Comunicate de presă

Asset Publisher

null Execuția bugetului general consolidat în primul semestru al anului 2022

Execuția bugetului general consolidat în primul semestru al anului 2022 s-a încheiat cu un deficit de 23,51 mld lei, în scădere față de deficitul de 33,81 mld lei înregistrat la aceeași perioadă a anului 2021. Exprimat ca procent din PIB, deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 1,15 puncte procentuale pe primele șase luni ale anului 2022 față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 2,86% din PIB la 1,71% din PIB.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 216,70 mld lei în primul semestru al anului 2022, cu 22,9% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Evoluția favorabilă a acestora fost influențată preponderent de avansul veniturilor din TVA, venituri nefiscale, alte impozite și taxe pe bunuri și servicii și contribuții de asigurări.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 16,93 mld lei în prima jumătate a anului, consemnând o creștere de 18,4% (an/an), susținută de sporul încasărilor din declarația unică (+40,2%), impozitul pe dividende (+36,7%), respectiv impozitul aferent pensiilor (+28,5%). Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 10,9%, sub evoluția fondului de salarii din economie (+11,8%).

Contribuțiile de asigurări au înregistrat 68,46 mld lei în primele șase luni, în creștere cu 9,7% (an/an). Ca și în cazul impozitului pe salarii, evoluția este inferioară dinamicii fondului de salarii.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 10,76 mld lei în primele șase luni, consemnând o creștere de 27,5% (an/an), susținută atât de avansul încasărilor din impozitul pe profit de la agenții economici (+1,7 mld lei), cât și de impozitul pe profit virat de băncile comerciale (+0,6 mld lei).

Încasările nete din TVA au înregistrat 45,50 mld lei în primul semestru, în creștere cu 26,6% (an/an), în timp ce restituirile de TVA au consemnat un nivel de 12,46 mld lei în primele șase luni (+2,0% an/an). Dinamica veniturilor din TVA a fost influențată preponderent de evoluția favorabilă a bazei macroeconomice relevante.

Veniturile din accize au însumat 16,64 mld lei în ianuarie-iunie, consemnând o creștere de 0,7% (an/an), determinată de avansul încasărilor din accizele pentru produse energetice cu 3,3%  susținut atât de creșterea consumului de carburanți față de aceeași perioadă a anului trecut, cât și de majorarea accizei cu 3,6% începând cu 1 ianuarie 2022.

Alte impozite și taxe pe bunuri și servicii au totalizat 9,25 mld lei în prima jumătate a anului, înregistrând un avans semnificativ față de anul precedent (+7,0 mld lei), preponderent pe seama încasărilor suplimentare din sectorul energetic.

Veniturile nefiscale au însumat 21,25 mld lei în ianuarie-iunie, consemnând o creștere de 62,7% (an/an), susținută de avansul veniturilor din proprietate  dividende, redevențe petroliere și vărsăminte din veniturile nete ale BNR. De asemenea, nivelul veniturilor nefiscale este determinat și de înregistrarea sumelor din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, potrivit prevederilor art.10, din Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 115/2011.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donațiile au totalizat 14,89 mld lei în primele șase luni, în creștere cu 19,4% (an/an).

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 240,2 mld lei au crescut în termeni nominali cu 14,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din PIB, cheltuielile pe primele șase luni ale anului 2022 au înregistrat o scădere cu 0,28 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 17,78% din PIB la 17,50% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 58,33 mld lei, în creștere cu 4,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 4,2% din PIB, cu 0,5 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 31,98 mld lei, în creștere cu 16,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 21,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 11,0%.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 87,88 mld lei în creștere cu 16,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2022, a punctului de pensie cu 10%, respectiv de la 1.442 lei la 1.586 lei, a nivelului indemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 800 lei la 1.000 lei, de acordarea unui ajutor financiar pentru pensionarii sistemului public de pensii cu pensii mai mici sau egale cu 1.600 de lei, astfel încât toți cei care se încadrează în această categorie să aibă un venit de 2.200 de lei, în luna ianuarie 2022, precum și de acordarea celei de-a 13-a indemnizaţii pentru persoanele cu dizabilităţi.

Totodată, se reflectă majorarea alocației de stat pentru copii, astfel, alocația de stat pentru copii crește, începând cu 1 ianuarie 2022, la 600 de lei pentru copiii în vârstă de până la 2 ani sau până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 5,64 mld lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici pentru sezonul rece 2021-2022.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 16,08 mld lei, cu 16,9% mai mari comparativ cu primele șase luni ale anului precedent.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 21,01 mld lei. Se observă o creștere a ponderii investițiilor finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 57,02% din totalul cheltuielilor pentru investiții.

Informații fiscale și bilanțuri

exemplu card buton

Informaţii despre instituţii publice, agenţii economici, societăţi de asigurare, brokeri, ONG-uri.

Pentru modificarea informaţiilor referitoare la datele de identificare ale contribuabililor comercianţi (inregistraţi la ONRC), vă rugăm să vă adresaţi Oficiului Registrului Comerţului competent. După modificarea datelor de la Oficiul Registrului Comerţului, informaţiile se vor actualiza şi pe site-ul MF.


Selecţie după Nume și județ:

Nume și județ

Selecţie după Codul Unic de Identificare:


contestatii card

Anunţuri acte administrative fiscale




Noutăţi

Asset Publisher

26.06.2024
Ministrul Marcel Boloș a primit vizita lui Ioannis Tsakiris, vicepreședintele Grupului Băncii Europene de Investiții

Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, s-a întâlnit astăzi, la sediul MF, cu Ioannis Tsakiris, vicepreședintele Băncii Europene de Investiții (BEI), pentru a discuta rezultatele și direcțiile viitoare de cooperare în cadrul priorităților strategice ale BEI. „Colaborăm foarte strâns cu BEI pe priorități precum infrastructura, locurile de muncă și competențele, sănătatea și tranziția verde, care vor asigura competitivitatea europeană și reziliența economică. Reflectând asupra obiectivelor noastre, precum și asupra importanței conectivității pentru dezvoltarea țării și în Europa, aș dori să amintesc de cele 1,4 miliarde euro care au fost deja semnate cu BEI pentru un transport rutier mai sigur, respectiv 1,2 miliarde euro pentru autostrada A7 și 200 de milioane euro pentru autostrada A3. Aceste operațiuni, care fac parte dintr-o cerere de finanțare de 4 miliarde euro pentru cofinanțarea proiectelor din sectoarele transporturilor și sănătății, susținute prin fonduri UE, și anume Mecanismul de Redresare și Reziliență și Cadrul Financiar Multianual, avansează foarte bine. În plus, Grupul BEI este un partener activ în implementarea instrumentelor financiare și promovarea accesului la finanțare, completând măsurile și acțiunile bugetare naționale.”, a afirmat ministrul Marcel Boloș. „Continuăm să mobilizăm resurse acolo unde sunt necesare, sprijinind România și abordând prioritățile sale cheie. Am avut ocazia să mă întâlnesc și să discut cu partenerii noștri din guvernul român și din comunitatea de afaceri și sunt mândru că acțiunile noastre comune, finanțarea și implementarea proiectelor vor aduce în curând beneficii tangibile pentru afaceri și cetățeni.”, a spus vicepreședintele Ioannis Tsakiris.În România, în prima jumătate a anului 2024, finanțarea acordată de BEI a depășit 754 de milioane euro pentru operațiuni destinate sectorului public, privat și bancar, în domeniile transportului, educației, energiei și IMM-urilor.La finalul întâlnirii, cei doi oficiali au semnat un document care marchează parteneriatul de succes între MF și BEI, pentru realizarea autostrăzilor A3 și A7.În timpul vizitei vicepreședintelui Ioannis Tsakiris în România, vor fi semnate trei operațiuni pentru întreprinderi și municipalități din România, respectiv garanții de portofoliu plafonate în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență, în valoare de 98 milioane euro, care se preconizează că vor genera împrumuturi de 750 milioane euro.Activitatea BEI în România România a fost printre cei mai însemnați beneficiari ai sprijinului Grupului BEI în 2023 în raport cu dimensiunea economiei sale. Noile finanțări angajate anul trecut au atins un nivel record de 4,1 miliarde euro, ceea ce corespunde la aproximativ 1,3% din produsul intern brut al României.În total, BEI a angajat peste 19 miliarde euro în finanțare pentru 193 de proiecte în România de la începutul operațiunilor sale în țară în 1991. Cele mai importante rezultate de anul trecut includ acorduri în valoare de peste 2 miliarde euro pentru a facilita accesul la finanțare pentru IMM-urile românești și întreprinderile cu capitalizare medie, inclusiv în agricultură, peste 1 miliard euro pentru energie durabilă și resurse naturale și peste 1 miliard de euro pentru orașe și regiuni durabile.O detaliere completă a activității de creditare a BEI în România, inclusiv exemple de proiecte și povești de impact, poate fi găsită pe pagina dedicată a site-ului Băncii. citeste mai multAboutMinistrul Marcel Boloș a primit vizita lui Ioannis Tsakiris, vicepreședintele Grupului Băncii Europene de Investiții »


13.06.2024
Ministrul Marcel Boloș a primit vizita vicepreședintei Băncii Mondiale, Antonella Bassani

Astăzi, ministrul Finanțelor a avut o întâlnire cu doamna Antonella Bassani, Vicepreședinta pentru Europa și Asia Centrală în cadrul Băncii Mondiale, în cadrul căreia s-a discutat despre progresele și prioritățile în materie de reforme structurale, reforma sistemului fiscal și proiectele strategice de investiții implementate de România.Cu ocazia acestei întâlniri a fost semnat un Amendament la acordurile de împrumut aflate în portofoliu, în baza căruia să poată utiliza, în cazul apariției unei crize/dezastru, instrumentul Rapid Response Option (RRO) - Opțiune de Răspuns Rapid, care presupune accesarea a pânã la 10% din suma totală netrasă din împrumuturile BIRD aflate în implementare la data respectivă.Tot în cadrul întrevederii, ministrul a subliniat importanța de îmbunătățire a structurii veniturilor fiscale și eliminarea distorsiunilor și lacunelor din sistemul actual. „Din perspectiva veniturilor bugetare suntem conștienți că reforma Agenției Naționale pentru Administrare Fiscală (ANAF), prin digitalizare, este extrem de importantă și suntem încrezători că acest proces, care se află în desfășurare, va atinge obiectivele asumate, respectiv colectarea mai eficientă a veniturilor. Transformarea digitală și îmbunătățirea proceselor interne ale ANAF sunt coordonatele de la care pornim, urmărind necesitatea de a consolida respectarea obligațiilor fiscale și colectarea impozitelor. Suntem conștienți de faptul că pentru echilibrarea bugetară sunt necesare eforturi conjugate, pe de o parte în zona politicii fiscale, în zona de consolidare a capacității de colectare a veniturilor, de sprijinire financiară a mediului de afaceri, iar pe de altă parte în zona de cheltuieli publice”, a afirmat ministrul Marcel Boloș.Colaborarea cu Banca Mondială a fost evidențiată ca esențială, având în vedere asistența tehnică oferită de aceasta în procesul de revizuire a legislației fiscale românești, inclusiv în domeniul impozitului pe profit, al impozitului pe veniturile persoanelor fizice și al contribuțiilor sociale obligatorii.Portofoliul actual al împrumuturilor acordate României de BIRD cuprinde 13 împrumuturi pentru investiţii sectoriale în valoare de 1,2 miliarde euro. citeste mai multAboutMinistrul Marcel Boloș a primit vizita vicepreședintei Băncii Mondiale, Antonella Bassani »


Informații utile

buton datorie publica 2

en

buton ajutor de stat

buton transparenta bugetara 2

forexebug 2021

buton revista finante

buton brexit cu sigla

taxedu

RO-Elvetia

ANFP_concurs

fiipregtit

internship2024