Comunicate de presă

Asset Publisher

null Guvernul a aprobat rectificarea bugetului de stat pe anul 2024

Executivul a aprobat luni, 23 septembrie 2024, o rectificare bugetară care să permită alocarea de fonduri suplimentare pentru asigurarea cu prioritate a cheltuielilor obligatorii și corelarea planificării bugetare cu evoluția prognozată a indicatorilor macroeconomici și cu execuția bugetară. Rectificarea bugetară este construită ținând cont de patru piloni:

I. Rectificarea bugetară a fost fundamentată pe o creștere a veniturilor bugetare prin măsuri de creștere a colectării veniturilor curente ale statului, digitalizarea ANAF (e-Factura, e-TVA, e-Transport, case de marcat electronice) și implementarea modulelor antifraudă, care contribuie la conformarea voluntară și creșterea eficienței controalelor ANAF, cât și măsurile instituite prin OUG 107/2024 privind amnistia fiscală, unde ANAF estimează încasări de 7,9 miliarde lei. De asemenea, se estimează o creștere a veniturilor aferente impozitului pe venit și salarii, cât și a contribuțiilor de asigurări sociale de peste 5,8 miliarde lei la nivelul bugetului general consolidat.

II. Susținerea investițiilor pentru proiectele strategice
Bugetul pentru 2024 a fost construit în jurul investițiilor esențiale în infrastructură și îmbunătățirii marilor servicii publice, dovadă că bugetul pentru investiții la începutul anului a însumat la aproximativ 120,1 miliarde lei, fiind anul cu cea mai mare pondere a investițiilor în PIB.
La șapte luni, cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 56,99 miliarde lei, cu 46,4% mai mult decât anul trecut. Bugetul pentru săntătate prezintă o creștere substanțială.

Prin alocările suplimentare din acest an, bugetul pentru dezvoltare și investiții (care include și cofinanțările pentru programele regionale pentru fonduri europene, fondurile europene din politica de coeziune și PNRR) pentru Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administraței ajunge la o valoare totală record a bugetelor cumulate de 66,9 miliarde lei, comparativ cu 47,4 miliarde lei în anul 2023.

Ministerul Transporturilor primește suplimentar 5,4 miliarde lei pentru continuarea cofinanțării proiectelor de infrastructură finanțate din Planul Național de Redresare și Reziliență. Bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii ajunge la un nivel record de 35,5 miliarde lei, cu 50% mai mare decât bugetul aferent anului 2023.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației ajunge la un buget de 18,3 miliarde lei, cu un plus de 88% comparativ cu bugetul anului 2023, respectiv 9,7 miliarde lei. Acest buget este destinat în cea mai mare parte continuării susținerii proiectelor de investiții din programele naționale „Anghel Saligny”, PNDL 1 și 2, precum și programele Companiei Naționale de Investiții, la care se adaugă complementar programele cu finanțare din PNRR aferente acestuia: Valul Renovării și de programele de susținere a mobilității urbane.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene primește peste 3,3 miliarde lei pentru proiecte finantate din FEN (vouchere pentru persoanele defavorizate, sprijin educațional pentru anul scolar 2024-2025, pentru copii defavorizați, prima didactică etc.).

Tot pentru investiții sunt majorări și la ministerele Finanțelor, Agriculturii și Energiei, după cum urmează:

Ministerul Finanțelor primește suplimentar 14,3 miliarde pentru asigurarea cofinanțării pentru accesarea fondurilor europene pentru programele regionale (POR-uri 2021-2027), implementarea proiectelor de digitalizare ale MF și schemele de ajutor de stat gestionate de MF (subvenția dobânzilor la IMM Invest Plus, subvenția accizei la motorină, schemele de ajutor de stat pentru investiții - programul de industrializare).

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale primește suplimentar 4,4 miliarde pentru proiectele finanțate din fonduri europene.

În ceea ce privește Ministerul Energiei, se alocă suplimentar 1,2 miliarde lei pentru proiecte de investiții destinate productiei de energie din surse regenerabile.

III. Alocări suplimentare pentru marile servicii publice: se asigură peste 20 miliarde lei suplimentar pentru Casa Națională de Sănătate și Ministerul Educației, rezultând astfel un plus de peste 40 miliarde lei pentru educație și sănătate, comparativ cu bugetele anului 2023.

Bugetul CNAS se suplimentează cu 11,324 miliarde de lei. Sunt bani pentru asigurarea sumelor necesare pentru medicamente cu și fără contribuție personală, medicamente pentru boli cronice cu risc crescut utilizate în programele naționale cu scop curativ, precum și pentru investiții în spitale. Astfel, comparativ cu anul 2023, bugetul dedicat sănătății înregistrează o creștere de 26%.

Alocarea de 4,59 miliarde de lei pentru Ministerul Educației subliniază angajamentul Guvernului față de creșterea accesului la educație de calitate, fiind incluse aici salariile pentru cadre didactice, bursele și naveta elevilor. Acești bani vin suplimentar la cea mai mare creștere din PIB la începutul anului. Comparativ cu anul 2023, alocările Guvernului pentru educație cresc cu 61%, atingând un total de 58,5 miliarde de lei, cu 22,2 miliarde de lei peste nivelul cheltuielilor din anul 2022.

Prin alocarea de fonduri suplimentare pentru asistența persoanelor cu dizabilități, Guvernul demonstrează un angajament ferm față de protecția socială și îmbunătățirea calității vieții celor mai vulnerabili cetățeni: 914 milioane lei în plus pentru însoțitorii persoanelor cu dizabilități și cheltuielile de funcționare ale Direcțiilor Generale de Asistență Socială.

IV. Sprijin suplimentar pentru autoritățile publice locale: se alocă suplimentar 2,7 miliarde lei alocări suplimentare pentru creșterile salariale aferente personalului medical, din domeniul asistenței sociale și auxiliar serviciilor medico-sociale, precum decontarea transportului pentru elevi si programul pentru școli.

Bugetele autorităților publice locale ajung astfel la un total de 29,5 miliarde lei, care includ cheltuielile medico-sociale și decontării transportului pentru elevi, cât și a programelor dedicate școlilor.

Autoritățile publice locale vor beneficia de un buget de 1,2 miliarde lei pentru achitarea sumelor restante înregistrate în contabilitatea unităților adnimistrativ-teritoriale, inclusiv a insituțiilor publice finanțate integral sau parțial de la bugetul local și a spitalelor publice din subordinea UAT-urilor, rezultate din relații cu: furnizorii de bunuri, servicii și lucrări, inclusiv cei care prestează servicii publice de producere, transport și distribuție energie termică, precum și plata contribuțiilor și obligațiilor față de bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și fondurilor speciale.

Informații fiscale și bilanțuri

exemplu card buton

Informaţii despre instituţii publice, agenţii economici, societăţi de asigurare, brokeri, ONG-uri.

Pentru modificarea informaţiilor referitoare la datele de identificare ale contribuabililor comercianţi (inregistraţi la ONRC), vă rugăm să vă adresaţi Oficiului Registrului Comerţului competent. După modificarea datelor de la Oficiul Registrului Comerţului, informaţiile se vor actualiza şi pe site-ul MF.


Selecţie după Nume și județ:

Nume și județ

Selecţie după Codul Unic de Identificare:


contestatii card

Anunţuri acte administrative fiscale




Noutăţi

Asset Publisher

20.12.2024
Un nou program pentru îmbunătățirea accesului la rețeaua de metrou din București susținut de contribuția elvețiană

Ministerul Finanțelor, în calitate de Unitate Națională de Coordonare pentru contribuția elvețiană, și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) au semnat vineri, 20 decembrie 2024 Acordul de Implementare a Măsurii Suport “Programul de îmbunătățire a accesului la rețeaua de metrou din București“.MDLPA va gestiona Programul în calitate de Operator de Program, iar implementarea va fi realizată de Societatea Comercială de Transport cu Metroul București ,,Metrorex” S.A.Obiectivul programului este identificarea unor soluții pentru îmbunătățirea accesului la metroul din București, astfel încât să răspundă nevoilor tuturor pasagerilor, în special a celor cu mobilitate redusă, precum și creșterea capacității Metrorex S.A. de a răspunde nevoilor specifice ale acestei categorii de pasageri și pentru o mai bună integrare intermodală a rețelei de metrou cu alte mijloace de transport.Programul se va derula până în decembrie 2028 și are un buget de 13.494.761 CHF (echivalentul a 71.577.561,82 RON), din care 9.700.000 CHF (echivalentul a 51.449.770 RON) reprezintă contribuția elvețiană.Informații privind implementarea Programului vor fi publicate pe site-urile Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și Metrorex. citeste mai multAboutUn nou program pentru îmbunătățirea accesului la rețeaua de metrou din București susținut de contribuția elvețiană »


11.12.2024
Reforma vamală la nivelul UE şi revizuirea directivei pentru impozitarea energiei, pe agenda reuniunii Consiliului Ecofin

Raportul de progres privind reformarea legislației vamale a UE şi revizuirea directivei privind impozitarea energiei au dominat agenda reuniunii Consiliului Afaceri Economice şi Financiare (ECOFIN) din 10 decembrie a.c., de la Bruxelles, la care România a fost reprezentată de ministrul Finanţelor, Marcel Boloş.Reforma vamală, propusă prin pachetul legislativ al Comisiei Europene din 17 mai 2023, urmărește reducerea costurilor de conformare pentru administrații și mediul de afaceri, prin introducerea de proceduri simplificate și modernizate, precum şi înființarea Autorităţii vamale a UE/EUCA și a Centrului de date vamale al UE/EUCDH. În intervenţia sa, ministrul român al finanţelor a încurajat identificarea cât mai curând posibil a unui compromis cu privire la înfiinţarea celor două entităţi, care vor permite uniunii vamale să facă față provocărilor mai rapid și mai eficient.Propunerea de revizuire a Directivei privind Impozitarea Energiei (ETD) urmărește alinierea impozitării produselor energetice și a energiei electrice cu politicile UE în materie de energie, mediu și climă, contribuind astfel la eforturile comunitare de reducere a emisiilor. În intervenţia sa, ministrul Marcel Boloş a apreciat progresele realizate pe acest dosar, în sensul atingerii unui echilibru între ambițiile climatice și specificul statelor membre, precum și competitivitatea UE. În acest sens, România este deschisă pentru continuarea lucrărilor în timpul viitoarei președinții poloneze, pentru a se ajunge la un acord asupra acestui dosar.Propunerile de recomandări privind planurile bugetar-structurale ale Statelor Membre, aprobarea modificării planurilor de redresare şi rezilienţă ale Belgiei, Suediei, Danemarcei şi Sloveniei, stadiul actual al impactului agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, prezentarea raportului anual al Curţii Europene de Conturi privind implementarea bugetului UE în 2023 au completat agenda reuniunii Ecofin.România se numără printre cele cinci state membre care beneficiază de o perioadă extinsă de ajustare de șapte ani, în cadrul procedurii de deficit excesiv.Această decizie permite implementarea graduală a măsurilor de reducere a deficitului, evitând dezechilibrele macroeconomice și protejând investițiile strategice. citeste mai multAboutReforma vamală la nivelul UE şi revizuirea directivei pentru impozitarea energiei, pe agenda reuniunii Consiliului Ecofin »


Informații utile

buton datorie publica 2

en

buton ajutor de stat

buton transparenta bugetara 2

forexebug 2021

buton revista finante

buton brexit cu sigla

taxedu

RO-Elvetia

ANFP_concurs

fiipregtit

internship2024