Fidelis oct2024

Comunicate de presă

Asset Publisher

null Execuția bugetului general consolidat în primul semestru al anului 2022

Execuția bugetului general consolidat în primul semestru al anului 2022 s-a încheiat cu un deficit de 23,51 mld lei, în scădere față de deficitul de 33,81 mld lei înregistrat la aceeași perioadă a anului 2021. Exprimat ca procent din PIB, deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 1,15 puncte procentuale pe primele șase luni ale anului 2022 față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 2,86% din PIB la 1,71% din PIB.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 216,70 mld lei în primul semestru al anului 2022, cu 22,9% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Evoluția favorabilă a acestora fost influențată preponderent de avansul veniturilor din TVA, venituri nefiscale, alte impozite și taxe pe bunuri și servicii și contribuții de asigurări.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 16,93 mld lei în prima jumătate a anului, consemnând o creștere de 18,4% (an/an), susținută de sporul încasărilor din declarația unică (+40,2%), impozitul pe dividende (+36,7%), respectiv impozitul aferent pensiilor (+28,5%). Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 10,9%, sub evoluția fondului de salarii din economie (+11,8%).

Contribuțiile de asigurări au înregistrat 68,46 mld lei în primele șase luni, în creștere cu 9,7% (an/an). Ca și în cazul impozitului pe salarii, evoluția este inferioară dinamicii fondului de salarii.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 10,76 mld lei în primele șase luni, consemnând o creștere de 27,5% (an/an), susținută atât de avansul încasărilor din impozitul pe profit de la agenții economici (+1,7 mld lei), cât și de impozitul pe profit virat de băncile comerciale (+0,6 mld lei).

Încasările nete din TVA au înregistrat 45,50 mld lei în primul semestru, în creștere cu 26,6% (an/an), în timp ce restituirile de TVA au consemnat un nivel de 12,46 mld lei în primele șase luni (+2,0% an/an). Dinamica veniturilor din TVA a fost influențată preponderent de evoluția favorabilă a bazei macroeconomice relevante.

Veniturile din accize au însumat 16,64 mld lei în ianuarie-iunie, consemnând o creștere de 0,7% (an/an), determinată de avansul încasărilor din accizele pentru produse energetice cu 3,3%  susținut atât de creșterea consumului de carburanți față de aceeași perioadă a anului trecut, cât și de majorarea accizei cu 3,6% începând cu 1 ianuarie 2022.

Alte impozite și taxe pe bunuri și servicii au totalizat 9,25 mld lei în prima jumătate a anului, înregistrând un avans semnificativ față de anul precedent (+7,0 mld lei), preponderent pe seama încasărilor suplimentare din sectorul energetic.

Veniturile nefiscale au însumat 21,25 mld lei în ianuarie-iunie, consemnând o creștere de 62,7% (an/an), susținută de avansul veniturilor din proprietate  dividende, redevențe petroliere și vărsăminte din veniturile nete ale BNR. De asemenea, nivelul veniturilor nefiscale este determinat și de înregistrarea sumelor din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, potrivit prevederilor art.10, din Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 115/2011.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donațiile au totalizat 14,89 mld lei în primele șase luni, în creștere cu 19,4% (an/an).

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 240,2 mld lei au crescut în termeni nominali cu 14,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din PIB, cheltuielile pe primele șase luni ale anului 2022 au înregistrat o scădere cu 0,28 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 17,78% din PIB la 17,50% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 58,33 mld lei, în creștere cu 4,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 4,2% din PIB, cu 0,5 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 31,98 mld lei, în creștere cu 16,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 21,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 11,0%.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 87,88 mld lei în creștere cu 16,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2022, a punctului de pensie cu 10%, respectiv de la 1.442 lei la 1.586 lei, a nivelului indemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 800 lei la 1.000 lei, de acordarea unui ajutor financiar pentru pensionarii sistemului public de pensii cu pensii mai mici sau egale cu 1.600 de lei, astfel încât toți cei care se încadrează în această categorie să aibă un venit de 2.200 de lei, în luna ianuarie 2022, precum și de acordarea celei de-a 13-a indemnizaţii pentru persoanele cu dizabilităţi.

Totodată, se reflectă majorarea alocației de stat pentru copii, astfel, alocația de stat pentru copii crește, începând cu 1 ianuarie 2022, la 600 de lei pentru copiii în vârstă de până la 2 ani sau până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 5,64 mld lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici pentru sezonul rece 2021-2022.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 16,08 mld lei, cu 16,9% mai mari comparativ cu primele șase luni ale anului precedent.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 21,01 mld lei. Se observă o creștere a ponderii investițiilor finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 57,02% din totalul cheltuielilor pentru investiții.

Informații fiscale și bilanțuri

exemplu card buton

Informaţii despre instituţii publice, agenţii economici, societăţi de asigurare, brokeri, ONG-uri.

Pentru modificarea informaţiilor referitoare la datele de identificare ale contribuabililor comercianţi (inregistraţi la ONRC), vă rugăm să vă adresaţi Oficiului Registrului Comerţului competent. După modificarea datelor de la Oficiul Registrului Comerţului, informaţiile se vor actualiza şi pe site-ul MF.


Selecţie după Nume și județ:

Nume și județ

Selecţie după Codul Unic de Identificare:


contestatii card

Anunţuri acte administrative fiscale




Noutăţi

Asset Publisher

15.10.2024
România suspendă Convenția cu Federația Rusă pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, semnată la Moscova la 27 septembrie 1993

România suspendă în totalitate, de luni, 14 octombrie 2024, aplicarea prevederilor Convenției dintre Guvernul României şi Guvernul Federației Ruse pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, semnată la Moscova, la 27 septembrie 1993. Decizia este în conformitate cu Memorandul inițiat de Ministerul Finanțelor și aprobat în ședința de guvern din 14 august 2024 și comunicată prin Ordinul Ministerului Afacerilor Externe nr.2009/30.09.2024, publicat în Monitorul Oficial nr.1027/14.10.2024.Suspendarea Convenției presupune încetarea aplicării de către România (atât ANAF, cât și contribuabili rezidenți români) a prevederilor tratatului fiscal bilateral, începând cu data comunicării acestei măsuri. Astfel, România nu va mai aplica regulile de alocare a dreptului de impozitare a veniturilor menționate în Convenție și nici limitarea impozitării prin reținere la sursă în cazul veniturilor pasive, așa cum a fost convenit prin tratat. Astfel, de la data suspendării Convenției nu se vor mai elibera certificate de atestate a impozitului plătit în România de rezidenții ruși conform Convenției și nici certificate de atestare a rezidenței fiscale rezidenților români.România a luat măsura suspendării Convenției ca răspuns la acțiunea întreprinsă de Federația Rusă în cursul anului 2023, prin care partea rusă a suspendat parțial, din 08 august 2023 aplicarea prevederilor articolelor 5 – 23 și 25 din Convenție.Articolele suspendate de partea rusă sunt cele care stabilesc regulile de alocare a impozitării între cele două state cu privire la veniturile din proprietăți imobiliare, profiturile întreprinderii, veniturile provenite din transport internațional, dividende, dobânzi, redevențe, câștigurile de capital, veniturile provenite din exercitarea unei profesii independente, veniturile provenite din exercitarea unei profesii dependente, remunerațiile membrilor consiliului de administrație, veniturile obținute de artiști și sportivi, pensiile, remunerațiile plătite pentru exercitarea de funcții guvernamentale, plățile primite de studenți și practicanți, remunerațiile primite de profesori și cercetători, capital și alte venituri.Articolele rămase nesuspendate ar fi practic inaplicabile având în vedere faptul că regulile de impozitare prevăzute de restul articolelor din Convenție sunt suspendate. Apare astfel fără obiect menținerea în vigoare a celorlalte prevederi ale Convenției, respectiv a articolelor care menționează contribuabilii, categoriile de impozite vizate, metode de eliminare a dublei impuneri sau la cele referitoare la procedura amiabilă și schimbul de informații, atât timp cât partea rusă nu aplică regulile de impozitare pentru tipurile de venituri reglementate de Convenție.În acest context, partea română a întreprins demersurile de suspendare în totalitate a Convenției, până la data la care partea rusă va notifica reluarea aplicării Convenției în relație cu partea română. citeste mai multAboutRomânia suspendă Convenția cu Federația Rusă pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, semnată la Moscova la 27 septembrie 1993 »


07.10.2024
MF și ANAF publică Ghidul privind anularea unor obligații bugetare

Ghidul privind anularea unor obligații bugetare cuprinde informații generale pentru contribuabili în vederea accesării facilităților fiscale prevăzute de OUG nr.107/2024, așa cum a fost modificată prin OUG nr.112/2024.Măsurile reglementate în actul normativ sus menționat se aplică pentru toate categoriile de debitori, cum ar fi:persoane fizice;persoane juridice, de drept public sau privat;asocieri şi alte entităţi fără personalitate juridică;persoane fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii liberale;unităţi administrativ-teritoriale sau subdiviziuni administrativ-teritoriale ale municipiului Bucureşti ori instituţii publice, astfel cum sunt definite prin Legea nr.500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prin Legea nr.273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, după caz.Debitorii care intenționează să beneficieze de anularea obligațiilor bugetare pot notifica organul fiscal cu privire la intenția lor, până cel mai târziu la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor și nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024, sub sancțiunea decăderii. Mai multe informații pot fi obținute prin următoarele modalități:prin participarea la seminare web;telefonic, prin apelarea Call-center, la numărul 031.403.91.60;la structurile de asistență și oferire servicii contribuabili din cadrul unităților fiscal teritoriale;prin consultarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.107/2024, Ordonanței de urgență a Guvernului nr.112/2024 și Ordinului ministrului finanțelor nr.5521/2024. citeste mai multAboutMF și ANAF publică Ghidul privind anularea unor obligații bugetare »


Informații utile

buton datorie publica 2

en

buton ajutor de stat

buton transparenta bugetara 2

forexebug 2021

buton revista finante

buton brexit cu sigla

taxedu

RO-Elvetia

ANFP_concurs

fiipregtit

internship2024