Recomandările Consiliului privind planul bugetar-structural pe termen mediu al României şi traiectoria corectivă în cadrul Procedurii de Deficit Excesiv au fost adoptate în reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice şi Financiare (ECOFIN), care a avut loc marți, 21 ianuarie a.c., la Bruxelles. La reuniune au mai fost adoptate recomandările privind planurile bugetar-structurale pe termen mediu pentru 20 state membre. În cazul României, care a fost reprezentată la reuniune de dl. Tánczos Barna, viceprim-ministru şi ministru al finanțelor, s-a considerat că sunt îndeplinite cerinţele din Regulamentul UE privind guvernanţa economică (2024/1263) şi a fost acceptată calea de ajustare pe o perioadă de 7 ani, precum reformele şi investiţiile propuse. „România a primit un semnal de încredere din partea Consiliului UE privind consolidarea fiscală graduală de care are nevoie. Încadrarea ajustării pe un termen de 7 ani va permite economiei româneşti să îşi menţină un nivel adecvat al investiţiilor publice, prin evitarea dezechilibrelor şi prin asigurarea premiselor pentru o creştere economică sustenabilă. Proiectul de buget anual care urmează a fi adoptat până la sfârşitul lunii va oglindi această abordare, prin care ne asumăm reformele şi investiţiile prevăzute în planul bugetar-structural pe termen mediu. Am salutat modul în care Comisia Europeană şi Consiliul UE au abordat aceste recomandări, înţelegând că, în contextul economic și geopolitic dificil actual, este important să valorificăm pe deplin noul cadru de guvernanță și să îl implementăm în așa fel încât să asigurăm o creștere economică durabilă, precum și reformele și investițiile necesare”, a declarat Tánczos Barna, viceprim-ministru şi ministru al finanțelor. „Planul fiscal bugetar urmărește stabilizarea datoriei publice a României într-un context în care România continuă să fie pe primele locuri în UE, ca nivel al investițiilor publice – peste 7% din PIB, reducând deficitul bugetar la sub 3% pe parcursul perioadei 2025-2031 și creând premisele sustenabilității finanțelor publice”, a adăugat Tánczos Barna.În afara țării noastre, alte patru state membre - Franța, Spania, Italia și Finlanda – au solicitat extinderea perioadei de ajustare, de la 4 la 7 ani. Cu privire la Procedura de Deficit Excesiv, recomandările adresate Belgiei, Franței, Italiei, Maltei, Poloniei, României și Slovaciei vizează stabilirea unui termen de maximum șase luni pentru luarea de măsuri eficiente, stabilirea unui termen pentru încheierea procedurii de deficit excesiv şi a unei traiectorii corective prin care deficitul să ajungă și să fie menținut sub valoarea de referință. România a primit recomandări de menținere a cheltuielilor în limitele prevăzute (plafonul anual privind creșterea anuală a cheltuielilor nete fiind de 5,1% în 2025, 4,9% în 2026, 4,7% în 2027, 4,3% în 2028, 4,2% în 2029 și 3,9% în 2030) și încheierea procedurii de deficit excesiv până în 2030.În cadrul dezbaterii privind simplificarea, optimizarea și reducerea poverii administrative pentru mediul de afaceri european, domnul Tánczos Barna a subliniat susţinerea fermă pentru măsuri cât mai ample, în particular în privinţa întreprinderilor mici şi mijlocii, astfel încât să fie încurajată competitivitatea economiilor europene într-un context global dificil.Stadiul actual al impactului agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, priorităţile Preşedinţiei poloneze a Consiliului UE, Semestrul European 2025 şi adoptarea planurilor revizuite de redresare şi rezilienţă ale Greciei, Ciprului şi Spaniei au completat agenda reuniunii ECOFIN. citeste mai multAboutTÁNCZOS BARNA: „Adoptarea în Consiliul ECOFIN a recomandării privind planul bugetar-structural, semnal de încredere pentru consolidarea fiscală graduală de care are nevoie România” »

România a primit în 16.01.2025, hotărârea Tribunalului Arbitral constituit potrivit Convenției ICSID în dosarul cu numărul ARB/20/35 , prin intermediul căreia se stabilește că România nu a încălcat niciuna din garanțiile acordate investitorilor de Tratatul privind Carta energiei și exonerează statul român de orice obligație de a plăti daunele solicitate de reclamanți.Totodată, Tribunalul a obligat reclamanții să plătească României suma de 1.741.900,28 euro (reprezentând 50% din costurile de reprezentare suportate de România) și suma de 218.458,76 USD (reprezentând 50% din costurile de arbitraj suportate de România). Temeiul juridic al acțiunii formulate de reclamanți îl reprezintă Tratatul Cartei Energiei ratificat de România prin Legea nr.14/1997 pentru ratificarea şi a Protocolului Cartei Energiei privind eficienţa energetică şi aspecte legate de mediu, încheiate la Lisabona la 17 decembrie 1994 . În apărările sale scrise consolidate, România a respins acuzațiile reclamaților și a formulat o serie de excepții privind jurisdicția Tribunalului arbitral.Reclamanții, 28 persoane fizice și 16 persoane juridice, organizați în 15 grupuri de investitori care au dezvoltat în România 31 de centrale/parcuri fotovoltaice, au susținut că, pe fondul legislației reglementate în țara noastră în domeniul energiei regenerabile (Legea nr.220/2008 cu modificările ulterioare până la nivelul anului 2013) au pus în funcțiune mai multe parcuri fotovoltaice, localizate în mai multe județe din România. Având în vedere legislația existentă la acea dată, investitorii afirmă că au avut convingerea că schema de suport în energia regenerabilă urma să se aplice pentru o perioadă de 15 ani cumulativ cu anumite cote (progresive) stabilite pentru energia produsă din surse regenerabile.De asemenea, investitorii au afirmat că în perioada 2014-2018, România a adoptat o serie de acte normative (ref: Legea nr.23/2014, OUG nr.24/2017, Legea nr.184/2018) care au modificat radical Legea nr. 220/2008, în esență: (i) a fost eliminat sistemul de cote anuale fixe care urmau să crească progresiv; (ii) a fost redusă perioada de valabilitate a certificatelor verzi de la 16 luni la 12 luni ; (iii) au fost reduse în mod semnificativ cotele de energie produsă din surse regenerabile față de cele stabilite inițial; (iv) a fost redus prețul certificatelor verzi de la 55 euro la 35 euro. În opinia investitorilor, aceste măsuri au schimbat cadrul normativ pe baza căruia aceștia și-au dezvoltat investițiile, având drept consecință producerea unor pierderi considerabile față de cele planificate.În concluzie, investitorii susțin că în urma deselor modificări legislative în domeniul energiei regenerabile, România a încălcat prevederile Tratatului Cartei Energiei referitoare la tratamentul corect și echitabil și interzicerea exproprierilor ilegale. În acest sens, în timpul litigiului reclamanții au cuantificat pretențiile solicitate României la suma de aproximativ 256 milioane euro (fără dobândă). În urma unui proces transparent de selecție, România a fost reprezentată în acest dosar de consorțiul format din societățile de avocatură: SCP Pelinari și Pelinari SCA, Dechamps Internațional Law, Barrister Jonathan J. Gass, Barrister Tariq Baloch, SCA Perez Alati, Grondona, Benites & Arntsen (Pagbam) și Barrister Sean Aughey. citeste mai multAboutRomânia primește câștig de cauză în dosarul ARB 20/35, cu privire la energia regenerabilă »

Românii pot investi, începând de luni, 13 ianuarie, în titlurile de stat TEZAUR, cu maturități de 1, 3 și 5 ani, cu dobânzi anuale de 7%, 7,5% și, respectiv, 7,8%. Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu și sunt în forma dematerializată.„Titlurile de stat reprezintă o investiție sigură, cu o dobândă avantajoasă și neimpozabilă. În plus, avantajul investiției cetățenilor în titluri de stat este că dobânda plătită din bugetul de stat rămâne în țară, se duce în buzunarul românilor, iar cetățenii contribuie prin aceste împrumuturi la o construcție bugetară mai echilibrată. Mă bucură faptul că din ce în ce mai mulți români aleg să investească în titluri de stat și recomand tuturor ca începând de luni, să investească cu încredere în titlurile de stat TEZAUR.” a declarat viceprim-ministrul, ministrul Finanțelor, domnul Tanczos Barna.Unde și cum pot fi cumpărate titlurile de statÎntre 13 ianuarie 2025 - 6 februarie 2025 online, numai de către persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV pentru titluri lansate prin intermediul unităților Trezoreriei Statului. Operațiunile care pot fi realizate online sunt: deschidere cont de subscriere pe numele investitorului la o unitate a Trezoreriei Statului selectată, subscriere titluri de stat TEZAUR, virament al sumelor din contul de subscriere al investitorului către un cont bancar pe numele investitorului. Pentru mai multe detalii cu privire la subscrierile online accesați Ghid Tezaur online și Tezaur online;Între 13 ianuarie 2025 - 7 februarie 2025 de la sediul unităților Trezoreriei Statului;Între 13 ianuarie 2025 - 6 februarie 2025 în mediul urban și 13 ianuarie 2025- 5 februarie 2025 în mediul rural, prin subunitățile poștale ale C.N. Poșta Română S.A.Ghid pentru cei care vor să economisească prin intermediul prin Tezaur.Avantajele investiției în Programul TEZAURVeniturile obținute din investirea în titluri de stat lansate de Ministerul Finanțelor sunt neimpozabile. Dobânda este anuală, plătibilă la termenele prevăzute în prospectul de emisiune. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului TEZAUR sunt transferabile și se pot răscumpăra în avans. În plus, un investitor are libertatea de a efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri.Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. Fondurile obținute de Ministerul Finanțelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice.Prospectul de emisiune și orice eventuale modificări ale acestuia sunt publicate la secțiunea Datorie publică, www.posta-romana.ro. citeste mai multAboutO nouă ediție TEZAUR începe pe 13 ianuarie, cu dobânzi neimpozabile de până la 7,8% »