Ministrul Finanțelor, domnul Alexandru Nazare, conduce delegația Ministerului Finanțelor la Reuniunea Anuală a Fondului Monetar Internațional (FMI) și a Grupului Băncii Mondiale, care se desfășoară la Washington D.C., Statele Unite ale Americii, în perioada 14 – 18 octombrie 2025.Agenda delegației MF este una intensă și cuprinde sesiuni de lucru, reuniuni bilaterale și întâlniri cu investitorii, menite să consolideze relațiile cu partenerii internaționali și să transmită partenerilor americani perspectivele privind evoluțiile economice ale României.Programul ministrului Finanțelor: Miercuri, 15 octombrie Banca Mondială: Discuții privind productivitatea în Regiunea Europei și Asiei Centrale cu Antonella Bassani, Vicepreședintele Băncii Mondiale;IFC: Întâlnire cu dl.Makhtar Diop, Directorul General IFC (Corporația Financiară Internațională), o organizație din Grupul Băncii Mondiale, care susține sectorul privat în piețele emergente, inclusiv în România;MIGA - Multilateral Investment Guarantee Agency: Întâlnire cu Vicepreședintele de Operațiuni MIGA, dl.Junaid Kamal Ahmad; Agenția MIGA, parte de asemenea din Grupul Băncii Mondiale, are rolul de a încuraja investițiile străine directe în țările în curs de dezvoltare, oferind garanții împotriva riscurilor politice și necomerciale;Participare la Reuniunea Constituentei OEDINE/EDS 19, structura a Băncii Mondiale din care face parte și România; Office of the Executive Director – Constituency 19/Biroul Directorului Executiv – Constituția 19 din cadrul Băncii Mondiale este implicat în elaborarea și adoptarea politicilor ce guvernează activitățile Băncii Mondiale.Tot miercuri, ministrul Alexandru Nazare va avea intervenții publice în cadrul unor evenimente organizate de Atlantic Council și Hudson Institute, două think-tank-uri influente în mediul politic și economic din Statele Unite, având un rol determinant în elaborarea și conturarea politicilor publice la nivel internațional.Prin prezența la aceste forumuri, ministrul Alexandru Nazare va oferi perspectivele macroeconomice ale României și va promova oportunitățile de investiții disponibile pe piața românească. Joi, 16 octombrie Întâlniri cu reprezentanții agențiilor internaționale de rating Fitch, Moody’s și S&P;FMI: Întrevedere cu dl.Alfred Kammer, Director Europa al FMI, și dl.Jeroen Clicq Directorul executiv FMI;Întâlniri cu reprezentanți ai mediului de afaceri, inclusiv ai Camerei de Comerț Americane - US Chamber of Commerce;Întâlniri cu investitori și grupuri de investiții majore (PIMCO, BNPP, ING, Morgan Stanley, Barclays). Vineri, 17 octombrie Participare la Plenara Reuniunii Anuale a Băncii Mondiale și Fondului Monetar Internațional, sesiunea în care miniștrii de finanțe sau guvernatorii băncilor centrale ai celor două instituții se reunesc pentru a adopta decizii-cheie și a prezenta prioritățile perioadei următoare;Întâlniri cu oficiali ai Băncii Mondiale, inclusiv directorul Constituentei din care face parte și România;BERD: Întâlnire cu Președintele BERD, dna.Odile Renaud-Basso;Participare la evenimente de grup găzduite de instituții financiare precum BofA și Jefferies;Discuții cu World Bank Treasury și Moody’s-Comercial. Sâmbătă, 18 octombrie Participare la prezentarea FMI privind perspectivele economice regionale. Reuniunile Anuale ale Băncii Mondiale și Fondului Monetar Internațional sunt considerate un barometru al direcției în care se îndreaptă economia mondială și joacă un rol cheie în conturarea politicilor globale de dezvoltare și stabilitate financiară. Prin intermediul agendei intense de întâlniri cu înalți oficiali, agenții de rating și investitori majori, România își consolidează poziția de partener de încredere în cadrul comunității financiare internaționale, asigură accesul la resurse financiare și expertiză tehnică necesare pentru reforme și dezvoltare, și promovează oportunitățile investiționale ale pieței interne. citeste mai multAboutA doua vizitǎ a Ministrului de Finanțe Alexandru Nazare la Washington D.C. »

Ministerul Finanțelor a atras, pe 2 octombrie 2025, de pe piețele externe, aproximativ 4 miliarde de euro, fiind una dintre cele mai de succes emisiuni de euroobligațiuni pe piețele internaționale și a patra tranzacție realizată în 2025.Emisiunea s-a realizat în trei tranșe: o tranșă de 2 miliarde EUR cu scadența de 7 ani lung (2033), o tranșă de 1 miliard EUR pe 12 ani (2037) și 1 miliard EUR pe o nouă tranșă de 20 ani (2045), fiind anunțat că aceasta este ultima tranzacție publică de euroobligațiuni a României în anul 2025.Totodată, corelat cu această emisiune, România a continuat procesul de administrare activă a portofoliului de datorie prin utilizarea unei operațiuni de răscumpărare anticipată a euroobligațiunilor scadente în anul 2026, în scopul limitării riscului de refinanțare și extinderii maturității medii reziduale a portofoliului.Astfel, România a anunțat și oferte de răscumpărare la preț fix (“Tender offer”) pe parcursul a 5 zile lucrătoare pentru fiecare dintre cele trei obligațiuni suverane în EUR cu scadența în 2026, cu o valoare cumulată de 4,25 miliarde EUR. Prin urmare, pe 10 octombrie, România a încheiat operațiunea de răscumpărare anticipată parțială a euroobligațiunilor cu scadența în 2026, în valoare totală de aproximativ 1 miliard EUR, după cum urmează:550 milioane EUR din obligațiunile cu scadența la 26 februarie 2026 (aprox.42,3% din emisiune),240,3 milioane EUR din obligațiunile cu scadența la 26 septembrie 2026 (aprox.13,4% din emisiune),209,6 milioane EUR din obligațiunile cu scadența la 8 decembrie 2026 (aprox.18,2% din emisiune).Tranzacția marchează noi recorduri: Cel mai mare volum total maxim al ordinelor din partea investitorilor înainte de fixarea marjelor: 17,5 miliarde EUR,Cea mai mare reducere de spread (45 bps pentru tranșele de 7 și 20 de ani și 40bps pentru tranșa de 12 ani) ce a permis reducerea cea mai semnificativă a primelor de emisiune (-15/-5/-5bps),Cea mai mare operațiune de răscumpărare anticipată realizată de România printr-o emisiune de euroobligațiuni, care a totalizat aproximativ 1 miliard de EUR.Această tranzacție face parte din strategia României de a se finanța extern în 2025, asigurând atât acoperirea necesarului de finanțare, cât și consolidarea rezervei de valută a statului. „Succesul României pe piețele internaționale de capital, în prima zi după adoptarea rectificării bugetare, confirmă încrederea investitorilor în direcția economică a țării și în măsurile adoptate. Semnalul transmis sprijină continuarea reformelor pentru stabilitate macroeconomică și sustenabilitate fiscală. Vom acționa ferm pentru corectarea dezechilibrelor și pentru un mediu investițional predictibil și atractiv”, a declarat Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.Cine a cumpărat obligațiunile RomânieiEmisiunea de euroobligațiuni a beneficiat de o bază investițională foarte diversificată, atât din punct de vedere geografic, cât și din perspectiva tipurilor de investitori.Din punct de vedere al tipurilor de investitori, se distinge preponderența investitorilor de tipul “real money”, respectiv fonduri de active administrate privat care au avut o pondere în cadrul maturităților de 7, 12, respectiv 20 de ani de 71%, 51% și respectiv 69%. Cea mai mare participare a fondurilor de pensii și asigurări a fost la tranșa de 12 ani (18%). Fondurile suverane și instituțiile oficiale au avut o participare echilibrată în cadrul tuturor tranșelor emisiunii, cu o pondere de 5% pentru maturitățile de 7 și 20 de ani și o participare ușor mai ridicată, de 8%, în tranșa de 12 ani.Distribuția geografică a investitorilor, pentru maturitatea de 7 ani EUR a fost următoarea: UK 36%, America 28%, Europa de Vest 15%, restul Europei 7%, CEE 7%, Romania 4%, Asia și Orientul Mijlociu 3%.Pentru maturitatea de 12 ani EUR, distribuția geografică a investitorilor a fost: UK 34%, America 20%, Europa de Vest 22%, restul Europei 2%, CEE 8%, Romania 9%, Asia și Orientul Mijlociu 5%.Distribuția geografică a investitorilor, pentru maturitatea de 20 ani EUR a fost următoarea: UK 58%, America 16%, Europa de Vest 11%, restul Europei 5%, CEE 3%, Romania 2%, Asia și Orientul Mijlociu 5%.România a vândut obligațiuni în 3 tranșe, din care 2 miliarde de euro cu maturitatea de 7 ani lung, cu un randament de 5,486% și o rată de dobândă de 5,375% pe an, 1 miliard de euro cu maturitatea de 12 ani, cu un randament de 6,208% și o rată de dobândă de 6,125% pe an și un 1 miliard de euro cu maturitatea de 20 de ani, cu un randament de 6,620% și o rată de dobândă de 6,500% pe an.Tranzacția a fost intermediată de: Citigroup Global Markets Europe AG, Erste Group Bank AG, HSBC Continental Europe, ING Bank N.V., J.P. Morgan SE și Raiffeisen Bank International AG. citeste mai multAboutRomânia a atras 4 miliarde de euro prin ultima și cea mai de succes emisiune de euroobligațiuni din acest an »

România a susținut o abordare echilibrată privind viitorul buget al Uniunii Europene și noile resurse proprii Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a participat ieri la reuniunea Consiliului Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN), desfășurată la Luxemburg, în cadrul căreia principalele discuții s-au axat pe viitorul buget al Uniunii Europene și propunerea Comisiei Europene de actualizare a sistemului de resurse proprii al UE. În cadrul reuniunii, subiectul central a fost reprezentat de actualizarea sistemului de resurse proprii al bugetului UE, care reprezintă aproximativ 90% din veniturile bugetare comunitare. Comisia Europeană a propus cinci noi resurse proprii: sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii, mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon, aplicarea unei cote de apel uniforme la greutatea echipamentelor electrice și electronice din fiecare stat membru care nu este colectată anual, resursă proprie pentru accizele din tutun, resursă corporativă pentru Europa. Poziția României privind viitorul buget și noile resurse proprii Ministrul Alexandru Nazare a subliniat că finanțarea bugetului UE trebuie să se bazeze pe principiile echității, eficienței, transparenței și simplității. În calitatea sa de stat net beneficiar de fonduri europene, România consideră esențială o distribuție echitabilă a contribuției financiare aferentă resurselor proprii, ținând cont de nivelul de dezvoltare economică al fiecărui stat membru. „Susținem un buget european sustenabil și realist, capabil să sprijine prioritățile Uniunii și să aducă beneficii tangibile cetățenilor. Este esențial ca tranziția verde să nu genereze costuri disproporționate pentru statele aflate încă în proces de redresare economică”, a declarat ministrul Alexandru Nazare. România a exprimat totodată rezerve privind unele propuneri ale Comisiei, precum introducerea resurselor bazate pe deșeurile electronice sau reducerea costurilor de colectare pentru resursele tradiționale (taxe vamale). România a susținut simplificarea administrativă și o mai bună reglementare la nivel european Referitor la simplificarea procesului legislativ european, România a subliniat nevoia de reducere a poverii administrative și birocratice, în special pentru întreprinderile mici și administrațiile publice. Ministrul Nazare a subliniat că evaluările de impact trebuie să reflecte mai bine specificul statelor membre cu economii emergente și să includă analize diferențiate, pentru a asigura decizii bazate pe dovezi și adaptate realităților naționale. România promovează echilibrul și solidaritatea europeană România a sprijinit inițiativele europene de direcționare a economiilor către investiții productive și a reafirmat susținerea pentru asistența financiară și sancțiunile impuse Rusiei. Totodată, a menținut rezerve față de noile accize la tutun, menționând ca noile niveluri minime propuse sunt excesive. În acest sens, poziționarea României a susținut o abordare graduală și flexibilă pentru a proteja stabilitatea pieței și veniturile bugetare. „La reuniunea ECOFIN de la Luxemburg am subliniat încă o dată că România își dorește să fie un partener activ și respectat la masa deciziilor europene. Avem datoria să ne susținem ferm interesele, cu argumente solide și cu o înțelegere realistă a contextului european, dar și să ne respectăm angajamentele asumate”, a declarat ministrul finanțelor, Alexandru Nazare. citeste mai multAboutParticiparea ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, la reuniunea ECOFIN de la Luxemburg »