Guvernul României a adoptat, în ședința de Guvern de astăzi, un set de modificări importante în Codul de procedură fiscală, menite să întărească transparența, o mai bună colaborare cu contribuabilii și să eficientizeze procesele fiscale, în contextul angajamentului României de aliniere la standardele internaționale, inclusiv aderarea la OCDE. Modificările aduse Codului de procedură fiscală vizează acordurile de preț în avans și procedurile pentru evitarea dublei impuneri. „Ne aliniem astfel la cele mai bune practici internaționale și dorim să avem un sistem fiscal mai transparent, mai predictibil și mai modern. Simplificăm și accelerăm practic procesul de emitere a acestor acorduri, astfel încât acestea să devină un instrument accesibil și util pentru mediul de afaceri din România. Toate aceste măsuri vor contribui la un sistem fiscal echitabil, care sprijină contribuabilii corecți”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Ce schimbări aduc noile reguli despre acordul de preț în avans Potrivit noilor reglementări, companiile vor putea solicita emiterea unui acord de preț în avans nu doar pentru tranzacțiile viitoare, ci și pentru cele din trecut, cu aplicabilitate retroactivă de până la 5 ani, în anumite condiții ce vor fi detaliate ulterior în legislația secundară. Măsura vizează sprijinirea contribuabililor de bună-credință, transparentizarea în relația cu organele fiscale, siguranța fiscală și conformarea voluntară, având ca scop creșterea nivelului de predictibilitate în relațiile cu autoritățile fiscale. De asemenea, autoritățile fiscale vor putea suspenda inspecțiile fiscale pentru perioadele deja acoperite de o cerere de acord de preț în avans depusă, astfel încât procesul de soluționare a cererii să fie prioritar, reducându-se astfel interferențele dintre procedurile fiscale și sporind eficiența administrativă. Noi reguli privind procedura amiabilă pentru evitarea dublei impuneri În plus, au fost revizuite prevederile legale referitoare la procedura amiabilă pentru evitarea dublei impuneri, o situație dificilă în multe cazuri, în special în contextul schimbărilor legislative internaționale, precum pilonul 2. Noile reguli vor operaționaliza mai bine deciziile finale ale disputelor fiscale internaționale și vor asigura o aplicare practică a soluțiilor, contribuind la creșterea credibilității României ca partener fiscal responsabil. Ministerul Finanțelor precizează că inspecțiile fiscale vor fi direcționate în continuare pe baza analizelor de risc, fără a avea o țintă specifică pentru anumite companii, și vor fi adaptate realităților economice actuale prin actualizarea legislației la standardele UE și OCDE. În prezent, în evidențele ANAF se află 135 de cazuri de proceduri amiabile încă nesoluționate, iar 9 cazuri au fost rezolvate. De asemenea, au fost emise în total 75 de acorduri de preț în avans din anul 2010 și până în prezent. În stocul actual există 80 de acorduri de preț în avans fără o soluție finalizată. ANAF va accelera în continuare demersurile pentru deblocarea și finalizarea acestor cazuri, în vederea eficientizării procesului și accelerării soluțiilor pentru contribuabili. citeste mai multAboutMinisterul Finanțelor anunță noi măsuri pentru transparență și eficiență fiscală: Modificări legislative privind acordurile de preț în avans și procedurile pentru evitarea dublei impuneri »

București, 21 iulie 2025 – Ministerul Finanțelor anunță lansarea demersului interinstituțional pentru construirea unui portofoliu de proiecte de investiții care pot fi implementate prin mecanisme de parteneriat public-privat (PPP), cu impact economic și social major. Această inițiativă marchează un pas decisiv în valorificarea potențialului PPP-urilor pentru dezvoltarea României.În acest sens, Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a transmis solicitări oficiale către ministerele de linie pentru identificarea și evaluarea proiectelor relevante care pot fi structurate sub forma unor parteneriate public-private. „Fiecare minister este invitat să transmită, până la finalul lunii iulie a.c., o analiză internă a proiectelor de investiții, incluzând informații esențiale precum: obiectivul proiectului, indicatorii tehnico-economici, valoarea estimată a investiției, stadiul de pregătire (temă de proiectare, studii de prefezabilitate sau fezabilitate), situația terenurilor implicate (proprietate, necesar de expropriere), precum și avizele sau autorizațiile deja obținute”, a declarat Ministrul Alexandru Nazare.Acest demers continuǎ acțiunile întreprinse deja de Ministerul Finanțelor în sprijinul dezvoltării proiectelor PPP. În decembrie 2024, a fost aprobat Ordinul nr.6695/17.12.2024 privind publicarea ghidurilor și metodologiilor pentru înțelegerea și aplicarea cadrului PPP, iar în perioada 26–29 mai 2025 a avut loc prima sesiune extinsă de instruire dedicată autorităților publice centrale și locale.Ministerele vizate pentru dezvoltarea unui portofoliu de proiecte PPP includ:Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Ministru Florin-Ionuț BarbuMinisterul Mediului, Apelor și Pădurilor - Ministru Diana-Anda BuzoianuMinisterul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației - Ministru Cseke Attila ZoltánMinisterul Educației și Cercetării - Ministru Daniel-Ovidiu DavidMinisterul Energiei - Ministru Bogdan-Gruia IvanMinisterul Economiei, Digitalizării, Antreprenorialului și Turismului - Ministru Radu-Dinel MiruțăMinisterul Investițiilor și Proiectelor Europene - Ministru Dragoș-Nicolae PîslaruMinisterul Sănătății - Ministru Alexandru-Florin RogobeteMinisterul Transporturilor și Infrastructurii - Ministru Ciprian-Constantin ȘerbanRomânia a înregistrat, până în prezent, un număr redus de proiecte implementate prin PPP, comparativ cu alte state europene care au valorificat acest instrument pentru dezvoltarea infrastructurii, a serviciilor publice și a altor domenii esențiale. Ministerul Finanțelor urmărește, prin acest efort, să contribuie la creșterea capacității instituționale pentru promovarea de proiecte viabile și sustenabile, în colaborare cu sectorul privat.  citeste mai multAboutMinisterul Finanțelor inițiază procesul de identificare a unui portofoliu de proiecte PPP viabile pentru România »

București, 18 iulie 2025 - România a realizat, luna aceasta, una dintre cele mai importante operațiuni financiare din ultimii ani pe piețele internaționale. În urma emisiunii de euroobligațiuni din 9 iulie 2025, Ministerul Finanțelor a atras, prin împrumut de pe piețele externe, o sumă totală de 4,7 miliarde de euro echivalent. Aceasta este a treia astfel de tranzacție realizată în 2025, iar suma totală este cea mai mare atrasă în acest an. Costurile de împrumut, deși în scădere, rămân la valori ridicate. Emisiunea recentă a înregistrat un interes considerabil din partea investitorilor, cererea totală fiind de peste 9,5 miliarde USD pentru tranșele în dolari și peste 4,5 miliarde EUR pentru tranșa în euro (sume care nu includ cererea din partea băncilor intermediare).Obligațiunile României au fost suprasubscrise de aproape 2,8 ori - investitorii au vrut să cumpere de aproape trei ori mai mult decât suma contractată. Au participat în total peste 240 de investitori, iar fondurile atrase au fost decontate pe 16 iulie 2025.Succesul acestei emisiuni este marcat și prin condițiile financiare obținute. În cadrul procesului, în baza creșterii accelerate a ordinelor de cumpărare venite din partea investitorilor, România a reușit să scadă costurile inițiale ale împrumutului. Marjele de risc (spread-urile) față de referințele avute în vedere (obligațiunile SUA la maturități similare respective nivelul ratelor swap în euro) au fost reduse cu 40 de puncte de bază pentru toate tranșele.De asemenea, pentru obligațiunile în USD pe 5 ani, statul nu a plătit nicio primă suplimentară, iar pentru cele pe 10 ani și pentru tranșa în euro s-au înregistrat prime negative de 3, respectiv 10 puncte de bază, ceea ce înseamnă că România s-a împrumutat la un cost mai mic decât cel aferent pieței secundare. Această tranzacție face parte din strategia României de a se finanța extern în 2025, asigurând atât acoperirea necesarului de finanțare, cât și consolidarea rezervei de valută a statului. „Acest succes al României pe piețele internaționale de capital reconfirmă încrederea investitorilor în capacitatea României de a implementa și lua în continuare măsurile necesare în vederea corectării dezechilibrelor actuale. Realizarea emisiunii după o perioadă marcată de incertitudini politice și economice și într-un context geopolitic provocator a reconfirmat percepția pozitivă a investitorilor față de primul pachet de măsuri aprobat, cât și față de capacitatea de a continua implementarea reformelor necesare care vor contribui la sustenabilitatea fiscală a României”, a declarat Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.Cine a cumpărat obligațiunile RomânieiEmisiunea de euroobligațiuni a beneficiat de o bază investițională foarte diversificată, atât din punct de vedere geografic, cât și din perspectiva tipurilor de investitori.Din punct de vedere al tipurilor de investitori, pentru ambele tranșe denominate în USD se distinge preponderența investitorilor de tipul “real money”, respectiv fonduri de active administrate privat care au avut o pondere în cadrul maturităților de 5 și 10 de ani de 76% și respectiv 80%. Totodată fondurile de pensii și companiile de asigurări au avut o distribuție de 8% și 7%, fondurile suverane și instituțiile oficiale o distribuție 2% și 1%, băncile comerciale și private au avut o alocare de 2% și 3% și fondurile speculative au beneficiat de o alocare de aproximativ 12% și 9%.Pentru seria denominată în EUR, investitorii au fost reprezentați în proporție de 67% de fonduri de active administrate privat, 15% fonduri speculative, 15% fonduri de pensii și companii de asigurări, 2% bănci comerciale și private și 1% fonduri suverane și instituțiile oficiale.Distribuția geografică a investitorilor, pentru maturitatea de 5 ani USD a fost următoarea: Europa de Vest 68%, America 25%, Orientul Mijlociu 5%, APAC 1% și CEE 1%. Pentru maturitatea de 10 ani USD, distribuția geografică a investitorilor a fost: Europa de Vest 70%, America 21%, Orientul Mijlociu 3%, APAC 3% și CEE 3%.Nu în ultimul rând, pentru redeschiderea seriei denominate în EUR scadentă în iulie 2039, distribuția geografică a investitorilor a fost următoarea: Europa de Vest 73%, CEE 16%, America 9%, Orientul Mijlociu 1% și APAC 1%.România a vândut obligațiuni în 3 tranșe, din care 2 miliarde USD cu maturitatea de 5 ani, cu un randament de 5,772% și o rată de dobândă de 5,750% pe an și 1,75 miliarde USD cu maturitatea de 10 ani, cu un randament de 6,642% și o rată de dobândă de 6,625% pe an, respectiv 1,5 miliarde EUR prin redeschiderea seriei scadente in iulie 2039, cu un randament de 6,530% și o rată de dobândă de 6,750% pe an.Tranzacția a fost intermediată de unele dintre cele mai mari instituții financiare internaționale: BofA Securities Europe SA, Citigroup Global Markets Europe AG, Erste Group Bank AG, J.P. Morgan SE, Raiffeisen Bank International AG și Société Générale. citeste mai multAboutRomânia a înregistrat una dintre cele mai mari emisiuni de obligațiuni din ultimii ani pe piețele internaționale, atrăgând aproximativ 4,7 miliarde de euro »