Comunicate de presă

Asset Publisher

null Precizări despre implementarea e-Factura în regim B2C, în raport cu prevederile legislației privind protecția datelor cu caracter personal

Prin OUG 69/2024, Guvernul României a reglementat extinderea utilizării Sistemului național privind factura electronică RO e-Factura în relația B2C, în sensul instituirii obligației persoanelor impozabile care emit facturi pe această relație de a le raporta în sistem, ca element important pentru ecosistemul de date utilizat de instrumentele digitale implementate pentru reducerea GAP-ului de TVA și combaterea evaziunii fiscale.

Protecția datelor cu caracter personal este o necesitate imperativă în era digitală, în acest sens MF își reiterează angajamentul ferm de a respecta toate standardele naționale și europene în domeniu. Precizăm că implementarea sistemului RO e-Factura se va realiza în conformitate cu cele mai bune practici de securitate a datelor, asigurând astfel o gestionare eficientă și sigură a informațiilor cu caracter personal.

În acest moment, cu toate că în forma actuală legislația e-Factura respectă Regulamentul UE 2016/679 (GDPR), MF explorează modalități prin care datele cu caracter personal regăsite pe factura electronică să fie convertite într-o formă de identificare fiscală care să nu permită corelarea directă cu identitatea persoanei pentru care s-a emis factura.

Legislația în vigoare nu contravine Regulamentului UE 2016/679 (GDPR)

În contextul discuțiilor din spațiul public pe tema respectării GDPR, precizăm că instituirea utilizării Sistemului RO e-Factura în relația B2C s-a realizat prin completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 120/2021, actul normativ de bază care statutează regimul facturării electronice în România.

Astfel, în conformitate cu prevederile art.14 și 15 din Ordonanța de urgență nr.120/2021, prevederile actului normativ nu aduc atingere legislației privind protecția datelor cu caracter personal.

Subliniem că datele cu caracter personal obținute în scopul prelucrării facturilor electronice pot fi folosite exclusiv în acest scop sau în scopuri compatibile cu acesta, cu respectarea legislației privind protecția datelor cu caracter personal.

Totodată, modalităţile de publicare, în scopul asigurării transparenţei şi a tragerii la răspundere, a datelor cu caracter personal care au fost colectate în cadrul sistemului naţional privind factura electronică RO e-Factura trebuie să fie în concordanţă cu scopul publicării şi protecţiei sferei private.

Managementul datelor, cu păstrarea secretului fiscal

Ministerul Finanţelor şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală asigură managementul datelor şi informaţiilor existente în sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura, cu păstrarea secretului fiscal, datele şi informaţiile din factura electronică fiind folosite exclusiv de către Ministerul Finanţelor şi structurile subordonate, conform competenţelor, pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice, cu respectarea secretului fiscal.

Prin urmare, cadrul legal în domeniul facturării electronice prevede, în clar, asigurarea condițiilor de ordin legislativ pentru respectarea prelucrării datelor cu caracter personal.

Totodată, precizăm că în relația cu ANAF, persoanele fizice române se identifică prin codul numeric personal (CNP), iar persoanele fizice străine se identifică prin numărul de identificare fiscală (NIF) atribuit de administrația fiscală.

Codul numeric personal este identificator fiscal al persoanei fizice, conform art.82 din Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, atât în relația cu organul fiscal cât și cu celelalte sisteme de asigurare socială (CNPP, CNAS, etc).

Pe de altă parte, codul numeric personal al persoanei fizice este înscris în alte declarații fiscale depuse de către persoanele juridice (de ex. Declarația 112 depusă de angajator conține informații cu privire la sumele plătite angajaților, inclusiv codul numeric personal al acestora).

În conformitate cu art.11 din Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, toate informațiile furnizate organului fiscal indiferent că acestea provin din declarații fiscale, facturi, bonuri fiscale, etc. intră sub incidența secretului fiscal, iar personalul din cadrul ANAF este obligat să păstreze secretul asupra informațiilor de care a luat cunoștință ca urmare a exercitării atribuţiilor de serviciu.

Și în prezent, potrivit dispozițiilor Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, plătitorii de venituri cu regim de reţinere la sursă a impozitelor au obligaţia să depună o declaraţie privind calcularea şi reţinerea impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale pentru fiecare beneficiar de venit la administrația fiscală competentă conform regulilor fiscale prevăzute pentru categoria de venit.

Astfel, în cazul veniturilor din salarii și asimilate salariilor, plătitorii au obligaţia să completeze şi să depună Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate pentru fiecare beneficiar de venit (D112), până la termenul de plată a impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale, inclusiv.

De asemenea, Codul fiscal prevede că plătitorii de venituri cu regim de reţinere la sursă a impozitului pe veniturile persoanei fizice au obligaţia să depună o declaraţie (D205) privind calcularea şi reţinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit la organul fiscal competent, până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul expirat, cu excepţia plătitorilor de venituri care au obligaţia depunerii Declaraţiei - D112.

Sunt de menționat cu titlu de exemplu, prevederile art. 147 alin. (17)-(22) din Codul fiscal, conform cărora evidenţa obligaţiilor de plată a contribuţiei de asigurări sociale datorate de angajatori şi asimilaţii acestora se ţine pe baza codului de identificare fiscală, iar cea privind contribuţia de asigurări sociale datorată de persoanele fizice care au calitatea de angajaţi sau pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale, potrivit legii, pe baza codului numeric personal sau pe baza numărului de identificare fiscală, după caz. Declaraţia (D112) cuprinde cel puţin următoarele informații:
a) date de identificare a persoanei fizice sau juridice care depune declaraţia;
b) codul numeric personal sau numărul de identificare fiscală atribuit de organul fiscal, după caz;
c) numele, prenumele şi datele privind calitatea de asigurat;
d) date referitoare la raporturile de muncă şi activitatea desfăşurată;
e) date privind condiţiile de muncă;
f) date privind venituri/indemnizaţii/prestaţii.

Totodată, formularele de declarații fiscale conțin informația ”Document care conține date cu caracter personal protejate de prevederile Regulamentului (UE) 2016/679”.

Informații fiscale și bilanțuri

exemplu card buton

Informaţii despre instituţii publice, agenţii economici, societăţi de asigurare, brokeri, ONG-uri.

Pentru modificarea informaţiilor referitoare la datele de identificare ale contribuabililor comercianţi (inregistraţi la ONRC), vă rugăm să vă adresaţi Oficiului Registrului Comerţului competent. După modificarea datelor de la Oficiul Registrului Comerţului, informaţiile se vor actualiza şi pe site-ul MF.


Selecţie după Nume și județ:

Nume și județ

Selecţie după Codul Unic de Identificare:


contestatii card

Anunţuri acte administrative fiscale




Noutăţi

Asset Publisher

26.06.2024
Ministrul Marcel Boloș a primit vizita lui Ioannis Tsakiris, vicepreședintele Grupului Băncii Europene de Investiții

Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, s-a întâlnit astăzi, la sediul MF, cu Ioannis Tsakiris, vicepreședintele Băncii Europene de Investiții (BEI), pentru a discuta rezultatele și direcțiile viitoare de cooperare în cadrul priorităților strategice ale BEI. „Colaborăm foarte strâns cu BEI pe priorități precum infrastructura, locurile de muncă și competențele, sănătatea și tranziția verde, care vor asigura competitivitatea europeană și reziliența economică. Reflectând asupra obiectivelor noastre, precum și asupra importanței conectivității pentru dezvoltarea țării și în Europa, aș dori să amintesc de cele 1,4 miliarde euro care au fost deja semnate cu BEI pentru un transport rutier mai sigur, respectiv 1,2 miliarde euro pentru autostrada A7 și 200 de milioane euro pentru autostrada A3. Aceste operațiuni, care fac parte dintr-o cerere de finanțare de 4 miliarde euro pentru cofinanțarea proiectelor din sectoarele transporturilor și sănătății, susținute prin fonduri UE, și anume Mecanismul de Redresare și Reziliență și Cadrul Financiar Multianual, avansează foarte bine. În plus, Grupul BEI este un partener activ în implementarea instrumentelor financiare și promovarea accesului la finanțare, completând măsurile și acțiunile bugetare naționale.”, a afirmat ministrul Marcel Boloș. „Continuăm să mobilizăm resurse acolo unde sunt necesare, sprijinind România și abordând prioritățile sale cheie. Am avut ocazia să mă întâlnesc și să discut cu partenerii noștri din guvernul român și din comunitatea de afaceri și sunt mândru că acțiunile noastre comune, finanțarea și implementarea proiectelor vor aduce în curând beneficii tangibile pentru afaceri și cetățeni.”, a spus vicepreședintele Ioannis Tsakiris.În România, în prima jumătate a anului 2024, finanțarea acordată de BEI a depășit 754 de milioane euro pentru operațiuni destinate sectorului public, privat și bancar, în domeniile transportului, educației, energiei și IMM-urilor.La finalul întâlnirii, cei doi oficiali au semnat un document care marchează parteneriatul de succes între MF și BEI, pentru realizarea autostrăzilor A3 și A7.În timpul vizitei vicepreședintelui Ioannis Tsakiris în România, vor fi semnate trei operațiuni pentru întreprinderi și municipalități din România, respectiv garanții de portofoliu plafonate în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență, în valoare de 98 milioane euro, care se preconizează că vor genera împrumuturi de 750 milioane euro.Activitatea BEI în România România a fost printre cei mai însemnați beneficiari ai sprijinului Grupului BEI în 2023 în raport cu dimensiunea economiei sale. Noile finanțări angajate anul trecut au atins un nivel record de 4,1 miliarde euro, ceea ce corespunde la aproximativ 1,3% din produsul intern brut al României.În total, BEI a angajat peste 19 miliarde euro în finanțare pentru 193 de proiecte în România de la începutul operațiunilor sale în țară în 1991. Cele mai importante rezultate de anul trecut includ acorduri în valoare de peste 2 miliarde euro pentru a facilita accesul la finanțare pentru IMM-urile românești și întreprinderile cu capitalizare medie, inclusiv în agricultură, peste 1 miliard euro pentru energie durabilă și resurse naturale și peste 1 miliard de euro pentru orașe și regiuni durabile.O detaliere completă a activității de creditare a BEI în România, inclusiv exemple de proiecte și povești de impact, poate fi găsită pe pagina dedicată a site-ului Băncii. citeste mai multAboutMinistrul Marcel Boloș a primit vizita lui Ioannis Tsakiris, vicepreședintele Grupului Băncii Europene de Investiții »


13.06.2024
Ministrul Marcel Boloș a primit vizita vicepreședintei Băncii Mondiale, Antonella Bassani

Astăzi, ministrul Finanțelor a avut o întâlnire cu doamna Antonella Bassani, Vicepreședinta pentru Europa și Asia Centrală în cadrul Băncii Mondiale, în cadrul căreia s-a discutat despre progresele și prioritățile în materie de reforme structurale, reforma sistemului fiscal și proiectele strategice de investiții implementate de România.Cu ocazia acestei întâlniri a fost semnat un Amendament la acordurile de împrumut aflate în portofoliu, în baza căruia să poată utiliza, în cazul apariției unei crize/dezastru, instrumentul Rapid Response Option (RRO) - Opțiune de Răspuns Rapid, care presupune accesarea a pânã la 10% din suma totală netrasă din împrumuturile BIRD aflate în implementare la data respectivă.Tot în cadrul întrevederii, ministrul a subliniat importanța de îmbunătățire a structurii veniturilor fiscale și eliminarea distorsiunilor și lacunelor din sistemul actual. „Din perspectiva veniturilor bugetare suntem conștienți că reforma Agenției Naționale pentru Administrare Fiscală (ANAF), prin digitalizare, este extrem de importantă și suntem încrezători că acest proces, care se află în desfășurare, va atinge obiectivele asumate, respectiv colectarea mai eficientă a veniturilor. Transformarea digitală și îmbunătățirea proceselor interne ale ANAF sunt coordonatele de la care pornim, urmărind necesitatea de a consolida respectarea obligațiilor fiscale și colectarea impozitelor. Suntem conștienți de faptul că pentru echilibrarea bugetară sunt necesare eforturi conjugate, pe de o parte în zona politicii fiscale, în zona de consolidare a capacității de colectare a veniturilor, de sprijinire financiară a mediului de afaceri, iar pe de altă parte în zona de cheltuieli publice”, a afirmat ministrul Marcel Boloș.Colaborarea cu Banca Mondială a fost evidențiată ca esențială, având în vedere asistența tehnică oferită de aceasta în procesul de revizuire a legislației fiscale românești, inclusiv în domeniul impozitului pe profit, al impozitului pe veniturile persoanelor fizice și al contribuțiilor sociale obligatorii.Portofoliul actual al împrumuturilor acordate României de BIRD cuprinde 13 împrumuturi pentru investiţii sectoriale în valoare de 1,2 miliarde euro. citeste mai multAboutMinistrul Marcel Boloș a primit vizita vicepreședintei Băncii Mondiale, Antonella Bassani »


Informații utile

buton datorie publica 2

en

buton ajutor de stat

buton transparenta bugetara 2

forexebug 2021

buton revista finante

buton brexit cu sigla

taxedu

RO-Elvetia

ANFP_concurs

fiipregtit

internship2024