Comunicate de presă

Asset Publisher

null Execuția bugetului general consolidat în primul semestru al anului 2022

Execuția bugetului general consolidat în primul semestru al anului 2022 s-a încheiat cu un deficit de 23,51 mld lei, în scădere față de deficitul de 33,81 mld lei înregistrat la aceeași perioadă a anului 2021. Exprimat ca procent din PIB, deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 1,15 puncte procentuale pe primele șase luni ale anului 2022 față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 2,86% din PIB la 1,71% din PIB.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 216,70 mld lei în primul semestru al anului 2022, cu 22,9% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Evoluția favorabilă a acestora fost influențată preponderent de avansul veniturilor din TVA, venituri nefiscale, alte impozite și taxe pe bunuri și servicii și contribuții de asigurări.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 16,93 mld lei în prima jumătate a anului, consemnând o creștere de 18,4% (an/an), susținută de sporul încasărilor din declarația unică (+40,2%), impozitul pe dividende (+36,7%), respectiv impozitul aferent pensiilor (+28,5%). Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 10,9%, sub evoluția fondului de salarii din economie (+11,8%).

Contribuțiile de asigurări au înregistrat 68,46 mld lei în primele șase luni, în creștere cu 9,7% (an/an). Ca și în cazul impozitului pe salarii, evoluția este inferioară dinamicii fondului de salarii.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 10,76 mld lei în primele șase luni, consemnând o creștere de 27,5% (an/an), susținută atât de avansul încasărilor din impozitul pe profit de la agenții economici (+1,7 mld lei), cât și de impozitul pe profit virat de băncile comerciale (+0,6 mld lei).

Încasările nete din TVA au înregistrat 45,50 mld lei în primul semestru, în creștere cu 26,6% (an/an), în timp ce restituirile de TVA au consemnat un nivel de 12,46 mld lei în primele șase luni (+2,0% an/an). Dinamica veniturilor din TVA a fost influențată preponderent de evoluția favorabilă a bazei macroeconomice relevante.

Veniturile din accize au însumat 16,64 mld lei în ianuarie-iunie, consemnând o creștere de 0,7% (an/an), determinată de avansul încasărilor din accizele pentru produse energetice cu 3,3%  susținut atât de creșterea consumului de carburanți față de aceeași perioadă a anului trecut, cât și de majorarea accizei cu 3,6% începând cu 1 ianuarie 2022.

Alte impozite și taxe pe bunuri și servicii au totalizat 9,25 mld lei în prima jumătate a anului, înregistrând un avans semnificativ față de anul precedent (+7,0 mld lei), preponderent pe seama încasărilor suplimentare din sectorul energetic.

Veniturile nefiscale au însumat 21,25 mld lei în ianuarie-iunie, consemnând o creștere de 62,7% (an/an), susținută de avansul veniturilor din proprietate  dividende, redevențe petroliere și vărsăminte din veniturile nete ale BNR. De asemenea, nivelul veniturilor nefiscale este determinat și de înregistrarea sumelor din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, potrivit prevederilor art.10, din Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 115/2011.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donațiile au totalizat 14,89 mld lei în primele șase luni, în creștere cu 19,4% (an/an).

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 240,2 mld lei au crescut în termeni nominali cu 14,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din PIB, cheltuielile pe primele șase luni ale anului 2022 au înregistrat o scădere cu 0,28 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 17,78% din PIB la 17,50% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 58,33 mld lei, în creștere cu 4,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 4,2% din PIB, cu 0,5 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 31,98 mld lei, în creștere cu 16,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 21,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 11,0%.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 87,88 mld lei în creștere cu 16,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2022, a punctului de pensie cu 10%, respectiv de la 1.442 lei la 1.586 lei, a nivelului indemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 800 lei la 1.000 lei, de acordarea unui ajutor financiar pentru pensionarii sistemului public de pensii cu pensii mai mici sau egale cu 1.600 de lei, astfel încât toți cei care se încadrează în această categorie să aibă un venit de 2.200 de lei, în luna ianuarie 2022, precum și de acordarea celei de-a 13-a indemnizaţii pentru persoanele cu dizabilităţi.

Totodată, se reflectă majorarea alocației de stat pentru copii, astfel, alocația de stat pentru copii crește, începând cu 1 ianuarie 2022, la 600 de lei pentru copiii în vârstă de până la 2 ani sau până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 5,64 mld lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici pentru sezonul rece 2021-2022.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 16,08 mld lei, cu 16,9% mai mari comparativ cu primele șase luni ale anului precedent.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 21,01 mld lei. Se observă o creștere a ponderii investițiilor finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 57,02% din totalul cheltuielilor pentru investiții.

Informații fiscale și bilanțuri

exemplu card buton

Informaţii despre instituţii publice, agenţii economici, societăţi de asigurare, brokeri, ONG-uri.

Pentru modificarea informaţiilor referitoare la datele de identificare ale contribuabililor comercianţi (inregistraţi la ONRC), vă rugăm să vă adresaţi Oficiului Registrului Comerţului competent. După modificarea datelor de la Oficiul Registrului Comerţului, informaţiile se vor actualiza şi pe site-ul MF.


Selecţie după Nume și județ:

Nume și județ

Selecţie după Codul Unic de Identificare:


contestatii card

Anunţuri acte administrative fiscale




Noutăţi

Asset Publisher

20.12.2024
Un nou program pentru îmbunătățirea accesului la rețeaua de metrou din București susținut de contribuția elvețiană

Ministerul Finanțelor, în calitate de Unitate Națională de Coordonare pentru contribuția elvețiană, și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) au semnat vineri, 20 decembrie 2024 Acordul de Implementare a Măsurii Suport “Programul de îmbunătățire a accesului la rețeaua de metrou din București“.MDLPA va gestiona Programul în calitate de Operator de Program, iar implementarea va fi realizată de Societatea Comercială de Transport cu Metroul București ,,Metrorex” S.A.Obiectivul programului este identificarea unor soluții pentru îmbunătățirea accesului la metroul din București, astfel încât să răspundă nevoilor tuturor pasagerilor, în special a celor cu mobilitate redusă, precum și creșterea capacității Metrorex S.A. de a răspunde nevoilor specifice ale acestei categorii de pasageri și pentru o mai bună integrare intermodală a rețelei de metrou cu alte mijloace de transport.Programul se va derula până în decembrie 2028 și are un buget de 13.494.761 CHF (echivalentul a 71.577.561,82 RON), din care 9.700.000 CHF (echivalentul a 51.449.770 RON) reprezintă contribuția elvețiană.Informații privind implementarea Programului vor fi publicate pe site-urile Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și Metrorex. citeste mai multAboutUn nou program pentru îmbunătățirea accesului la rețeaua de metrou din București susținut de contribuția elvețiană »


11.12.2024
Reforma vamală la nivelul UE şi revizuirea directivei pentru impozitarea energiei, pe agenda reuniunii Consiliului Ecofin

Raportul de progres privind reformarea legislației vamale a UE şi revizuirea directivei privind impozitarea energiei au dominat agenda reuniunii Consiliului Afaceri Economice şi Financiare (ECOFIN) din 10 decembrie a.c., de la Bruxelles, la care România a fost reprezentată de ministrul Finanţelor, Marcel Boloş.Reforma vamală, propusă prin pachetul legislativ al Comisiei Europene din 17 mai 2023, urmărește reducerea costurilor de conformare pentru administrații și mediul de afaceri, prin introducerea de proceduri simplificate și modernizate, precum şi înființarea Autorităţii vamale a UE/EUCA și a Centrului de date vamale al UE/EUCDH. În intervenţia sa, ministrul român al finanţelor a încurajat identificarea cât mai curând posibil a unui compromis cu privire la înfiinţarea celor două entităţi, care vor permite uniunii vamale să facă față provocărilor mai rapid și mai eficient.Propunerea de revizuire a Directivei privind Impozitarea Energiei (ETD) urmărește alinierea impozitării produselor energetice și a energiei electrice cu politicile UE în materie de energie, mediu și climă, contribuind astfel la eforturile comunitare de reducere a emisiilor. În intervenţia sa, ministrul Marcel Boloş a apreciat progresele realizate pe acest dosar, în sensul atingerii unui echilibru între ambițiile climatice și specificul statelor membre, precum și competitivitatea UE. În acest sens, România este deschisă pentru continuarea lucrărilor în timpul viitoarei președinții poloneze, pentru a se ajunge la un acord asupra acestui dosar.Propunerile de recomandări privind planurile bugetar-structurale ale Statelor Membre, aprobarea modificării planurilor de redresare şi rezilienţă ale Belgiei, Suediei, Danemarcei şi Sloveniei, stadiul actual al impactului agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, prezentarea raportului anual al Curţii Europene de Conturi privind implementarea bugetului UE în 2023 au completat agenda reuniunii Ecofin.România se numără printre cele cinci state membre care beneficiază de o perioadă extinsă de ajustare de șapte ani, în cadrul procedurii de deficit excesiv.Această decizie permite implementarea graduală a măsurilor de reducere a deficitului, evitând dezechilibrele macroeconomice și protejând investițiile strategice. citeste mai multAboutReforma vamală la nivelul UE şi revizuirea directivei pentru impozitarea energiei, pe agenda reuniunii Consiliului Ecofin »


Informații utile

buton datorie publica 2

en

buton ajutor de stat

buton transparenta bugetara 2

forexebug 2021

buton revista finante

buton brexit cu sigla

taxedu

RO-Elvetia

ANFP_concurs

fiipregtit

internship2024