Prin decretul semnat la 15 iunie, de Președintele Klaus Iohannis, domnul Marcel-Ioan Boloș a preluat mandatul de ministru al Finanțelor. Acesta a venit la conducerea instituției după ce a deținut portofoliul de ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene în perioada aprilie 2022 - iunie 2023, demnitate pe care a mai exercitat-o și în perioada noiembrie 2019 – decembrie 2020.

„Am avut săptămâna aceasta discuții aplicate cu aparatul de specialitate al ministerului, în care obiectivul a fost să punem pe masă acțiuni concrete. Timpul nu este de partea noastră, dar ne-am asumat să lucrăm în ritm accelerat la planul care să răspundă nevoii de creștere a sustenabilității finanțelor publice, cu accent pe colectarea veniturilor, diminuarea evaziunii fiscale și eliminarea risipei bugetare. De la întărirea disciplinei fiscale, simplificarea arhitecturii bugetului, creșterea competitivității agenților economici, combaterea deprivării materiale a populației, bugetarea performanței și întărirea responsabilității fiscal-bugetare, toate sunt obiective pentru care trebuie să generăm soluții la nivelul Guvernului. Doar așa putem să vorbim despre un mediu propice investițiilor, extinderea afacerilor și creării de locuri de muncă. Un obiectiv specific pe care mi l-am setat la preluarea mandatului este digitalizarea și simplificarea interacțiunii dintre instituțiile subordonate Ministerului Finanțelor și contribuabili, prin continuarea și extinderea proiectelor de debirocratizare la toate nivelurile. De asemenea, voi acorda o atenție deosebită operaționalizării Băncii Naționale de Dezvoltare” , a transmis ministrul Marcel Boloș.

Prioritățile imediate ale mandatului sunt următoarele:

I. Responsabilitate fiscală și management eficient al datoriilor

A. Reducerea deficitului bugetar și asigurarea disciplinei fiscale.

Este imperioasă reducerea deficitului bugetar pe termen mediu, contribuind, în acest fel, la scăderea inflației, a ratelor dobânzilor, a deficitului comercial și de cont curent al balanței de plăți, precum și la stabilitatea cursului valutar al leului.

Vor fi reglementate măsuri stricte pentru optimizarea cheltuielilor publice, eliminarea risipei și sporirea eficienței alocării resurselor. De asemenea, este prioritară consolidarea mecanismelor de control intern pentru a asigura transparența, responsabilitatea și utilizarea eficientă a fondurilor contribuabililor.

B. O strategie de gestionare a datoriei publice, pentru a minimiza costurile îndatorării.

Realitatea economică impune realizarea unui mix echilibrat de finanțare, de natură să asigure un buffer optim în Trezorerie, precum și reintrarea datoriei guvernamentale sub pragul de sustenabilitate pe termen mediu. Se vor asigura finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice preponderent în monedă națională, pentru a continua procesul de dezvoltare a pieței interne, în paralel cu accesarea piețelor externe de capital, în vederea asigurării unor surse robuste de finanțare.

II. Reforma sistemului fiscal

A. O revizuire cuprinzătoare a sistemului fiscal.

Se va urmări simplificarea procedurilor pentru a reduce povara fiscală asupra persoanelor fizice și a întreprinderilor. Este necesară îmbunătățirea colectării veniturilor, prin simplificarea regulilor și debirocratizare, pentru a facilita conformarea voluntară și administrarea fiscală. Se va promova un mediu fiscal echitabil și competitiv, pentru a atrage investiții și a stimula creșterea economică.

B. Reforma ANAF și schimbarea paradigmei relației stat-contribuabili.

Va fi accelerată digitalizarea ANAF, pentru a crește baza de colectare și pentru a preveni evaziunea fiscală. Vor fi implementate o serie de proiecte de digitalizare precum modernizarea soluției de arhivare electronică și implementarea sistemului de facturare electronică care permite transmiterea în timp real a facturilor emise către ANAF.

III. Creștere economică și crearea de locuri de muncă

A. Dezvoltarea și implementarea politicilor care promovează antreprenoriatul și atrag investiții interne și străine.

B. Facilitarea creșterii sectoarelor-cheie, cum sunt producția, tehnologia și inovarea, pentru a genera oportunități de angajare și pentru a stimula expansiunea economică, prin promovarea unor scheme de ajutor de stat.

C. Creșterea gradului de realizare a investițiilor sectoriale, cât și cele aferente marilor proiecte de infrastructură de transport, sănătate și energie. Asigurarea resurselor financiare, la nivelul bugetelor, care să susțină fără echivoc atragerea de fonduri europene, atât din PNRR, cât și din programele finanțate din fonduri europene aferente Politicii de Coeziune.

„Accelerarea implementării proiectelor cu fonduri europene reprezintă un deziderat principal pentru următorii ani, iar co-finanțările aferente programelor europene necesare pentru atragerea tuturor banilor europeni din Politica de Coeziune și PNRR trebuie asigurate prin resursele naționale, ceea ce implică o gestionare atentă a tuturor resurselor bugetare pentru a nu pune în pericol implementarea acestor investiții atât de importante pentru viitor. Ratele de co-finanțare au crescut, ceea ce înseamnă că România trebuie să fie într-o logică a responsabilității utilizării fiecărui leu, astfel încât de exemplu, în cazul Politicii de Coeziune, pentru atragerea celor 30 miliarde euro, trebuie să asigurăm resursele naționale pentru mobilizarea a aproximativ 16 miliarde euro. Îmi asum că vom institui mecanisme transparente, vom consolida responsabilitatea și vom îmbunătăți practicile de management financiar. Vom căuta contribuția societății civile și feedback-ul în permanență” , a conchis ministrul Marcel Boloș.

Despre Marcel Boloș:

Profesor dr.Marcel Boloș a deținut funcția de ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene în perioadele mai 2022 - iunie 2023 și noiembrie 2019 – decembrie 2020, când România a crescut substanțial absorbția finanțărilor europene.

Doctor în contabilitate şi licenţiat în inginerie electromecanică şi în finanţe-asigurări, Marcel Boloș este profesor universitar la Facultatea de Ştiinţe Economice a Universităţii din Oradea și conducător de doctorate la aceeași facultate.

A fost ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării, secretar de stat în Ministerul Transporturilor și secretar de stat coordonator al structurilor responsabile de gestionarea fondurilor europene în Ministerul Dezvoltării Regionale, precum și director al structurii responsabile de fonduri europene din Primăria Oradea. De asemenea, a fost director general al Autorității de Management pentru Programul Operațional de finanțare europeană în sectorul de transport în exercițiul financiar 2007-2013. În ianuarie 2022 a fost numit ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării.