În urma unor negocieri purtate de Alexandru Nazare, ministrul finanțelor, cu reprezentanții Comisiei Europene, jalonul privind reducerea gap-ului de TVA va fi înlocuit cu unul nou. Noul jalon va fi centrat pe măsuri structurale si legislative de întărire a capacității instituționale a ANAF de a acționa, precum si de îmbunătățire a legislației in vederea sprijinirii organelor fiscale în măsurile de colectare și administrare a contribuabililor. „Acesta este un rezultat important pentru România: nu doar că evităm pierderea unei sume semnificative din granturile PNRR, dar consolidăm și credibilitatea noastră în fața Comisiei Europene. Reforma ANAF merge mai departe, cu accent pe măsuri concrete care vor aduce rezultate sustenabile în colectarea veniturilor bugetare, și care vor duce la reducerea gap-ului de TVA într-un orizont realist. Este un proces gradual, dar ireversibil — și care va face ca în următorii doi ani ANAF să devină o instituție complet digitală, cu o cultură internă bazată pe performanță, nu pe vechime. România are nevoie de o adminitrație fiscală modernă, predictibilă și transparentă. Este ceea ce facem acum, zi de zi, fără să pierdem din vedere că în spatele cifrelor sunt oameni - funcționari care trebuie motivați și contribuabili care merită respectați.”, a subliniat ministrul Nazare.În contextul discuțiilor Ministerului de Finanțe cu Comisia Europeană referitoare la implementarea reformelor asumate prin PNRR, analiza realizată la momentul inițierii negocierilor arăta că deși am făcut progrese în digitalizarea administrației fiscale, impactul efectiv asupra gap-ului de TVA, în perioada 2021-2024, a fost insuficient pentru a îndeplini integral ținta stabilită în PNRR-ul inițial.Negocierile purtate cu Comisia Europeană au vizat necesitatea înlocuirii unui jalon neîndeplinit cu unul în care ambițiile să fie unele realiste și orientate către rezolvarea problemelor și realizarea țintei asumate în anul 2021, la momentul elaborării PNRR. Mai mult, dacă jalonul nu ar fi fost îndeplinit, România risca să piardă între 800 de milioane și 1 miliard de euro din componenta de grant a PNRR în 2026.Înlocuirea obiectivului inițial cu unul bazat pe măsuri structurale oferă României șansa de a consolida capacitatea instituțională a ANAF și a Autorității Vamale Române (AVR) pe termen lung, evitând în același timp pierderea unor fonduri nerambursabile semnificative. Aceasta reprezintă o garanție că reformele din domeniul fiscal continuă într-un cadru sustenabil, agreat cu Comisia Europeană cu efecte directe asupra stabilității bugetare și credibilității României în relația cu partenerii europeni.Jalonul este unul important, întrucât reprezintă un angajament-cheie al reformei ANAF și are ca obiectiv creșterea colectării TVA cu un impact major asupra bugetului de stat. Noua formulare a jalonului se axează pe:Reorganizarea instituțională a ANAF, prin reorganizarea unor structuri-cheie și introducerea unor indicatori de performanță legați de gradul de colectare;Îmbunătățirea legislației în domeniul insolvenței pentru creșterea capacității ANAF de recuperare a creanțelor;Modernizarea sistemelor IT și interconectarea bazelor de date, pentru o mai bună analiză și control fiscal;Îmbunătățirea cadrului procedural și a capacității ANAF de a gestiona inspecțiile în domeniul prețurilor de transfer;Ajustări legislative menite să sporească eficiența combaterii evaziunii fiscale;Creșterea transparenței ANAF, prin publicarea unor raportări periodice referitoare la structura gap-ului de TVA, cât și a activității structurilor ANAF.Prin acest acord, România își reconfirmă angajamentul ferm pentru modernizarea administrației fiscale și pentru consolidarea sustenabilă a Finanțelor Publice.  citeste mai multAboutRomânia a obținut acordul Comisiei Europene pentru înlocuirea jalonului din PNRR privind reducerea GAP-ului de TVA și a evitat o pierdere de până la 1 miliard de euro din granturi, în 2026 »

Ministerul Finanţelor şi Banca de Investiţii şi Dezvoltare accelerează implementarea măsurilor de susținere a economiei reale, prin lansarea produselor de garantare și finanțare dedicate întreprinderilor mici şi mijlocii, autorităţilor publice locale şi companiilor din subordinea acestora.Ieri, în cadrul unei întâlniri de lucru între ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, şi mangementul Băncii de Investiţii şi Dezvoltare, au fost analizate programele aflate în derulare şi au fost prezentate noi mandate de intervenţie, menite să consolideze rolul instituţiei în sprijinirea investiţiilor strategice. „Am solicitat conducerii Băncii de Investiţii şi Dezvoltare să accelereze implementarea programelor, astfel încât produsele de garantare să fie active pe piaţă în cel mai scurt timp. Este esenţial ca finanţările să ajungă rapid şi eficient la beneficiarii finali — IMM-uri, autorităţi publice locale şi companii din subordinea acestora - pentru ca efectele pozitive să se resimtă în economie începând cu anul 2026. În paralel, trebuie să consolidăm disciplina fiscală şi credibilitatea României pe pieţele internaţionale, pentru a susţine stabilitatea macroeconomică şi a proteja ratingul investiţional.”, a declarat ministrul Alexandru Nazare. „Ne-am asumat un calendar accelerat pentru implementarea programelor şi lansarea produselor de garantare în piaţă. Banca de Investiţii şi Dezvoltare are un rol important în stimularea investiţiilor strategice, iar obiectivul nostru este ca aceste instrumente financiare să genereze efecte reale în economie. Vom acţiona cu prioritate pentru a mobiliza capital, a sprijini proiectele locale şi a contribui la dezvoltarea economică sustenabilă a României.”, a declarat Dan Sandu, Director General al Băncii de Investiţii şi Dezvoltare.Produse financiare active sau aflate în implementare: IMM-urile – prin garanţia de portofoliu dedicată acestui segment, programul vizează sprijinirea a aproximativ 26.000 de companii în următorii trei ani, prin finanţări acordate de intermediari bancari şi instituţii financiare nebancare partenere. Valoarea totală a finanţărilor disponibile este estimată la circa 12,6 miliarde lei, din care 8,8 miliarde lei reprezintă componenta de garanţii gestionată de Banca de Investiţii şi Dezvoltare, iar diferenţa reprezintă aportul celorlalţi parteneri financiari implicaţi în program.Autorităţi locale (UAT) şi companii în subordinea acestora – garanţii individuale cu un buget alocat pentru următorii 3 ani de 2,2 miliarde lei;Creditare directă pentru entitati publice, incluzând componentă de asistenţă tehnică printr-o linie de finanţare de la Banca Europeană de Investiții.BID are în acest moment în analiză mai multe aplicaţii din sectorul utilităţilor. Doar pentru trei dintre proiecte, valoarea finanțǎrii este de peste 220 milioane lei în garanţii şi circa 8 milioane lei în creditare directă.Fonduri europene –BID administrează instrumente financiare complexe, care combină împrumuturi cu dobânzi subvenţionate şi componente de grant, menite să sprijine investiţiile cu impact economic şi regional. Un prim exemplu în acest sens este Fondul de Participare Regională, un mecanism prin care BID va gestiona resurse europene pentru a finanţa, prin intermediul instituţiilor financiare partenere, proiecte ale IMM-urilor din regiunile Nord-Est, Sud-Est şi Bucureşti-Ilfov. Fondul are o alocare totală de peste 233 milioane euro, provenind în principal din Programele Regionale 2021–2027, şi oferă împrumuturi cu dobândă redusă şi o componentă nerambursabilă (grant) de până la 40% din valoarea finanţării.Mandate noi în analizăÎn completarea produselor existente, BID evaluează preluarea unor mandate suplimentare care vor extinde capacitatea de intervenţie:Fondul de Modernizare – pentru finanţarea investiţiilor în reţelele de distribuţie a energiei electrice si garanţii de portofoliu pentru IMM-uri ce investesc în retehnologizare si atingerea eficienţei energetice.Fondul Social pentru Climă – dedicat microîntreprinderilor vulnerabile şi sociale.Fondul de Tranziţie Justă – prin împrumuturi subvenţionate cu capital rebate.Această colaborare reflectă angajamentul statului român de a sprijini sectorul privat, administraţia publică locală şi infrastructura de utilităţi — segmente vitale pentru relansarea economică, creşterea competitivităţii şi asigurarea sustenabilităţii.Ministerul Finanţelor şi BID vor continua dialogul tehnic şi operaţional, astfel încât: BID sǎ finalizeze selecţiile de intermediari până la sfarsitul anului 2025;să lanseze tranzacţiile partenere în noiembrie-decembrie 2025 (pentru IMM și autorități publice) şi la începutul anului 2026 (pentru alte instrumente);să asigure monitorizarea eficientă a implementării, raportarea şi comunicarea în timp real către beneficiari şi publicul larg. citeste mai multAboutMinisterul Finanţelor şi Banca de Investiţii şi Dezvoltare – parteneriat pentru sprijinirea IMM-urilor, autorităţilor locale şi companiilor de utilităţi publice »

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a condus în perioada 14-18 octombrie 2025 delegația României la Reuniunea Anuală a FMI și Grupului Băncii Mondiale, la Washington D.C.Agenda vizitei a inclus numeroase evenimente și întâlniri la nivel înalt, pentru consolidarea parteneriatului economic cu Statele Unite ale Americii. Discuțiile s-au concentrat pe promovarea progreselor României în consolidarea fiscală și pe poziționarea țării drept hub economic regional și factor de stabilitate în Europa de Sud-Est. Ministrul Finanțelor a reafirmat rolul României de pilon de stabilitate pentru securitatea transatlantică, prin politici fiscale prudente și prin asigurarea unui mediu predictibil pentru investiții.Direcționarea capitalului în domenii strategice pentru politica actuală americană și cooperarea transatlantică în energie, infrastructură, tehnologie și reconstrucția Ucrainei au fost principalele subiecte de interes pentru interlocutorii americani. Principalele concluzii ale discuțiilor:Întâlnire la nivel înalt cu reprezentanții președintelui Donald Trump Una dintre cele mai importante întâlniri ale Ministrului român al Finanțelor la Washington a fost cea cu reprezentantul Preşedintelui Trump pentru Parteneriate Globale, Paolo Zampolli şi Trezorierul Statelor Unite, Brandon Beach. Ministrul Alexandru Nazare a discutat cu ambii parteneri de dialog despre oportunitățile strategice de investiții americane în economia României, cu accent în mod special pe energie și infrastructură. “Am transmis, atât emisarului președintelui Trump cât și trezorierului Statelor Unite, mesajul că România vizează consolidarea parteneriatului economic dintre cele două state prin investiții strategice și consistente, care să asigure beneficii clare ambelor părți. De asemenea, că România este pregătită să își pună în valoare într-un mod avantajos oferta economică schimbând strategia pentru a fi proactivă în atragerea de investiții străine” a declarat Ministrul Alexandru Nazare.Întâlnire la nivel înalt cu reprezentanții administrației Trump Consiliul Național pentru Dominanță Energetică al Casei AlbeÎn întâlnirea cu Jarrod Agen, Director Executiv al Consiliului Național pentru Dominanță Energetică al SUA, Ministrul Finanțelor a transmis ambiția României de a deveni hub energetic regional, prin proiecte strategice precum Neptun Deep, cel de retehnologizare a reactoarelor Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, precum și prin creșterea volumelor de gaze transportate prin proiectul Vertical Gas Corridor, participând astfel la consolidarea securității energetice regionale. România nu este doar o verigă din așa numitul Coridor Vertical, ci este co-inițiator al acestui proiect complex care în perioada următoare poate deveni un pilon important al securității energetice din Europa de Sud-Est.Ministrul a promovat dezvoltarea cooperării cu partenerii americani pentru diversificarea surselor energetice și atragerea investițiilor industriale americane, care să se plieze pe profilul energetic al României, spre exemplu industria petrochimică.Export-Import Bank of the United States (Exim Bank US) - agenția federală a Statelor Unite care finanțează exporturile americane: Discuțiile Ministrului Alexandru Nazare cu Președintele Exim Bank US, John Jovanovic, au vizat în mod special identificarea de noi proiecte economice bilaterale și implementarea cu succes al celor aflate în derulare pentru întărirea parteneriatului româno -american în zona de energie și investiții.Delegația României a propus întărirea relației cu Exim Bank US prin construcția unui portofoliu de proiecte de interes comun care să vizeze securitatea energetică prin implicarea companiilor americane în proiecte majore de investiții.O tema importanta de discuție a fost și coridorului vertical, respectiv rolul României în creșterea capacității de transport a LNG-ului în regiune.Colaborarea României cu Exim Bank US a evoluat semnificativ în ultimii ani, concentrându-se pe domenii strategice precum energia nucleară, infrastructura și securitatea energetică regională. Demarat printr-un MoU (Memorandum of Understanding) agreat în timpul primei Administrații Trump și destinat finanțării proiectelor bilaterale în domeniul energiei și infrastructurii, sprijinul financiar al US Exim Bank pentru proiectele nuclear civile din România - destinat atât construcției unitatilor 3 și 4 de la Cernavodă, cât și proiectului SMR de la Doicești - este estimat la aproximativ 7 mld USD, dintre care 98 milioane USD au fost deja aprobate. U.S. International Development Finance Corporation (DFC) - Agenția federalǎ a Statelor Unite care finanțează investiții americane strategice în piețele emergente La Washington, Ministrul Alexandru Nazare a avut o întâlnire și cu Ben Black, Directorul General al U.S. International Development Finance Corporation (DFC), la doar câteva zile după confirmarea sa oficială în funcție, ceea ce subliniază interesul partenerilor americani pentru dialogul cu România. DFC este agenția federală a Statelor Unite care finanțează investiții americane strategice în piețele emergente.Discuțiile au vizat potențialul unor proiecte comune de investiții, în special în domeniul energetic și al infrastructurii și oportunitățile prin care România poate atrage capital american. Totodată, Ministrul Finanțelor a adresat o invitație oficială reprezentantului DFC la București, pentru extinderea dialogului de la Washington.Banca Mondială La Washington, discuțiile cu Antonella Bassani, vicepreședinte și cu Eugene Rhuggenaath, directorul executiv al instituției, au vizat proiecte și instrumente financiare pentru energie, sănătate, infrastructură și fond suveran pentru piața de capital. Colaborările cu IFC - International Finance Corporation și MIGA - Multilateral Investment Guarantee Agency, ambele instituții din cadrul Grupului Băncii Mondiale sectorul privat și proiectele energetice, inclusiv nucleare, pentru creștere economică și stabilitate macroeconomică.În întâlnirea cu Antonella Bassani, vicepreședinte al Băncii Mondiale, Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare a subliniat nevoia de a identifica, împreună cu experții Băncii, măsurile adecvate de stimulare a creșterii economice începând cu 2026, punând accent pe simplificare, dereglementare și reorganizarea schemelor de ajutor de stat. De asemenea un alt domeniu de interes în colaborarea cu Banca este cel al agriculturii, unde România poate deveni un Hub pentru estul Europei prin folosirea de noi tehnologii care să sprijine creșterea. În acest sens, Antonella Bassani și-a anunțat intenția de a participa la un workshop dedicat relansării economiei Romaniei, organizat de Ministerul Finanțelor, în parteneriat cu Banca Mondială, la București, în luna decembrie. La eveniment vor mai participa experți selectați de Banca Mondială, precum și membrii din echipa coordonată de Mario Draghi, care a elaborat raportul privind competitivitatea UE.Alte subiecte de discuție au vizat eficientizarea absorbției fondurilor europene, sprijinirea IMM-urilor, utilizând garanții de portofoliu care să nu afecteze deficitul, cu scopul de a injecta capital în sectorul privat și de a accelera redresarea economică, precum și rolul României în reconstrucția Ucrainei.Totodată, a fost abordat și subiectul aplicației României pentru găzduirea Black Sea AI Gigafactory, cu sprijinul experților Băncii Mondiale. Proiectul ar putea să transforme România în epicentrul dezvoltării Inteligenței Artificiale în regiune, urmând să asigure o infrastructură inovativă atât pentru România, cât și pentru Turcia, Republica Moldova, Ucraina sau Bulgaria.International Finance Corporation (IFC) Makhtar Diop, Directorul General IFC, a confirmat în cadrul întâlnirii cu delegația României sprijinul instituției pentru dezvoltarea sectorului privat românesc prin finanțarea producției, a proiectelor de infrastructură durabilă și a pieței de capital, prin creșterea volumului și diversificarea finanțărilor alocate. IFC vizează dublarea portofoliului de 2 mld USD în următoarea perioadă pentru România, cu scopul de a sprijini tranziția ecologică a țării, conectivitatea digitală, precum și integrarea în lanțurile valorice globale.MIGA (Multilateral Investment Guarantee Agency) Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare a purtat discuții și cu Junaid Kamal Ahmad, vicepreședinte al Agenției Multilaterale pentru Garantarea Investițiilor (MIGA), membră a Grupului Băncii Mondiale. Accentul a fost pus pe dezvoltarea unor instrumente de garantare de tip credit enhancement guarantee, esențiale pentru mobilizarea capitalului privat și reducerea riscurilor în proiectele prioritare.Discuțiile au avut în vedere și sprijinul MIGA pentru a structura soluții de garantare în domenii critice. Printre acestea se numără eficientizarea schemelor de ajutor de stat și dezvoltarea unor mecanisme de garantare pentru companiile exportatoare românești care urmăresc să se extindă și să contribuie la reconstrucția economică în Ucraina și Republica Moldova. Totodată, a fost abordată posibilitatea colaborării între MIGA și Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) prin utilizarea garanțiilor de portofoliu pentru a sprijini sectorul IMM.Colaborarea dintre România și MIGA va fi consolidată prin vizita la București a Vicepreședintelui MIGA, programată în perioada 27-29 octombrie.Fondul Monetar Internațional (FMI) Discuțiile Ministrului Finanțelor cu Jeroen Clicq, Directorul Executiv FMI, și Alfred Kammer, Director al Departamentului pentru Europa al FMI au vizat progresele de consolidare fiscalǎ şi obiectivele Guvernului de la Bucureşti de a creşte volumul investițiilor, în paralel cu respectarea țintelor de reducere a deficitului. Agenția de rating Fitch În cadrul întâlnirii cu reprezentantul Fitch, Erich Arispe Morales, Director pentru regiunea Europei, Ministrul Nazare a evidențiat îmbunătățirea situației fiscale actuale și ținta de deficit stabilită de România pentru 2025, precum și obiectivul de reducere treptată a acestuia în perioada următoare, prin măsuri structurale de consolidare fiscală. În vederea următoarelor rapoarte ale agenției și îmbunătățirii calificativului de investiții al României, Ministrul a evidențiat principalele măsuri vizate de guvernul de la București: implementarea consolidarii fiscale, prioritizarea proiectelor cu progres semnificativ, accelerarea absorbției fondurilor europene, digitalizarea administrației.BERD – Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare În cadrul întâlnirii cu Președintele BERD, Odile Renaud – Basso, Ministrul Finanțelor a evidențiat rolul BERD ca partener strategic pentru implementarea reformelor în România și investițiilor în infrastructură rezilientă, tranziție verde, dezvoltarea pieței de capital și competitivitatea sectorului privat. Ministrul Finanțelor a subliniat prioritatea accelerării creșterii economice pentru 2026 și găsirea de soluții out-of-the-box pentru a sprijini sectorul privat, a îmbunătăți creditarea și a atrage mai multe investiții străine directe. Un alt subiect de interes a fost constituit de dezvoltarea parteneriatelor public-private, precum și restructurarea companiilor de stat, unde Banca poate aduce expertiză în selecția și pregătirea proiectelor PPP, respectiv în reformarea și eficientizarea companiilor.Cu sprijinul BERD, România promovează integrarea regională a piețelor de capital, noi instrumente financiare și acces sporit la finanțare pentru IMM-uri și sectoarele inovatoare.Intervenții importante ale Ministrului Alexandru Nazare la Camera de Comerț Americană, Atlantic Council și Hudson Institute “România se poziționează drept un pilon strategic al cooperării economice și de securitate transatlantice, promovând investițiile americane, disciplina fiscală și transparența. În România avem peste 900 de companii americane, care sunt extrem de importante pentru dezvoltarea țării noastre. România încurajează investițiile, suntem deschiși pentru business-uri noi și avem o abordare înnoită față de atragerea investițiilor străine – suntem mai deschiși, suntem proactivi. Nu am fost suficient de eficienți în a ne promova avantajele din punct de vedere logistic, energetic și al capitalului uman. Avantajele noastre strategice sunt majore, de aceea și ambițiile noastre sunt ridicate”, a transmis Ministrul de Finanțe investitorilor americani în cadrul unei intervenții la Camera de Comerț a Statelor Unite ale Americii.România consolidează parteneriatul economic cu SUA prin proiecte în infrastructură, energie și tehnologie, inclusiv prin proiecte precum Neptun Deep sau prin proiecte de dezvoltare a economiei digitale și inteligență artificială (AI). De asemenea, România joacă un rol central în stabilitatea Europei de Est și reconstrucția Ucrainei, acționând ca hub logistic și umanitar și facilitând integrarea regională prin coridoarele Mării Negre și Dunării și inițiativa Celor Trei Mări, a subliniat ministrul.De asemenea, la Atlantic Council și Hudson Institute, două dintre cele mai influente think-tank-uri americane în domeniul politicii externe, economice și de securitate, Ministrul Alexandru Nazare a subliniat rolul strategic al României pentru creșterea economică a întregii regiuni a Europei de Est, printr-un mix de efort în atragerea de investiții, dezvoltarea activităților de comerț și a infrastructurii fizice și digitale, pentru asigurarea stabilității și competitivității regionale. ”Criza este și o oportunitate de a provoca schimbări mult așteptate, de eficientizare a administrației, de restructurare a companiilor de stat și de regândire a prioritizării investițiilor. Suntem în poziția în care putem schimba modul în care acționăm la nivel european. Trebuie să fim mult mai activi decât am fost în trecut, trebuie să luptăm pentru subiectele pentru care avem argumente. Această schimbare de atitudine se va reflecta și în modul în care va fi proiectată creșterea economică în anii următori”, a declarat Ministrul Finanțelor la Washington.În contextul Reuniunilor Anuale ale FMI și Băncii Mondiale, Ministrul Finanțelor a mai avut discuții cu miniștrii Finanțelor din Austria și Olanda, privind sprijinul în negocierile care vor avea loc în cadrul Comitetului pentru Afaceri Fiscale privind aderarea României la OCDE. citeste mai multAboutA doua vizită a Ministrului de Finanțe Alexandru Nazare la Washington D.C. »