Proiectul de act normativ de modificare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 126/2005, publicat în dezbatere publică, în 27 ianuarie 2025, asigură cadrul necesar punerii în aplicare a măsurilor adoptate de Guvern prin fluidizarea procedurilor administrative și operaționalizarea activităților desfășurate în cadrul Comisiilor interministeriale și grupurilor de lucru, astfel încât să poată fi întreprinse cu celeritate toate demersurile necesare asigurării apărării și reprezentării României.Potrivit textului proiectului de act normativ măsurile propuse asigură o celeritate sporită procedurilor administrative și o operaționalizare a activităților desfășurate în cadrul Comisiilor interministeriale și grupurilor de lucru constituite pentru analizarea, conturarea strategiilor de apărare a statului în litigiile arbitrale și judiciare internaționale.Urgența clarificării tuturor aspectelor supuse analizei comisiilor precum și fundamentarea completă a apărărilor statului sunt o garanție că în litigiile internaționale statul beneficiază de o reprezentare juridică calificată iar hotărârile arbitrale/judiciare sunt pronunțate cu respectarea drepturilor și intereselor României.În aceste condiții, orice întârziere a procesului de conturare a strategiei de apărare a statului în litigii reprezintă o vulnerabilizare pentru România, iar conduita manifestată de o parte din autoritățile publice, prin care se refuză orice implicare în procesul de creare/consolidare a poziției procesuale este de natură să tergiverseze procesul de adoptare a unor decizii.În contextul prezentat, eliminarea Ministerului Justiției dintre instituțiile cu prerogative (și personal de specialitate) în elaborarea Memorandumurilor elaborate în temeiul prevederilor OUG nr.126/2005 (date fiind repetatele solicitări ale acestei autorități de eliminare din procesul de analiză și decizie din comisii) reprezintă o măsură de reducere a circuitului administrativ de avizare a documentelor comisiilor.Totodată s-a prevăzut ca, în măsura în care, în activitatea comisiilor vor fi identificate aspecte asupra cărora departamentele specializate din această autoritate sunt în măsură să formuleze puncte de vedere specifice ariei sale de competență, acestea să fie transmise în scris la solicitarea Ministerului Finanțelor.În ceea ce privește salarizarea funcționarilor publici implicați în activitatea reglementată prin OUG nr.126/2006 precizăm că, din anul 2024, s-a stabilit ca un număr limitat de funcționari din cadrul a trei instituții/autorități publice să beneficieze de majorarea salariului de bază cu 50%:7 funcționari din cadrul SGG20 funcționari din cadrul Direcției Generale Juridice din Ministerul Finanțelor5 funcționari din cadrul Ministerului Justiției.Astfel, potrivit dispozițiilor art.3, în vigoare astăzi, din OUG nr.126/2005:(1) Prin derogare de la prevederile Legii-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, personalul de specialitate juridică din cadrul Direcției generale juridice a Ministerului Finanțelor, care are în fișa postului atribuții în legătură cu asigurarea asistenței şi reprezentării juridice în litigiile prevăzute la art.1, personalul din cadrul Secretariatului General al Guvernului cu atribuții în asigurarea suportului documentar şi arhivistic, respectiv a asistenței juridice de specialitate, precum şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Ministerului Justiției cu atribuții în asigurarea asistenței juridice de specialitate beneficiază de o majorare salarială de 50% aplicată la salariul de bază brut. Fișa postului trebuie să cuprindă atribuții obiective cuantificabile în mod individual. (2) Prevederile alin.(1) se aplică pentru un număr de maximum 20 de persoane de specialitate juridică din cadrul Direcției Generale Juridice a Ministerului Finanțelor, 7 persoane din cadrul Secretariatului General al Guvernului și 5 persoane din cadrul Ministerului Justiției. Textul propus prin proiectul de ordonanță a Guvernului de modificare a OUG nr.126/2005 prevede diminuarea numărului de persoane care beneficiază de majorarea salariului de bază, prin eliminarea personalului din cadrul Ministerului Justiției: „Art.3 (1) Prin derogare de la prevederile Legii-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, personalul de specialitate juridică din cadrul Direcției generale juridice a Ministerului Finanțelor, care are în fișa postului atribuții în legătură cu asigurarea asistenței și reprezentării juridice în litigiile prevăzute la art.1, precum și personalul din cadrul Secretariatului General al Guvernului cu atribuții în asigurarea suportului documentar şi arhivistic, respectiv a asistenței juridice de specialitate, beneficiază de o majorare salarială de 50% aplicată la salariul de bază brut. Fișa postului trebuie să cuprindă atribuții obiective cuantificabile în mod individual.(2) Prevederile alin. (1) se aplică pentru un număr de maximum 20 de persoane de specialitate juridică din cadrul Direcției Generale Juridice a Ministerului Finanțelor și 7 persoane din cadrul Secretariatului General al Guvernului.” citeste mai multAboutReferitor la informațiile apărute în spațiul public cu privire la „majorarea cu 50% a salariilor unor funcționari din Ministerul Finanțelor și SGG", Ministerul Finanțelor este abilitat să facă următoarele precizări: »

Recomandările Consiliului privind planul bugetar-structural pe termen mediu al României şi traiectoria corectivă în cadrul Procedurii de Deficit Excesiv au fost adoptate în reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice şi Financiare (ECOFIN), care a avut loc marți, 21 ianuarie a.c., la Bruxelles. La reuniune au mai fost adoptate recomandările privind planurile bugetar-structurale pe termen mediu pentru 20 state membre. În cazul României, care a fost reprezentată la reuniune de dl. Tánczos Barna, viceprim-ministru şi ministru al finanțelor, s-a considerat că sunt îndeplinite cerinţele din Regulamentul UE privind guvernanţa economică (2024/1263) şi a fost acceptată calea de ajustare pe o perioadă de 7 ani, precum reformele şi investiţiile propuse. „România a primit un semnal de încredere din partea Consiliului UE privind consolidarea fiscală graduală de care are nevoie. Încadrarea ajustării pe un termen de 7 ani va permite economiei româneşti să îşi menţină un nivel adecvat al investiţiilor publice, prin evitarea dezechilibrelor şi prin asigurarea premiselor pentru o creştere economică sustenabilă. Proiectul de buget anual care urmează a fi adoptat până la sfârşitul lunii va oglindi această abordare, prin care ne asumăm reformele şi investiţiile prevăzute în planul bugetar-structural pe termen mediu. Am salutat modul în care Comisia Europeană şi Consiliul UE au abordat aceste recomandări, înţelegând că, în contextul economic și geopolitic dificil actual, este important să valorificăm pe deplin noul cadru de guvernanță și să îl implementăm în așa fel încât să asigurăm o creștere economică durabilă, precum și reformele și investițiile necesare”, a declarat Tánczos Barna, viceprim-ministru şi ministru al finanțelor. „Planul fiscal bugetar urmărește stabilizarea datoriei publice a României într-un context în care România continuă să fie pe primele locuri în UE, ca nivel al investițiilor publice – peste 7% din PIB, reducând deficitul bugetar la sub 3% pe parcursul perioadei 2025-2031 și creând premisele sustenabilității finanțelor publice”, a adăugat Tánczos Barna.În afara țării noastre, alte patru state membre - Franța, Spania, Italia și Finlanda – au solicitat extinderea perioadei de ajustare, de la 4 la 7 ani. Cu privire la Procedura de Deficit Excesiv, recomandările adresate Belgiei, Franței, Italiei, Maltei, Poloniei, României și Slovaciei vizează stabilirea unui termen de maximum șase luni pentru luarea de măsuri eficiente, stabilirea unui termen pentru încheierea procedurii de deficit excesiv şi a unei traiectorii corective prin care deficitul să ajungă și să fie menținut sub valoarea de referință. România a primit recomandări de menținere a cheltuielilor în limitele prevăzute (plafonul anual privind creșterea anuală a cheltuielilor nete fiind de 5,1% în 2025, 4,9% în 2026, 4,7% în 2027, 4,3% în 2028, 4,2% în 2029 și 3,9% în 2030) și încheierea procedurii de deficit excesiv până în 2030.În cadrul dezbaterii privind simplificarea, optimizarea și reducerea poverii administrative pentru mediul de afaceri european, domnul Tánczos Barna a subliniat susţinerea fermă pentru măsuri cât mai ample, în particular în privinţa întreprinderilor mici şi mijlocii, astfel încât să fie încurajată competitivitatea economiilor europene într-un context global dificil.Stadiul actual al impactului agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, priorităţile Preşedinţiei poloneze a Consiliului UE, Semestrul European 2025 şi adoptarea planurilor revizuite de redresare şi rezilienţă ale Greciei, Ciprului şi Spaniei au completat agenda reuniunii ECOFIN. citeste mai multAboutTÁNCZOS BARNA: „Adoptarea în Consiliul ECOFIN a recomandării privind planul bugetar-structural, semnal de încredere pentru consolidarea fiscală graduală de care are nevoie România” »

România a primit în 16.01.2025, hotărârea Tribunalului Arbitral constituit potrivit Convenției ICSID în dosarul cu numărul ARB/20/35 , prin intermediul căreia se stabilește că România nu a încălcat niciuna din garanțiile acordate investitorilor de Tratatul privind Carta energiei și exonerează statul român de orice obligație de a plăti daunele solicitate de reclamanți.Totodată, Tribunalul a obligat reclamanții să plătească României suma de 1.741.900,28 euro (reprezentând 50% din costurile de reprezentare suportate de România) și suma de 218.458,76 USD (reprezentând 50% din costurile de arbitraj suportate de România). Temeiul juridic al acțiunii formulate de reclamanți îl reprezintă Tratatul Cartei Energiei ratificat de România prin Legea nr.14/1997 pentru ratificarea şi a Protocolului Cartei Energiei privind eficienţa energetică şi aspecte legate de mediu, încheiate la Lisabona la 17 decembrie 1994 . În apărările sale scrise consolidate, România a respins acuzațiile reclamaților și a formulat o serie de excepții privind jurisdicția Tribunalului arbitral.Reclamanții, 28 persoane fizice și 16 persoane juridice, organizați în 15 grupuri de investitori care au dezvoltat în România 31 de centrale/parcuri fotovoltaice, au susținut că, pe fondul legislației reglementate în țara noastră în domeniul energiei regenerabile (Legea nr.220/2008 cu modificările ulterioare până la nivelul anului 2013) au pus în funcțiune mai multe parcuri fotovoltaice, localizate în mai multe județe din România. Având în vedere legislația existentă la acea dată, investitorii afirmă că au avut convingerea că schema de suport în energia regenerabilă urma să se aplice pentru o perioadă de 15 ani cumulativ cu anumite cote (progresive) stabilite pentru energia produsă din surse regenerabile.De asemenea, investitorii au afirmat că în perioada 2014-2018, România a adoptat o serie de acte normative (ref: Legea nr.23/2014, OUG nr.24/2017, Legea nr.184/2018) care au modificat radical Legea nr. 220/2008, în esență: (i) a fost eliminat sistemul de cote anuale fixe care urmau să crească progresiv; (ii) a fost redusă perioada de valabilitate a certificatelor verzi de la 16 luni la 12 luni ; (iii) au fost reduse în mod semnificativ cotele de energie produsă din surse regenerabile față de cele stabilite inițial; (iv) a fost redus prețul certificatelor verzi de la 55 euro la 35 euro. În opinia investitorilor, aceste măsuri au schimbat cadrul normativ pe baza căruia aceștia și-au dezvoltat investițiile, având drept consecință producerea unor pierderi considerabile față de cele planificate.În concluzie, investitorii susțin că în urma deselor modificări legislative în domeniul energiei regenerabile, România a încălcat prevederile Tratatului Cartei Energiei referitoare la tratamentul corect și echitabil și interzicerea exproprierilor ilegale. În acest sens, în timpul litigiului reclamanții au cuantificat pretențiile solicitate României la suma de aproximativ 256 milioane euro (fără dobândă). În urma unui proces transparent de selecție, România a fost reprezentată în acest dosar de consorțiul format din societățile de avocatură: SCP Pelinari și Pelinari SCA, Dechamps Internațional Law, Barrister Jonathan J. Gass, Barrister Tariq Baloch, SCA Perez Alati, Grondona, Benites & Arntsen (Pagbam) și Barrister Sean Aughey. citeste mai multAboutRomânia primește câștig de cauză în dosarul ARB 20/35, cu privire la energia regenerabilă »