Cea de a patra ediție FIDELIS din 2025, ce se va desfășura între 9 și 16 mai, vine cu dobânzi de până la 7,80% la emisiunile în lei și de până la 6,25% la cele în euro.Așadar, cei care vor să-și investească economiile în Programul FIDELIS, ediția din mai, vor beneficia de dobânzi neimpozabile:în lei: de 6.75% - cu scadența la 1 an;de 7.40% - cu scadența la 3 ani;de 7.80% - cu scadența la 5 ani.în euro: de 3,85% - cu scadența la 2 ani;de 6,25% - cu scadența la 7 ani.Beneficiile pentru donatorii de sânge continuăTranșa specială de titluri de stat FIDELIS, emise în lei și scadență la 1 an, dedicată tuturor celor care fac dovada donării de sânge începând cu 1 noiembrie 2024, va avea o dobândă de 7,75%. Donatorii-investitori beneficiază de un prag minim de subscriere redus de la 5.000 de lei la 500 lei, în limita unui plafon maxim de 100.000 lei.Ce aduce nou FIDELIS în 2025: Lansări lunare;Posibilitatea de a subscrie, timp de 6 zile lucrătoare, încă din prima parte a lunii;Dobânzile și scadențele pentru următoarea ediție se anunță la finalul lunii curente pentru emisiunea viitoare;Un nou partener: TradeVille, în parteneriat cu Libra Bank, principalul broker de retail din România, pe lângă BT Capital Partners&Banca Transilvania, Banca Comercială Română, B.R.D. – Groupe Société Générale și Alpha Bank.Cei care investesc în titlurile de stat FIDELIS se bucură de facilități precum: posibilitatea de a vinde titlurile înainte de maturitate, primind dobândă aferentă perioadei de deținere în funcție de prețul primit pe bursă;veniturile obținute ca urmare a deținerii titlurilor sunt neimpozabile;flexibilitate în administrarea și diversificarea portofoliului.Reamintim că valoarea nominală a unui titlu de stat FIDELIS este de 100 de lei pentru emisiunea în lei și 100 de euro pentru emisiunea în euro, iar pragul minim de subscriere este de 5.000 de lei, respectiv 1.000 de euro.Aproximativ 8 miliarde lei- suma totală investită în primele 3 ediții din 2025 Cifrele celor trei ediții din 2025 dovedesc că interesul românilor în modalitatea de economisire propusă de Ministerul Finanțelor este într-o continuă creștere:suma totală investită este de aproape 8 miliarde de lei;85.157 ordine de subscriere;12.046 donatori – investitori;peste 964 milioane de lei este suma totală investită de donatorii-investitori. citeste mai multAboutDin 9 mai, MF lansează a patra ediție FIDELIS din 2025, cu dobânzi de până la 7,80% »

Delegația Ministerului Finanțelor, condusă de domnul Tánczos Barna, viceprim-ministru și ministru al Finanțelor, participă, în această săptămână, la Washington, D.C., la Reuniunile de Primăvară organizate de Grupul Băncii Mondiale și Fondul Monetar Internațional.Evenimentul, cu o importanță deosebită la nivel internațional, reunește anual miniștri de finanțe, guvernatori ai băncilor centrale, lideri economici și reprezentanți ai instituțiilor financiare globale, oferind un cadru strategic pentru dezbateri privind provocările economice și financiare la nivel global. Alături de delegația Ministerului Finanțelor, România este reprezentată de ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Bogdan Ivan, și delegația BNR, condusă de prim-viceguvernatorul Leonardo Badea. „Participarea României la aceste reuniuni reprezintă o oportunitate importantă de a reafirma angajamentul nostru pentru stabilitatea bugetară și reducerea deficitului, atragerea de investiții și consolidarea relațiilor de cooperare cu instituțiile financiare internaționale. Investițiile trebuie să rămână principalul motor al economiei, iar pentru păstrarea acestora trebuie să oferim credibilitate și predictibilitate investitorilor. Totodată, aceste obiective trebuie întărite printr-o asumare comună la nivelul întregului Guvern, fiecare minister având responsabilitatea de a respecta limitele bugetare și de a adopta măsuri concrete pentru reducerea cheltuielilor” - a declarat ministrul Finanțelor Tánczos Barna.Viceprim-ministrul român a precizat că sprijinul oferit de Banca Mondială — prin expertiza tehnică și instrumentele financiare puse la dispoziție pentru susținerea reformelor și investițiilor prioritare — reprezintă un pilon important al parcursului nostru de dezvoltare, mai ales în contextul economic actual, marcat de multiple provocări. „România a atras pentru investiții miliarde de Euro de la Banca Mondială. Aceste sume sunt transformate în spitale noi, îmbunătățirea sistemului sanitar, a sistemului de învățământul și cel judiciar, îmbunătățirea capacității de reziliență și răspuns la situații de urgență.” Pe agenda vizitei sunt întrevederi cu reprezentanți de nivel înalt din cadrul instituțiilor financiare internaționale, reprezentanți ai agențiilor de rating, precum și Reuniunea Constituentei (întâlnirea țărilor membre care fac parte din aceeași grupă de vot) în cadrul Fondului Monetar Internațional și al Grupului Băncii Mondiale. Totodată, în marja reuniunii, ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, participă la Summitul privind Strategia pentru Europa Centrală și de Est, la dezbaterile despre consolidarea rezilienței europene prin investiții.Întâlnirile de Primăvară ale Băncii Mondiale sunt considerate un barometru al direcției în care se îndreaptă economia mondială și joacă un rol cheie în conturarea politicilor globale de dezvoltare și stabilitate financiară. citeste mai multAboutMinistrul Finanțelor participă la Reuniunile de Primăvară ale Grupului Băncii Mondiale și FMI, reafirmând angajamentul României pentru stabilitatea fiscal-bugetară »

Referitor la comunicatul Eurostat privind deficitul bugetar în 2024 al României, Ministerul Finanțelor face următoarele precizări:Deficitul bugetar al României calculat conform metodologiei naționale „cash” a fost, în 2024, de 8,65% din PIB, respectiv 152,72 miliarde lei.Deficitul bugetar ESA, conform datelor oficiale ale Eurostat, publicate în data de 22 aprilie 2025, a fost de 9,3% din PIB la finalul anului trecut. Calculul deficitului s-a făcut în sistemul de raportare accrual, definit în Sistemul European de Conturi (ESA 2010), precum și în regulamentele emise în aplicarea Tratatului de instituire a Uniunii Europene.Astfel, diferența dintre cele două abordări este rezultatul aplicării unor metodologii diferite de estimare.Influențe negative în calculul deficitului ESA au avut în principal sumele datorate și neplătite la sfârșitul anului de către instituțiile bugetare, ceea ce a presupus cheltuieli mai mari cu 9,1 miliarde lei, cât și transpunerea dobânzilor (-9,6 mld lei) din baza cash în baza accrual în funcție de termenele de plată.Facem precizarea că nu este pentru prima dată când, în România, au putut fi observate diferențe între deficitul ESA și deficitul cash.Chiar și în acest context, România își reafirmă angajamentul de a se încadra în deficitul de 7% din PIB în 2025 și, totodată, va continua această traiectorie și în următorii ani, așa cum prevede Planul Bugetar – Structural Național pe Termen Mediu agreat împreună cu Comisia Europeană. citeste mai multAboutRomânia se va încadra în ținta de deficit asumată prin Planul Bugetar – Structural Național pe Termen Mediu »