Viceprim-ministrul, ministrul Finanțelor, TÁNCZOS Barna a avut astăzi, 3 februarie a.c., o întrevedere cu directorul executiv din cadrul Băncii Mondiale, Eugene Rhuggenaath. De asemenea, din partea Băncii Mondiale a participat și Yasser El-Gammal, Manager de Țară pentru România.Pe parcursul întâlnirii au fost trecute în revistă cele mai recente evoluții ale relației dintre cele două instituții, inclusiv în contextul lansării în octombrie 2024 a Cadrului de Parteneriat de Țară 2025-2029.În cadrul discuțiilor, ministrul Finanțelor și-a exprimat aprecierea pentru sprijinul constant pe care instituțiile Grupului Băncii Mondiale îl acordă în promovarea reformelor și a investițiilor esențiale pentru dezvoltarea României. Totodată, a subliniat că asigurarea echilibrelor macroeconomice reprezintă o prioritate esențială pentru consolidarea rezilienței și creșterea competitivității, necesitând eforturi susținute și coordonate din partea autorităților. „În actualul context economic și geopolitic dificil, este important să valorificăm pe deplin noul cadru de guvernanță și să îl implementăm în așa fel încât să asigurăm o creștere economică durabilă, precum și realizarea reformelor și investițiilor necesare. Am asigurat echipa Băncii Mondiale că bugetul pentru 2025 reflectă această abordare și urmărește respectarea angajamentelor din planul bugetar-structural pe termen mediu. Ne-am angajat să reducem deficitul la 7% în 2025 și am construit un buget care prevede investiții record, țara noastrã continuând sã fie pe primele locuri între statele UE, ca nivel al investițiilor publice – ajungând la 7,8% din PIB. Sunt convins că parteneriatul solid dintre România și Banca Mondială ne va ajuta, în continuare, în procesul pe dezvoltare economică”, a declarat TÁNCZOS Barna, Viceprim-ministru, ministrul Finanțelor.Parteneriatul de durată al României cu Grupul Băncii Mondiale continuă să joace un rol important, în special în contextul geopolitic actual, care impune eforturi constante pentru o mobilizare eficientă a resurselor și asistenței disponibile.Flexibilitatea și capacitatea Grupului Băncii Mondiale de a reacționa rapid pentru a răspunde unor nevoi punctuale se reflectă echilibrat în Cadrul de parteneriat de țară curent. Acesta va permite, prin varietatea oportunităților de sprijin oferite (atât financiar, cât și prin asistență tehnică), susținerea reformelor și a investițiilor prioritare ale României, complementar cu activitatea altor parteneri de dezvoltare.În acest context a fost reconfirmat interesul părții române pentru întărirea colaborării în concordanță cu obiectivele de dezvoltare asumate și, astfel, continuarea dialogului pentru identificarea celor mai bune soluții corespunzător nevoilor. citeste mai multAboutParteneriatul solid dintre România și Banca Mondială, confirmat în cadrul întâlnirii dintre ministrul Finanțelor și reprezentanții BM »

Proiectul de act normativ de modificare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 126/2005, publicat în dezbatere publică, în 27 ianuarie 2025, asigură cadrul necesar punerii în aplicare a măsurilor adoptate de Guvern prin fluidizarea procedurilor administrative și operaționalizarea activităților desfășurate în cadrul Comisiilor interministeriale și grupurilor de lucru, astfel încât să poată fi întreprinse cu celeritate toate demersurile necesare asigurării apărării și reprezentării României.Potrivit textului proiectului de act normativ măsurile propuse asigură o celeritate sporită procedurilor administrative și o operaționalizare a activităților desfășurate în cadrul Comisiilor interministeriale și grupurilor de lucru constituite pentru analizarea, conturarea strategiilor de apărare a statului în litigiile arbitrale și judiciare internaționale.Urgența clarificării tuturor aspectelor supuse analizei comisiilor precum și fundamentarea completă a apărărilor statului sunt o garanție că în litigiile internaționale statul beneficiază de o reprezentare juridică calificată iar hotărârile arbitrale/judiciare sunt pronunțate cu respectarea drepturilor și intereselor României.În aceste condiții, orice întârziere a procesului de conturare a strategiei de apărare a statului în litigii reprezintă o vulnerabilizare pentru România, iar conduita manifestată de o parte din autoritățile publice, prin care se refuză orice implicare în procesul de creare/consolidare a poziției procesuale este de natură să tergiverseze procesul de adoptare a unor decizii.În contextul prezentat, eliminarea Ministerului Justiției dintre instituțiile cu prerogative (și personal de specialitate) în elaborarea Memorandumurilor elaborate în temeiul prevederilor OUG nr.126/2005 (date fiind repetatele solicitări ale acestei autorități de eliminare din procesul de analiză și decizie din comisii) reprezintă o măsură de reducere a circuitului administrativ de avizare a documentelor comisiilor.Totodată s-a prevăzut ca, în măsura în care, în activitatea comisiilor vor fi identificate aspecte asupra cărora departamentele specializate din această autoritate sunt în măsură să formuleze puncte de vedere specifice ariei sale de competență, acestea să fie transmise în scris la solicitarea Ministerului Finanțelor.În ceea ce privește salarizarea funcționarilor publici implicați în activitatea reglementată prin OUG nr.126/2006 precizăm că, din anul 2024, s-a stabilit ca un număr limitat de funcționari din cadrul a trei instituții/autorități publice să beneficieze de majorarea salariului de bază cu 50%:7 funcționari din cadrul SGG20 funcționari din cadrul Direcției Generale Juridice din Ministerul Finanțelor5 funcționari din cadrul Ministerului Justiției.Astfel, potrivit dispozițiilor art.3, în vigoare astăzi, din OUG nr.126/2005:(1) Prin derogare de la prevederile Legii-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, personalul de specialitate juridică din cadrul Direcției generale juridice a Ministerului Finanțelor, care are în fișa postului atribuții în legătură cu asigurarea asistenței şi reprezentării juridice în litigiile prevăzute la art.1, personalul din cadrul Secretariatului General al Guvernului cu atribuții în asigurarea suportului documentar şi arhivistic, respectiv a asistenței juridice de specialitate, precum şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Ministerului Justiției cu atribuții în asigurarea asistenței juridice de specialitate beneficiază de o majorare salarială de 50% aplicată la salariul de bază brut. Fișa postului trebuie să cuprindă atribuții obiective cuantificabile în mod individual. (2) Prevederile alin.(1) se aplică pentru un număr de maximum 20 de persoane de specialitate juridică din cadrul Direcției Generale Juridice a Ministerului Finanțelor, 7 persoane din cadrul Secretariatului General al Guvernului și 5 persoane din cadrul Ministerului Justiției. Textul propus prin proiectul de ordonanță a Guvernului de modificare a OUG nr.126/2005 prevede diminuarea numărului de persoane care beneficiază de majorarea salariului de bază, prin eliminarea personalului din cadrul Ministerului Justiției: „Art.3 (1) Prin derogare de la prevederile Legii-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, personalul de specialitate juridică din cadrul Direcției generale juridice a Ministerului Finanțelor, care are în fișa postului atribuții în legătură cu asigurarea asistenței și reprezentării juridice în litigiile prevăzute la art.1, precum și personalul din cadrul Secretariatului General al Guvernului cu atribuții în asigurarea suportului documentar şi arhivistic, respectiv a asistenței juridice de specialitate, beneficiază de o majorare salarială de 50% aplicată la salariul de bază brut. Fișa postului trebuie să cuprindă atribuții obiective cuantificabile în mod individual.(2) Prevederile alin. (1) se aplică pentru un număr de maximum 20 de persoane de specialitate juridică din cadrul Direcției Generale Juridice a Ministerului Finanțelor și 7 persoane din cadrul Secretariatului General al Guvernului.” citeste mai multAboutReferitor la informațiile apărute în spațiul public cu privire la „majorarea cu 50% a salariilor unor funcționari din Ministerul Finanțelor și SGG", Ministerul Finanțelor este abilitat să facă următoarele precizări: »

Recomandările Consiliului privind planul bugetar-structural pe termen mediu al României şi traiectoria corectivă în cadrul Procedurii de Deficit Excesiv au fost adoptate în reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice şi Financiare (ECOFIN), care a avut loc marți, 21 ianuarie a.c., la Bruxelles. La reuniune au mai fost adoptate recomandările privind planurile bugetar-structurale pe termen mediu pentru 20 state membre. În cazul României, care a fost reprezentată la reuniune de dl. Tánczos Barna, viceprim-ministru şi ministru al finanțelor, s-a considerat că sunt îndeplinite cerinţele din Regulamentul UE privind guvernanţa economică (2024/1263) şi a fost acceptată calea de ajustare pe o perioadă de 7 ani, precum reformele şi investiţiile propuse. „România a primit un semnal de încredere din partea Consiliului UE privind consolidarea fiscală graduală de care are nevoie. Încadrarea ajustării pe un termen de 7 ani va permite economiei româneşti să îşi menţină un nivel adecvat al investiţiilor publice, prin evitarea dezechilibrelor şi prin asigurarea premiselor pentru o creştere economică sustenabilă. Proiectul de buget anual care urmează a fi adoptat până la sfârşitul lunii va oglindi această abordare, prin care ne asumăm reformele şi investiţiile prevăzute în planul bugetar-structural pe termen mediu. Am salutat modul în care Comisia Europeană şi Consiliul UE au abordat aceste recomandări, înţelegând că, în contextul economic și geopolitic dificil actual, este important să valorificăm pe deplin noul cadru de guvernanță și să îl implementăm în așa fel încât să asigurăm o creștere economică durabilă, precum și reformele și investițiile necesare”, a declarat Tánczos Barna, viceprim-ministru şi ministru al finanțelor. „Planul fiscal bugetar urmărește stabilizarea datoriei publice a României într-un context în care România continuă să fie pe primele locuri în UE, ca nivel al investițiilor publice – peste 7% din PIB, reducând deficitul bugetar la sub 3% pe parcursul perioadei 2025-2031 și creând premisele sustenabilității finanțelor publice”, a adăugat Tánczos Barna.În afara țării noastre, alte patru state membre - Franța, Spania, Italia și Finlanda – au solicitat extinderea perioadei de ajustare, de la 4 la 7 ani. Cu privire la Procedura de Deficit Excesiv, recomandările adresate Belgiei, Franței, Italiei, Maltei, Poloniei, României și Slovaciei vizează stabilirea unui termen de maximum șase luni pentru luarea de măsuri eficiente, stabilirea unui termen pentru încheierea procedurii de deficit excesiv şi a unei traiectorii corective prin care deficitul să ajungă și să fie menținut sub valoarea de referință. România a primit recomandări de menținere a cheltuielilor în limitele prevăzute (plafonul anual privind creșterea anuală a cheltuielilor nete fiind de 5,1% în 2025, 4,9% în 2026, 4,7% în 2027, 4,3% în 2028, 4,2% în 2029 și 3,9% în 2030) și încheierea procedurii de deficit excesiv până în 2030.În cadrul dezbaterii privind simplificarea, optimizarea și reducerea poverii administrative pentru mediul de afaceri european, domnul Tánczos Barna a subliniat susţinerea fermă pentru măsuri cât mai ample, în particular în privinţa întreprinderilor mici şi mijlocii, astfel încât să fie încurajată competitivitatea economiilor europene într-un context global dificil.Stadiul actual al impactului agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, priorităţile Preşedinţiei poloneze a Consiliului UE, Semestrul European 2025 şi adoptarea planurilor revizuite de redresare şi rezilienţă ale Greciei, Ciprului şi Spaniei au completat agenda reuniunii ECOFIN. citeste mai multAboutTÁNCZOS BARNA: „Adoptarea în Consiliul ECOFIN a recomandării privind planul bugetar-structural, semnal de încredere pentru consolidarea fiscală graduală de care are nevoie România” »