cu deficit peste 3%;
• atingerea unui deficit structural de 1,5% din PIB prin ajustări minime anuale de 0,4% din PIB sau 0,25% din PIB în cazul unui plan extins pe 7 ani.

Prevederile tranzitorii agreate de statele membre UE vizează luarea în considerare a reformelor și investițiilor angajate în Planurile de Redresare și Reziliență pentru acordarea unei extinderi până la 7 ani a planului bugetar-structural, dar și flexibilizarea regulii privind ajustarea structurală minimă de 0,5% din PIB în cadrul procedurii de deficit excesiv prin excluderea din acest calcul a cheltuielilor cu dobânzile în perioada 2025-2027.